Acts Cross References - Romanian

¹ Teofile, în cea dintîi carte a mea, am vorbit despre tot ce a început Isus să facă şi să înveţe pe oameni, ² dela început pînă în ziua în care S'a înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfînt, dăduse poruncile Sale apostolilor, pe cari -i alesese. ³ După patima Lui, li S'a înfăţişat viu, prin multe dovezi, arătîndu-li-Se deseori timp de patruzeci de zile, şi vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu. ⁴ Pe cînd Se afla cu ei, le -a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui,,,pe care,`` le -a zis El,,,aţi auzit -o dela Mine. <sup>5</sup> Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt.`` ⁶ Deci apostolii, pe cînd erau strînşi laolaltă, L-au întrebat:,,Doamne, în vremea aceasta ai de gînd să aşezi din nou Împărăţia lui Israel?`` <sup>7</sup> El le -a răspuns:,,Nu este treaba voastră să ştiţi vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le -a păstrat supt stăpînirea Sa. <sup>8</sup> Ci voi veţi primi o putere, cînd Se va pogorî Duhul Sfînt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria, şi pînă la marginile pămîntului.`` ⁹ După ce a spus aceste lucruri, pe cînd se uitau ei la El, S'a înălţat la cer, şi un nor L -a ascuns din ochii lor. ¹⁰ Şi cum stăteau ei cu ochii pironiţi spre cer, pe cînd Se suia El, iată că li s'au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb, ¹¹ şi au zis:,,Bărbaţi Galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S'a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaş fel cum L-aţi văzut mergînd la cer.`` ¹² Atunci ei s'au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lîngă Ierusalim, departe cît un drum în ziua Sabatului. ¹³ Cînd au ajuns acasă, s'au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zilotul, şi Iuda, fiul lui Iacov. ¹⁴ Toţi aceştia stăruiau cu un cuget în rugăciune şi în cereri, împreună cu femeile, şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui. ¹⁵ În zilele acelea, Petru s'a sculat în mijlocul fraţilor, -numărul celor adunaţi laolaltă era de aproape o sută douăzeci, -şi a zis: ¹⁶ ,,Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura spusă de Duhul Sfînt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce au prins pe Isus. ¹⁷ El era din numărul nostru, şi era părtaş al aceleiaşi slujbe. ¹⁸ Omul acesta a dobîndit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc, şi i s'au vărsat toate măruntaiele. ¹⁹ Lucrul acesta a ajuns aşa de cunoscut de toţi locuitorii din Ierusalim, încît ogorul acela a fost numit în limba lor:,Acheldama`, adică:,Ogorul sîngelui.` - ²⁰ În adevăr, în cartea Psalmilor este scris:,Locuinţa lui să rămînă pustie, şi nimeni să nu locuiască în ea!` Şi:,Slujba lui s'o ia altul!` ²¹ Trebuie deci ca, dintre ceice ne-au însoţit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi, ²² cu începere dela botezul lui Ioan pînă în ziua cînd S'a înălţat El dela noi, să fie rînduit, unul care să ne însoţească drept martor al învierii Lui. ²³ Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis şi Iust, şi pe Matia. ²⁴ Apoi au făcut următoarea rugăciune:,Doamne, Tu, care cunoşti inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din aceşti doi l-ai ales, ²⁵ ca să ia loc în slujba şi apostolia aceasta, din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul lui.` ²⁶ Au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.

²³ Isus străbătea toată Galilea, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod. ²⁴ I s'a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi ceice sufereau de felurite boale şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi; şi El îi vindeca.

⁵ Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

³ am găsit şi eu cu cale, prea alesule Teofile, după ce am făcut cercetări cu deamăruntul asupra tuturor acestor lucruri dela obîrşia lor, să ţi le scriu în şir unele după altele,

²⁴ Peste cîtva timp, Elisaveta, nevasta lui, a rămas însărcinată, şi s'a ţinut ascunsă de tot cinci luni.,,Căci``, zicea ea,

²³ Isus avea aproape treizeci de ani, cînd a început să înveţe pe norod; şi era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli,

²¹ Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boale, de chinuri, de duhuri rele, şi multor orbi le -a dăruit vederea. ²² Şi, drept răspuns, le -a zis:,,Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia. ²³ Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.``

¹⁹ ,,Ce?`` le -a zis El. -Şi ei I-au răspuns:,,Ce s'a întîmplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod.

³² Isus le -a zis:,,V'am arătat multe lucrări bune, cari vin dela Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?`` <sup>33</sup> Iudeii I-au răspuns:,,Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă, şi pentrucă Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.`` ³⁴ Isus le -a răspuns:,,Nu este scris în Legea voastră:,Eu am zis: Sînteţi dumnezei?` <sup>35</sup> Dacă Legea a numit,dumnezei`, pe aceia, cărora le -a vorbit Cuvîntul lui Dumnezeu, -şi Scriptura nu poate fi desfinţată, - ³⁶ cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M'a sfinţit şi M'a trimes în lume? Şi aceasta, pentrucă am zis:,Sînt Fiul lui Dumnezeu!` ³⁷ Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi. ³⁸ Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine şi Eu sînt în Tatăl.``

¹⁹ Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui şi despre învăţătura Lui. ²⁰ Isus i -a răspuns:,,Eu am vorbit lumii pe faţă; totdeauna am învăţat pe norod în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi Iudeii, şi n'am spus nimic în ascuns. ²¹ Pentruce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe ceice M'au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia ştiu ce am spus.``

²² Bărbaţi Israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele şi lucrările pline de putere, pe cari le -a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine ştiţi;

²¹ Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi, şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui. ²² El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug". ²³ Cînd era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, cînd era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător.

² Duhul Domnului Se va odihni peste El, duh de înţelepciune şi de pricepere, duh de sfat şi de tărie, duh de cunoştinţă şi de frică de Domnul. ³ Plăcerea lui va fi frica de Domnul; nu va judeca după înfăţişare, nici nu va hotărî după cele auzite,

¹ ,,Iată Robul Meu, pe care -L sprijinesc, Alesul Meu, în care Îşi găseşte plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata.

¹⁶ Apropiaţi-vă de Mine, şi ascultaţi! Dela început, n'am vorbit în ascuns, dela obîrşia acestor lucruri, am fost de faţă. Şi acum, Domnul Dumnezeu m'a trimes cu Duhul Său.

²⁰ ,,Da, va veni un Răscumpărător pentru Sion, pentru cei ai lui Iacov, cari se vor întoarce dela păcatele lor, zice Domnul. ²¹ ,,Şi iată legămîntul Meu, cu ei, zice Domnul:,Duhul Meu, care Se odihneşte peste tine, şi cuvintele Mele, pe cari le-am pus în gura ta, nu se vor mai depărta din gura ta, nici din gura copiilor tăi, nici din gura copiilor copiilor tăi, de acum şi pînă'n veac, zice Domnul.``

¹ ,,Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M'a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi: El M'a trimes să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, şi prinşilor de război izbăvirea;

¹⁶ De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea cerurile s'au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorîndu-Se în chip de porumbel şi venind peste El.

¹ Apoi Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, şi le -a dat putere să scoată afară duhurile necurate, şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă. ² Iată numele celor doisprezece apostoli: Cel dintîi, Simon, zis Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui; ³ Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacov, fiul lui Alfeu, şi Levi, zis şi Tadeu; ⁴ Simon Cananitul, şi Iuda Iscarioteanul, cel care a vîndut pe Isus.

²⁸ Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi.

¹⁹ Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu -i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh. ²⁰ Şi învăţaţi -i să păzească tot ce v'am poruncit. Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. Amin

¹⁴ A rînduit dintre ei doisprezece, ca să -i aibă cu Sine, şi să -i trimeată să propovăduiască. ¹⁵ Le -a dat şi putere să vindece boalele şi să scoată dracii. ¹⁶ Iată cei doisprezece, pe cari i -a rînduit: Simon, căruia i -a pus numele Petru; ¹⁷ Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le -a pus numele Boanerghes, care, tîlmăcit, înseamnă:,,Fiii tunetului;`` ¹⁸ Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Cananitul, ¹⁹ şi Iuda Iscarioteanul, care L -a şi vîndut.

³⁰ Apostolii s'au adunat la Isus, şi I-au spus tot ce făcuseră şi tot ce învăţaseră pe oameni.

¹⁵ Apoi le -a zis:,,Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. ¹⁶ Cine va crede şi se va boteza, va fi mîntuit; dar cine nu va crede, va fi osîndit. ¹⁷ Iată semnele cari vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi; ¹⁸ vor lua în mînă şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu -i va vătăma; îşi vor pune mînile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşa.`` ¹⁹ Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S'a înălţat la cer, şi a şezut la dreapta lui Dumnezeu.

¹³ Cînd s'a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, şi a ales dintre ei doisprezece, pe cari i -a numit apostoli, şi anume: ¹⁴ Pe Simon, pe care l -a numit şi Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu; ¹⁵ pe Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit Zilotul; ¹⁶ pe Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care s'a făcut vînzător.

⁵¹ Cînd s'a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus Şi -a îndreptat faţa hotărît să meargă la Ierusalim.

⁴⁵ Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile. ⁴⁶ Şi le -a zis:,,Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi. ⁴⁷ Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim. ⁴⁸ Voi sînteţi martori ai acestor lucruri. ⁴⁹ Şi iată că voi trimete peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; dar rămîneţi în cetate pînă veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.``

⁵¹ Pe cînd îi binecuvînta, S'a despărţit de ei, şi a fost înălţat la cer.

¹⁶ Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har;

³⁴ Căci Acela, pe care L -a trimes Dumnezeu, vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentrucă Dumnezeu nu -I dă Duhul cu măsură.

⁶² Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?...

⁷⁰ Isus le -a răspuns:,,Nu v'am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuş unul din voi este un drac.``

¹ Înainte de praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I -a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl şi fiindcă iubea pe ai Săi, cari erau în lume, i -a iubit pînă la capăt.

³ Isus, fiindcă ştia că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mîni, că dela Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce,

¹⁸ Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe cari i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice:,Celce mănîncă pîne cu Mine a ridicat călcîiul împotriva Mea.`

²⁸ Am ieşit dela Tatăl, şi am venit în lume; acum las lumea, şi Mă duc la Tatăl.``

¹³ Dar acum, Eu vin la Tine; şi spun aceste lucruri, pe cînd sînt încă în lume, pentruca să aibă în ei bucuria Mea deplină.

¹⁷ ,,Nu mă ţinea``, i -a zis Isus;,,căci încă nu M'am suit la Tatăl Meu. Ci, du-te la fraţii Mei, şi spune-le că Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.``

²¹ Isus le -a zis din nou:,,Pace vouă! Cum M'a trimes pe Mine Tatăl, aşa vă trimet şi Eu pe voi.``

⁹ După ce a spus aceste lucruri, pe cînd se uitau ei la El, S'a înălţat la cer, şi un nor L -a ascuns din ochii lor.

¹¹ şi au zis:,,Bărbaţi Galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S'a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaş fel cum L-aţi văzut mergînd la cer.``

¹³ Cînd au ajuns acasă, s'au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zilotul, şi Iuda, fiul lui Iacov.

³⁸ cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfînt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine, şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul; căci Dumnezeu era cu El.

⁴⁰ Dar Dumnezeu L -a înviat a treia zi, şi a îngăduit să Se arate, ⁴¹ nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, cari am mîncat şi am băut împreună cu El, după ce a înviat din morţi. ⁴² Isus ne -a poruncit să propovăduim norodului, şi să mărturisim că El a fost rînduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii şi al celor morţi.

¹ Pavel, apostol nu dela oameni, nici printr'un om, ci prin Isus Hristos, şi prin Dumnezeu Tatăl, care L -a înviat din morţi,

²⁰ fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos.

⁸ De aceea este zis:,,S'a suit sus, a luat robia roabă, şi a dat daruri oamenilor.`` <sup>9</sup> Şi acest:,,S'a suit``, ce însemnează decît că înainte Se pogorîse în părţile mai de jos ale pămîntului? ¹⁰ Cel ce S'a pogorît, este acelaş cu cel ce s'a suit mai pe sus de toate cerurile, ca să umple toate lucrurile.

¹⁶ Şi fără îndoială, mare este taina evlaviei...,,Celce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălţat în slavă.``

¹⁹ pe care o avem ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare şi neclintită, care pătrunde dincolo de perdeaua dinlăuntrul Templului, ²⁰ unde Isus a intrat pentru noi ca înainte mergător, cînd a fost făcut,,Mare Preot în veac, după rînduiala lui Melhisedec``.

²⁴ Căci Hristos n'a intrat într'un locaş de închinare făcut de mînă omenească, după chipul adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu.

²² care stă la dreapta lui Dumnezeu, după ce s-a înălţat la cer, şi Şi-a supus îngerii, stăpînirile şi puterile.

² ca să vă fac să vă aduceţi aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfinţii prooroci, şi de porunca Domnului şi Mîntuitorului nostru, dată prin apostolii voştri.

¹ Descoperirea lui Isus Hristos, pe care l -a dat -o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile cari au să se întîmple în curînd. Şi le -a făcut -o cunoscut, trimeţînd prin îngerul Său la robul Său Ioan, -

⁷ Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul:,,Celui ce va birui, îi voi da să mănînce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu.``

¹¹ Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul:,,Cel ce va birui, nicidecum nu va fi vătămat de a doua moarte.``

¹⁷ Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul:,,Celuice va birui, îi voi da să mănînce din mana ascunsă, şi -i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu -l ştie nimeni decît acela care -l primeşte.``

²⁹ Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul.

¹³ Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul.``

¹⁶ Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.

²² Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul.

¹⁴ Zidul cetăţii avea douăsprezece temelii, şi pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.

⁹ Cînd m'am suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legămîntului pe care l -a făcut Domnul cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănînc pîne şi fără să beau apă;

¹⁸ M'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, ca mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănînc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe cari le săvîrşiserăţi, făcînd ce este rău înaintea Domnului, ca să -L mîniaţi.

⁸ El s'a sculat, a mîncat şi a băut; şi, cu puterea pe care i -a dat -o mîncarea aceasta, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi pînă la muntele lui Dumnezeu, Horeb.

⁴⁴ Dar în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie, care nu va fi nimicită niciodată, şi care nu va trece supt stăpînirea unui alt popor. Ea va sfărîma şi va nimici toate acele împărăţii, şi ea însăş va dăinui vecinic. ⁴⁵ Aceasta înseamnă piatra, pe care ai văzut -o deslipindu-se din munte, fără ajutorul vreunei mîni, şi care a sfărîmat ferul, arama, lutul, argintul şi aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut împăratului ce are să se întîmple după aceasta. Visul este adevărat, şi tîlcuirea lui este temeinică.``

² El zicea:,,Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.``

² Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămînzit.

⁴³ Deaceea, vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată dela voi, şi va fi dată unui neam, care va aduce roadele cuvenite.

⁹ Dar iată că le -a întîmpinat Isus, şi le -a zis:,,Bucuraţi-vă!`` Ele s'au apropiat să -I cuprindă picioarele, şi I s'au închinat.

¹⁶ Cei unsprezece ucenici s'au dus în Galilea, în muntele unde le poruncise Isus să meargă. ¹⁷ Cînd L-au văzut ei, I s'au închinat, dar unii s'au îndoit.

¹⁰ Ea s'a dus şi a dat de ştire celor ce fuseseră împreună cu El, cari plîngeau şi se tînguiau. ¹¹ Cînd au auzit ei că este viu şi că a fost văzut de ea, n'au crezut -o. ¹² După aceea, S'a arătat, într'alt chip, la doi dintre ei, pe drum, cînd se duceau la ţară. ¹³ Aceştia s'au dus de au spus lucrul acesta celorlalţi, dar nici pe ei nu i-au crezut. ¹⁴ În sfîrşit, S'a arătat celor unsprezece, cînd şedeau la masă; şi i -a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, pentru că nu crezuseră pe cei ce -L văzuseră înviat.

²⁰ Fariseii au întrebat pe Isus cînd va veni Împărăţia lui Dumnezeu. Drept răspuns, El le -a zis:,,Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile. ²¹ Nu se va zice:,Uite -o aici`, sau:,Uite -o acolo!` Căci iată că Împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru.``

¹ În ziua întîi a săptămînii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormînt dis de dimineaţă, şi au adus miresmele, pe cari le pregătiseră. ² Au găsit piatra răsturnată de pe mormînt, ³ au intrat înlăuntru, şi n'au găsit trupul Domnului Isus. ⁴ Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s'au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare. ⁵ Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pămînt. Dar ei le-au zis:,,Pentruce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu? ⁶ Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v'a spus pe cînd era încă în Galilea, ⁷ cînd zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mînile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învieze.`` <sup>8</sup> Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus. <sup>9</sup> La întoarcerea lor dela mormînt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece şi tuturor celorlalţi. <sup>10</sup> Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalina, Ioana, Maria, mama lui Iacov, şi celelalte, cari erau împreună cu ele. <sup>11</sup> Cuvintele acestea li se păreau apostolilor basme, şi nu le credeau. <sup>12</sup> Dar Petru s'a sculat, şi a dat fuga la mormînt. S'a plecat, şi s'a uitat înlăuntru, dar n'a văzut decît făşiile de pînză, cari stăteau pe pămînt; apoi a plecat acasă, mirat de cele întîmplate. <sup>13</sup> În aceeaş zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim; <sup>14</sup> şi vorbeau între ei despre tot ce se întîmplase. <sup>15</sup> Pe cînd vorbeau ei şi se întrebau, Isus S'a apropiat, şi mergea pe drum împreună cu ei. <sup>16</sup> Dar ochii lor erau împiedicaţi să -L cunoască. <sup>17</sup> El le -a zis:,,Ce vorbe sînt acestea pe cari le schimbaţi între voi pe drum?`` Şi ei s'au oprit, uitîndu-se trişti. ¹⁸ Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I -a zis:,,Tu eşti singurul străin aici în Ierusalim, de nu ştii ce s'a întîmplat în el zilele acestea?`` - <sup>19</sup> ,,Ce?`` le -a zis El. -Şi ei I-au răspuns:,,Ce s'a întîmplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod. ²⁰ Cum preoţii cei mai de seamă şi mai marii noştri L-au dat să fie osîndit la moarte, şi L-au răstignit?`` <sup>21</sup> Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi decînd s'au întîmplat aceste lucruri. <sup>22</sup> Ba încă nişte femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s'au dus disdedimineaţă la mormînt, <sup>23</sup> nu I-au găsit trupul, şi au venit şi au spus că ar fi văzut şi o vedenie de îngeri, cari ziceau că El este viu. <sup>24</sup> Unii din cei ce erau cu noi, s'au dus la mormînt, şi au găsit aşa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.`` ²⁵ Atunci Isus le -a zis:,,O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeţi tot ce au spus proorocii! ²⁶ Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri, şi să intre în slava Sa?`` <sup>27</sup> Şi a început dela Moise, şi dela toţi proorocii, şi le -a tîlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El. <sup>28</sup> Cînd s'au apropiat de satul la care mergeau, El S'a făcut că vrea să meargă mai departe. <sup>29</sup> Dar ei au stăruit de El, şi au zis:,,Rămîi cu noi, căci este spre seară, şi ziua aproape a trecut.`` Şi a intrat să rămînă cu ei. ³⁰ Pe cînd şedea la masă cu ei, a luat pînea; şi, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt -o, şi le -a dat -o. ³¹ Atunci li s'au deschis ochii, şi L-au cunoscut; dar El S'a făcut nevăzut dinaintea lor. ³² Şi au zis unul către altul:,,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, şi ne deschidea Scripturile?`` <sup>33</sup> S'au sculat chiar în ceasul acela, s'au întors în Ierusalim, şi au găsit pe cei unsprezece şi pe cei ce erau cu ei, adunaţi la un loc, <sup>34</sup> şi zicînd:,,A înviat Domnul cu adevărat, şi S'a arătat lui Simon.`` ³⁵ Şi au istorisit ce li se întîmplase pe drum, şi cum L-au cunoscut la frîngerea pînii. ³⁶ Pe cînd vorbeau ei astfel, însuş Isus a stătut în mijlocul lor, şi le -a zis:,,Pace vouă!`` <sup>37</sup> Plini de frică şi de spaimă, ei credeau că văd un duh. <sup>38</sup> Dar El le -a zis:,,Pentru ce sînteţi turburaţi? Şi dece vi se ridică astfel de gînduri în inimă? <sup>39</sup> Uitaţi-vă la mînile şi picioarele Mele, Eu sînt; pipăiţi-Mă şi vedeţi: un duh n'are nici carne, nici oase, cum vedeţi că am Eu.`` ⁴⁰ (Şi după ce a zis aceste vorbe, le -a arătat mînile şi picioarele Sale.) ⁴¹ Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le -a zis:,,Aveţi aici ceva de mîncare?`` <sup>42</sup> I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere. <sup>43</sup> El le -a luat, şi a mîncat înaintea lor. <sup>44</sup> Apoi le -a zis:,,Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci şi în Psalmi.`` ⁴⁵ Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile. ⁴⁶ Şi le -a zis:,,Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi. ⁴⁷ Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim. ⁴⁸ Voi sînteţi martori ai acestor lucruri. ⁴⁹ Şi iată că voi trimete peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; dar rămîneţi în cetate pînă veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.`` ⁵⁰ El i -a dus afară pînă spre Betania. Şi -a ridicat mînile, şi i -a binecuvîntat. ⁵¹ Pe cînd îi binecuvînta, S'a despărţit de ei, şi a fost înălţat la cer. ⁵² Dupăce I s'au închinat, ei s'au întors în Ierusalim cu o mare bucurie. ⁵³ Şi tot timpul stăteau în Templu, şi lăudau şi binecuvîntau pe Dumnezeu. Amin

¹ În ziua dintîi a săptămînii, Maria Magdalina s'a dus disdedimineaţă la mormînt, pe cînd era încă întunerec; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormînt. ² A alergat la Simon Petru şi la celalt ucenic, pe care -l iubea Isus, şi le -a zis:,,Au luat pe Domnul din mormînt, şi nu ştiu unde L-au pus.`` <sup>3</sup> Petru şi celalt ucenic au ieşit, şi au plecat spre mormînt. <sup>4</sup> Au început să alerge amîndoi împreună. Dar celalt ucenic alerga mai repede decît Petru, şi a ajuns cel dintîi la mormînt. <sup>5</sup> S'a plecat şi s'a uitat înlăuntru, a văzut făşiile de pînză jos, dar n'a intrat. <sup>6</sup> Simon Petru, care venea după el, a ajuns şi el, a intrat în mormînt, şi a văzut făşiile de pînză jos. <sup>7</sup> Iar ştergarul, care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu făşiile de pînză, ci făcut sul şi pus într'un alt loc singur. <sup>8</sup> Atunci celalt ucenic, care ajunsese cel dintîi la mormînt, a intrat şi el; şi a văzut, şi a crezut. <sup>9</sup> Căci tot nu pricepeau că, după Scriptură, Isus trebuia să învieze din morţi. <sup>10</sup> Apoi ucenicii s'au întors acasă. <sup>11</sup> Dar Maria şedea afară lîngă mormînt, şi plîngea. Pe cînd plîngea s'a plecat să se uite în mormînt. <sup>12</sup> Şi a văzut doi îngeri în alb, şezînd în locul unde fusese culcat trupul lui Isus; unul la cap şi altul la picioare. <sup>13</sup> ,,Femeie``, i-au zis ei,,,pentruce plîngi?`` Ea le -a răspuns:,,Pentrucă au luat pe Domnul meu, şi nu ştiu unde L-au pus.`` ¹⁴ Dupăce a zis aceste vorbe, s'a întors, şi a văzut pe Isus stînd acolo în picioare; dar nu ştia că este Isus. ¹⁵ ,,Femeie``, i -a zis Isus,,,de ce plîngi? Pe cine cauţi?`` Ea a crezut că este grădinarul, şi I -a zis:,,Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus, şi mă voi duce să -L iau.`` <sup>16</sup> Isus i -a zis:,,Marie!`` Ea s'a întors, şi I -a zis în evreieşte:,,Rabuni!`` adică:,,Învăţătorule!`` ¹⁷ ,,Nu mă ţinea``, i -a zis Isus;,,căci încă nu M'am suit la Tatăl Meu. Ci, du-te la fraţii Mei, şi spune-le că Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.`` ¹⁸ Maria Magdalina s'a dus, şi a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul, şi că i -a spus aceste lucruri. ¹⁹ În seara aceleiaş zile, cea dintîi a săptămînii, pe cînd uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de frica Iudeilor, a venit Isus, a stătut în mijlocul lor, şi le -a zis:,,Pace vouă!`` <sup>20</sup> Şi după ce a zis aceste vorbe, le -a arătat mînile şi coasta Sa. Ucenicii s'au bucurat, cînd au văzut pe Domnul. <sup>21</sup> Isus le -a zis din nou:,,Pace vouă! Cum M'a trimes pe Mine Tatăl, aşa vă trimet şi Eu pe voi.``

²⁶ După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăş în casă; şi era şi Toma împreună cu ei. Pe cînd erau uşile încuiate, a venit Isus, a stătut în mijloc, şi le -a zis:,,Pace vouă!``

¹ După aceea Isus S'a mai arătat ucenicilor Săi la marea Tiberiadei. Iată cum S'a arătat:

¹⁴ Aceasta era a treia oară cînd Se arăta Isus ucenicilor Săi, după ce înviase din morţi.

³¹ El S'a arătat, timp de mai multe zile celorce se suiseră cu El din Galilea la Ierusalim, şi cari acum sînt martorii Lui înaintea norodului.

³¹ propovăduia Împărăţia lui Dumnezeu, şi învăţa pe oameni, cu toată îndrăzneala şi fără nicio pedică, cele privitoare la Domnul Isus Hristos

¹⁷ Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mîncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfînt.

⁵ şi că S'a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece. ⁶ După aceea S'a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre cari cei mai mulţi sînt încă în viaţă, iar unii au adormit. ⁷ În urmă s'a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

¹³ El ne -a izbăvit de supt puterea întunerecului, şi ne -a strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui,

¹² să vă purtaţi într'un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăţia şi slava Sa.

¹ Ce era dela început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mînile noastre, cu privire la Cuvîntul vieţii, -

²⁰ fiindcă nu voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi.

¹³ Deci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfînt celor ce I -L cer!``

¹² căci Duhul Sfînt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.``

⁴¹ Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le -a zis:,,Aveţi aici ceva de mîncare?`` ⁴² I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere. ⁴³ El le -a luat, şi a mîncat înaintea lor.

⁴⁹ Şi iată că voi trimete peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; dar rămîneţi în cetate pînă veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.``

³⁹ Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau să -L primească ceice vor crede în El. Căci Duhul Sfînt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit.

¹⁶ Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mîngîietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor.), care să rămînă cu voi în veac;

²⁶ Dar Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care -L va trimete Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v'am spus Eu. ²⁷ Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v'o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimînte. ²⁸ Aţi auzit că v'am spus:,Mă duc, şi Mă voi întoarce la voi.` Dacă M'aţi iubi, v'aţi fi bucurat că v'am zis:,Mă duc la Tatăl;` căci Tatăl este mai mare decît Mine.

²⁶ Cînd va veni Mîngîietorul, pe care -L voi trimete dela Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede dela Tatăl, El va mărturisi despre Mine.

⁷ Totuş, vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu, Mîngîietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc, vi -L voi trimete. ⁸ Şi cînd va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata. ⁹ În ce priveşte păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine; ¹⁰ în ce priveşte neprihănirea: fiindcă Mă duc la Tatăl, şi nu Mă veţi mai vedea; ¹¹ în ce priveşte judecata: fiindcă stăpînitorul lumii acesteia este judecat. ¹² Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. ¹³ Cînd va veni Mîngîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi dela El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare. ¹⁴ El Mă va proslăvi, pentrucă va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi. ¹⁵ Tot ce are Tatăl, este al Meu; deaceea am zis că va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi.

²² După aceste vorbe, a suflat peste ei, şi le -a zis:,,Luaţi Duh Sfînt!

³³ Şi acum, odată ce S'a înălţat prin dreapta lui Dumnezeu, şi a primit dela Tatăl făgăduinţa Duhului Sfînt, a turnat ce vedeţi şi auziţi.

⁴¹ nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, cari am mîncat şi am băut împreună cu El, după ce a înviat din morţi.

²⁸ După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor prooroci, bătrînii voştri vor visa visuri, şi tinerii voştri vor avea vedenii. ²⁹ Chiar şi peste robi şi peste roabe, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea. ³⁰ Voi face să se vadă semne în ceruri şi pe pămînt: sînge, foc, şi stîlpi de fum; ³¹ soarele se va preface în întunerec, şi luna în sînge, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată. ³² Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mîntuit. Căci mîntuirea va fi pe muntele Sionului şi la Ierusalim, cum a făgăduit Domnul, şi între cei rămaşi, pe cari -i va chema Domnul.

¹⁸ În vremea aceea, va picura must din munţi, şi va curge lapte din dealuri, toate pîraiele lui Iuda vor fi pline de apă. Un izvor va ieşi deasemenea din Casa Domnului, şi va uda valea Sitim.

¹¹ Cît despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Celce vine după mine, este mai puternic decît mine, şi eu nu sînt vrednic să -I duc încălţămintele. El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc.

⁸ Eu, da, v'am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfînt.``

¹⁶ Ioan, drept răspuns, a zis tuturor:,,Cît despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decît mine, şi căruia eu nu sînt vrednic să -I desleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc.

³¹ Eu nu -L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.``

¹ În ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaş loc. ² Deodată a venit din cer un sunet ca vîjîitul unui vînt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. ³ Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s'au aşezat cîte una pe fiecare din ei. ⁴ Şi toţi s'au umplut de Duh Sfînt, şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească.

¹⁶ Ci aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel: ¹⁷ ,,În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voştri şi fetele voastre vor prooroci, tinerii voştri vor avea vedenii, şi bătrînii voştri vor visa visuri! ¹⁸ Da, chiar şi peste robii Mei şi peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu, şi vor prooroci. ¹⁹ Voi face să se arate semne sus în cer şi minuni jos pe pămînt, sînge, foc şi un vîrtej de fum; ²⁰ soarele se va preface în întunerec, şi luna în sînge, înainte ca să vină ziua Domnului, ziua aceea mare şi strălucită. ²¹ Atunci oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.``

⁴⁵ Toţi credincioşii tăiaţi împrejur, cari veniseră cu Petru, au rămas uimiţi cînd au văzut că darul Duhului Sfînt s'a vărsat şi peste Neamuri.

¹⁵ Şi, cum am început să vorbesc, Duhul Sfînt S'a pogorît peste ei ca şi peste noi la început. ¹⁶ Şi mi-am adus aminte de vorba Domnului, cum a zis:,Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt.`

⁴ Atunci Pavel a zis:,,Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, şi spunea norodului să creadă în Celce venea după el, adică în Isus.``

¹³ Noi toţi, în adevăr, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr'un singur Duh.

⁵ El ne -a mîntuit, nu pentru faptele, făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înoirea făcută de Duhul Sfînt,

¹⁰ Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda, Nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, Pînă va veni Şilo, Şi de El vor asculta popoarele.

²⁶ Voi face iarăş pe judecătorii tăi ca odinioară, şi pe sfetnicii tăi ca la început. După aceea, vei fi numită cetatea neprihănită, cetatea credincioasă.``

⁶ Căci un Copil ni s'a născut, un Fiu ni s'a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi:,,Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. ⁷ El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfîrşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi'n veci de veci: iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.

⁵ ,,Iată vin zile, zice Domnul, cînd voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune, şi va face dreptate şi judecată în ţară. ⁶ În vremea Lui, Iuda va fi mîntuit, şi Israel va avea linişte în locuinţa lui; şi iată Numele pe care i -L vor da:,Domnul, Neprihănirea noastră!``

¹⁵ În zilele acelea şi în vremile acelea voi face să răsară lui David o Odraslă neprihănită, care va înfăptui dreptatea şi judecata în ţară. ¹⁶ În zilele acelea, Iuda va fi mîntuit, şi Ierusalimul va locui în linişte. Şi iată cum Îl vor numi:,Domnul, Neprihănirea1 (Sau: Starea noastră după voia lui Dumnezeu.) noastră.`` ¹⁷ Căci aşa vorbeşte Domnul:,,David nu va fi lipsit niciodată de un urmaş, care să stea pe scaunul de domnie al casei lui Israel.

²⁶ atunci voi lepăda şi sămînţa lui Iacov şi a robului Meu David, şi nu voi mai lua din sămînţa lui pe cei ce vor stăpîni peste urmaşii lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, căci voi aduce înapoi pe prinşii lor de război, şi voi avea milă de ei!``

²⁴ Robul Meu David va fi împărat peste ei, şi toţi vor avea un singur păstor. Vor urma poruncile Mele, vor păzi legile mele şi le vor împlini. ²⁵ Vor locui iarăş în ţara, pe care am dat -o robului Meu Iacov, şi pe care au locuit -o şi părinţii voştri. Da, vor locui în ea, ei, copiii lor, şi copiii copiilor lor, pe vecie, şi Robul Meu David va fi voivodul lor în veci. ²⁶ Voi încheia cu ei un legămînt de pace, care va fi un legămînt vecinic cu ei; îi voi sădi şi -i voi înmulţi, şi voi pune locaşul Meu cel sfînt în mijlocul lor pentru totdeauna. ²⁷ Locuinţa Mea va fi între ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.

²⁷ Dar domnia, stăpînirea şi puterea tuturor împărăţiilor cari sînt pretutindeni supt ceruri, se vor da poporului sfinţilor Celui Prea Înalt. Împărăţia Lui este o împărăţie vecinică, şi toate puterile Îi vor sluji şi -L vor asculta!

⁴ Căci copiii lui Israel vor rămînea multă vreme fără împărat, fără căpetenie, fără jertfă, fără chip de idol, fără efod, şi fără terafimi.

¹⁶ Domnul răcneşte din Sion, glasul Lui răsună din Ierusalim, de se zguduie cerurile şi pămîntul. Dar Domnul este scăparea poporului Său, şi ocrotirea copiilor lui Israel. ¹⁷ Şi veţi şti că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care locuieşte în Sion, muntele Meu cel sfînt. Ierusalimul însă va fi sfînt, şi nu vor mai trece străinii prin el. ¹⁸ În vremea aceea, va picura must din munţi, şi va curge lapte din dealuri, toate pîraiele lui Iuda vor fi pline de apă. Un izvor va ieşi deasemenea din Casa Domnului, şi va uda valea Sitim. ¹⁹ Egiptul va ajunge pustiu, Edomul va ajunge o pustie stearpă, din pricina sîlniciei făcute împotriva copiilor lui Iuda, al căror sînge nevinovat l-au vărsat în ţara lor. ²⁰ Dar Iuda va fi vecinic locuit, şi Ierusalimul din neam în neam. ²¹ Le voi răzbuna sîngele pe care nu l-am răzbunat încă, dar Domnul va locui în Sion

¹¹ ,,În vremea aceea voi ridica din căderea lui cortul lui David, îi voi drege spărturile, îi voi ridica dărîmăturile, şi -l voi zidi iarăş cum era odinioară,

¹⁷ ,,Dar mîntuirea va fi pe muntele Sionului, el va fi sfînt, şi casa lui Iacov îşi va lua înapoi moşiile. ¹⁸ Casa lui Iacov va fi un foc, şi casa lui Iosif, o flacără; dar casa lui Esau va fi miriştea, pe care o vor aprinde şi o vor mistui; şi nu va mai rămînea niciunul din casa lui Esau, căci Domnul a vorbit! ¹⁹ Cei dela miazăzi vor stăpîni muntele lui Esau, şi cei din cîmpie ţara Filistenilor; vor stăpîni şi ţinutul lui Efraim şi al Samariei; şi Beniamin va stăpîni Galaadul. ²⁰ Dar prinşii de război ai acestei oştiri a copiilor lui Israel, vor stăpîni ţara Cananiţilor pînă la Sarepta, şi prinşii de război ai Ierusalimului, cari sînt la Sefarad, vor stăpîni cetăţile de miază-zi. ²¹ Izbăvitorii se vor sui pe muntele Sionului, ca să judece muntele lui Esau. Dar împărăţia va fi a Domnului.`

² Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuş din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpîni peste Israel, şi a cărui obîrşie se suie pînă în vremuri străvechi, pînă în zilele veciniciei.

¹⁵ Domnul a abătut dela tine pedepsele tale, a îndepărtat pe vrăjmaşul tău; Domnul, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău; nu trebuie să te mai temi de nicio nenorocire! ¹⁶ În ziua aceea, se va zice Ierusalimului:,,Nu te teme de nimic! Sioane, să nu-ţi slăbească mînile! ¹⁷ Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui, şi nu va mai putea de veselie pentru tine.

⁹ Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mînz, pe mînzul unei măgăriţe.

¹¹ Drept răspuns, Isus le -a zis:,,Este adevărat că trebuie să vină întîi Ilie, şi să aşeze din nou toate lucrurile.

²¹ El a întrebat -o:,,Ce vrei?``,,Porunceşte``, I -a zis ea,,,ca, în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stînga Ta.``

³ El a şezut jos pe muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte, şi I-au zis:,,Spune-ne, cînd se vor întîmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfîrşitului veacului acestuia?``

¹² El le -a răspuns:,,Ilie va veni întîi; şi va aşeza din nou toate lucrurile; tot aşa după cum este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult şi să fie defăimat.

²⁰ Fariseii au întrebat pe Isus cînd va veni Împărăţia lui Dumnezeu. Drept răspuns, El le -a zis:,,Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile.

¹¹ Pe cînd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentrucă era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată.

²⁹ De aceea vă pregătesc Împărăţia, după cum Tatăl Meu Mi -a pregătit -o Mie,

²¹ Petru s'a uitat la el, şi a zis lui Isus:,,Doamne, dar cu acesta ce va fi?``

²⁹ Lucrurile ascunse sînt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sînt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele legii acesteia.

²¹ El schimbă vremurile şi împrejurările; El răstoarnă şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi pricepere celor pricepuţi!

²³ Şi El le -a răspuns:,,Este adevărat că veţi bea paharul Meu, şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a şedea la dreapta şi la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s'o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru cari a fost pregătită de Tatăl Meu.``

³⁶ Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.

⁴⁰ dar cinstea de a şedea la dreapta sau la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s'o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru cari a fost pregătită.``

³² Cît despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.

²⁴ Vor cădea supt ascuţişul săbiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, pînă se vor împlini vremurile neamurilor.

²⁶ El a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr'unul singur, să locuiască pe toată faţa pămîntului; le -a aşezat anumite vremi şi a pus anumite hotare locuinţei lor,

¹⁰ ca să -l aducă la îndeplinire la plinirea vremilor, spre a-Şi uni iarăş într'unul în Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri, şi cele de pe pămînt.

¹ Cît despre vremi şi soroace, n'aveţi trebuinţă să vi se scrie, fraţilor. ² Pentrucă voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea.

¹⁵ care va fi făcută la vremea ei de fericitul şi singurul Stăpînitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor,

¹ Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.

²⁷ Toate marginile pămîntului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul: toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta.

³ Şi -a adus aminte de bunătatea şi credincioşia Lui faţă de casa lui Israel: toate marginile pămîntului au văzut mîntuirea Dumnezeului nostru.

¹⁰ Cîntaţi Domnului o cîntare nouă, cîntaţi laudele Lui pînă la marginile pămîntului, voi cari mergeţi pe mare şi cei ce locuiţi în ea, ostroave şi locuitorii lor!

⁶ El zice:,Este prea puţin lucru să fii Robul Meu ca să ridici seminţiile lui Iacov şi să aduci înapoi rămăşiţele lui Israel. De aceea, te pun să fii Lumina neamurilor, ca să duci mîntuirea pînă la marginile pămîntului.

¹⁰ Domnul Îşi descopere braţul Său cel sfînt, înaintea tuturor neamurilor; şi toate marginile pămîntului vor vedea mîntuirea Dumnezeului nostru.``

¹⁹ Şi voi pune un semn între ele, şi voi trimete la neamuri pe cei ce vor scăpa din Israel, la Tarsis, la Pul şi la Lud, cari trag cu arcul, la Tubal şi la Iavan, în ostroavele depărtate, cari n'au auzit vorbindu-se niciodată de Mine, şi n'au văzut slava Mea; ei vor vesti slava Mea printre neamuri.

¹⁹ Doamne, tăria, cetăţuia şi scăparea mea în ziua necazului! Neamurile vor veni la Tine dela marginile pămîntului, şi vor zice:,Părinţii noştri n'au moştenit decît minciună, idoli deşerţi, cari nu sînt de niciun ajutor!

⁸ Dar eu sînt plin de putere, plin de Duhul Domnului, sînt plin de cunoştinţa dreptăţii şi de vlagă, ca să fac cunoscut lui Iacov nelegiuirea lui, şi lui Israel păcatul lui.``

⁶ Atunci el a luat din nou cuvîntul, şi mi -a zis:,,Acesta este cuvîntul Domnului către Zorobabel, şi sună astfel: ...Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, -zice Domnul oştirilor! -

¹⁴ Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrşitul.

¹⁹ Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu -i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh.

¹⁵ Apoi le -a zis:,,Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.

³⁵ Îngerul i -a răspuns:,,Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine, şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfîntul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.

¹⁹ Iată că v'am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.

²⁹ Dar ei au stăruit de El, şi au zis:,,Rămîi cu noi, căci este spre seară, şi ziua aproape a trecut.`` Şi a intrat să rămînă cu ei.

²⁷ Şi voi deasemenea veţi mărturisi, pentrucă aţi fost cu Mine dela început.

⁵ Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt.``

²² cu începere dela botezul lui Ioan pînă în ziua cînd S'a înălţat El dela noi, să fie rînduit, unul care să ne însoţească drept martor al învierii Lui.

³² Dumnezeu a înviat pe acest Isus, şi noi toţi sîntem martori ai lui.

¹⁵ Aţi omorît pe Domnul vieţii, pe care Dumnezeu L -a înviat din morţi; noi sîntem martori ai Lui.

³³ Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Şi un mare har era peste toţi.

³² Noi sîntem martori ai acestor lucruri, ca şi Duhul Sfînt, pe care L -a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.``

⁸ Ştefan era plin de har şi de putere, şi făcea minuni şi semne mari în norod.

¹ Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s'a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s'au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei.

⁵ Filip s'a coborît în cetatea Samariei, şi le -a propovăduit pe Hristos. ⁶ Noroadele luau aminte cu un gînd la cele spuse de Filip, cînd au auzit şi au văzut semnele, pe cari le făcea. ⁷ Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate, şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi. ⁸ Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta. ⁹ În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei. ¹⁰ Toţi, dela mic pînă la mare, îl ascultau cu luare aminte, şi ziceau:,,Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte,mare`. ¹¹ Îl ascultau cu luare aminte, pentrucă multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui. ¹² Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atît bărbaţi cît şi femei. ¹³ Chiar Simon a crezut; şi dupăce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip, şi privea cu uimire minunile şi semnele mari cari se făceau. ¹⁴ Apostolii, cari erau în Ierusalim, cînd au auzit că Samaria a primit Cuvîntul lui Dumnezeu, au trimes la ei pe Petru şi pe Ioan. ¹⁵ Aceştia au venit la Samariteni, şi s'au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfînt. ¹⁶ Căci nu Se pogorîse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus. ¹⁷ Atunci Petru şi Ioan au pus mînile peste ei, şi aceia au primit Duhul Sfînt. ¹⁸ Cînd a văzut Simon că Duhul Sfînt era dat prin punerea mînilor apostolilor, le -a dat bani, ¹⁹ şi a zis:,,Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentruca peste oricine-mi voi pune mînile, să primească Duhul Sfînt.`` <sup>20</sup> Dar Petru i -a zis:,,Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s'ar putea căpăta cu bani! <sup>21</sup> Tu n'ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu. <sup>22</sup> Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gîndul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă; <sup>23</sup> căci văd că eşti plin de fiere amară, şi în lanţurile fărădelegii.`` ²⁴ Simon a răspuns:,,Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întîmple nimic din ce aţi zis.`` ²⁵ După ce au mărturisit despre Cuvîntul Domnului, şi după ce l-au propovăduit, Petru şi Ioan s'au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale Samaritenilor.

³⁸ cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfînt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine, şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul; căci Dumnezeu era cu El. ³⁹ Noi sîntem martori a tot ce a făcut El în ţara Iudeilor şi în Ierusalim. Ei L-au omorît, atîrnîndu -L pe lemn. ⁴⁰ Dar Dumnezeu L -a înviat a treia zi, şi a îngăduit să Se arate, ⁴¹ nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, cari am mîncat şi am băut împreună cu El, după ce a înviat din morţi.

¹⁵ căci Îi vei fi martur, faţă de toţi oamenii, pentru lucrurile, pe cari le-ai văzut şi auzit.

¹⁸ Dar eu întreb:,N'au auzit ei?` Ba da; căci,glasul lor a răsunat prin tot pămîntul, şi cuvintele lor au ajuns pînă la marginile lumii.`

¹⁹ fie prin puterea semnelor şi a minunilor, fie prin puterea Duhului Sfînt. Aşa că, de la Ierusalim şi ţările de primprejur, pînă la Iliric, am răspîndit cu prisosinţă Evanghelia lui Hristos.

²³ negreşit, dacă rămîneţi şi mai departe întemeiaţi şi neclintiţi în credinţă, fără să vă abateţi dela nădejdea Evangheliei, pe care aţi auzit -o, care a fost propovăduită oricărei făpturi de supt cer, şi al cărei slujitor am fost făcut eu, Pavel.

³ Voi da celor doi marturi ai mei să proorocească, îmbrăcaţi în saci, o mie două sute şase zeci de zile. ⁴ Aceştia sînt cei doi măslini şi cele două sfeşnice, cari stau înaintea Domnului pămîntului. ⁵ Dacă umblă cineva să le facă rău, le iese din gură un foc, care mistuie pe vrăjmaşii lor; şi dacă vrea cineva să le facă rău, trebuie să piară în felul acesta. ⁶ Ei au putere să închidă cerul, ca să nu cadă ploaie în zilele proorociei lor; şi au putere să prefacă apele în sînge, şi să lovească pămîntul cu orice fel de urgie, oridecîteori vor voi.

⁹ Şi Domnul a zis lui Moise:,,Iată, voi veni la tine într-un nor gros, pentruca să audă poporul cînd îţi voi vorbi, şi să aibă totdeauna încredere în tine.`` Moise a spus Domnului cuvintele poporului.

⁵ Domnul S'a pogorît într'un nor, a stătut acolo lîngă el, şi a rostit Numele Domnului.

¹⁸ Te-ai suit pe înălţime, ai luat prinşi de război, ai luat în dar oameni; cei răzvrătiţi vor locui şi ei lîngă Domnul Dumnezeu.

¹ Proorocie împotriva Egiptului. Iată, Domnul călăreşte pe un nor repede şi vine în Egipt. Idolii Egiptului tremură înaintea Lui, şi li se îndoaie inima Egiptenilor în ei.

¹³ M'am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte, şi iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel îmbătrînit de zile şi a fost adus înaintea Lui.

¹⁹ Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S'a înălţat la cer, şi a şezut la dreapta lui Dumnezeu.

²⁷ Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare.

⁵⁰ El i -a dus afară pînă spre Betania. Şi -a ridicat mînile, şi i -a binecuvîntat. ⁵¹ Pe cînd îi binecuvînta, S'a despărţit de ei, şi a fost înălţat la cer.

² dela început pînă în ziua în care S'a înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfînt, dăduse poruncile Sale apostolilor, pe cari -i alesese.

⁸ De aceea este zis:,,S'a suit sus, a luat robia roabă, şi a dat daruri oamenilor.`` <sup>9</sup> Şi acest:,,S'a suit``, ce însemnează decît că înainte Se pogorîse în părţile mai de jos ale pămîntului? ¹⁰ Cel ce S'a pogorît, este acelaş cu cel ce s'a suit mai pe sus de toate cerurile, ca să umple toate lucrurile. ¹¹ Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, ¹² pentru desăvîrşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos,

⁷ Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pămîntului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.

¹² Şi au auzit din cer un glas tare, care le zicea:,,Suiţi-vă aici!`` Şi s'au suit într'un nor spre cer; iar vrăjmaşii lor i-au văzut.

⁴ Ei nu s'au întinat cu femei, căci sînt verguri şi urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost răscumpăraţi dintre oameni, ca cel dintîi rod pentru Dumnezeu şi pentru Miel.

¹¹ Pe cînd mergeau ei vorbind, iată că un car de foc şi nişte cai de foc i-au despărţit pe unul de altul, şi Ilie s'a înălţat la cer într'un vîrtej de vînt. ¹² Elisei se uita şi striga:,,Părinte! Părinte! Carul lui Israel şi călărimea lui!`` Şi nu l -a mai văzut. Apucîndu-şi hainele, le -a sfîşiat în două bucăţi,

⁹ Mă uitam la aceste lucruri, pînă cînd s'au aşezat nişte scaune de domnie. Şi un Îmbătrînit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, şi părul capului Lui era ca nişte lînă curată; scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc, şi roatele Lui ca un foc aprins.

² El S'a schimbat la faţă înaintea lor; faţa Lui a strălucit ca soarele, şi hainele I s'au făcut albe ca lumina.

³ Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada.

⁵ Au intrat în mormînt, au văzut pe un tinerel şezînd la dreapta, îmbrăcat într'un veşmînt alb, şi s'au spăimîntat.

⁴ Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s'au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare.

¹² Şi a văzut doi îngeri în alb, şezînd în locul unde fusese culcat trupul lui Isus; unul la cap şi altul la picioare.

³ Pela ceasul al nouălea din zi, a văzut lămurit într'o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el, şi i -a zis:,,Cornelie!``

³⁰ Corneliu a răspuns:,,Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea; şi iatăcă a stătut înaintea mea un om cu o haină strălucitoare,

⁴ Totuş ai în Sardes cîteva nume, cari nu şi-au mînjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi în alb, fiindcă sînt vrednici.

¹⁴ ,,Doamne``, i-am răspuns eu,,,Tu ştii``. Şi el mi -a zis:,,Aceştia vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele, şi le-au albit în sîngele Mielului.

¹³ M'am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte, şi iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel îmbătrînit de zile şi a fost adus înaintea Lui. ¹⁴ I S'a dat stăpînire, slavă şi putere împărătească, pentru ca să -i slujească toate popoarele, neamurile, şi oamenii de toate limbile. Stăpînirea Lui este o stăpînire vecinică, şi nu va trece nicidecum, şi împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată.

²⁷ Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

³⁰ Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pămîntului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.

³¹ ,,Cînd va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale.

²⁶ Atunci se va vedea Fiul omului venind pe nori cu mare putere şi cu slavă.

⁷⁰ Şi el s'a lepădat din nou. După puţină vreme, ceice stăteau acolo, au zis iarăş lui Petru:,,Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia; căci eşti Galilean, şi graiul tău seamănă cu al lor.``

⁵ Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pămînt. Dar ei le-au zis:,,Pentruce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?

³ Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sînt Eu, să fiţi şi voi.

⁷ Toţi se mirau, se minunau, şi ziceau unii către alţii:,,Toţi aceştia cari vorbesc, nu sînt Galileeni?

¹² Petru, cînd a văzut lucrul acesta, a luat cuvîntul, şi a zis norodului:,,Bărbaţi Israeliţi, pentruce vă miraţi de lucrul acesta? Dece vă uitaţi cu ochii ţintă la noi, ca şi cum prin puterea noastră sau prin cucernicia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble?

¹⁰ şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care L -a înviat din morţi: pe Isus, care ne izbăveşte de mînia viitoare.

¹⁶ Căci însuş Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trîmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întîi vor învia cei morţi în Hristos.

⁷ şi să vă dea odihnă atît vouă, cari sînteţi întristaţi, cît şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, ⁸ într'o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. ⁹ Ei vor avea ca pedeapsă o perzare vecinică, dela faţa Domnului şi dela slava puterii Lui, ¹⁰ cînd va veni, în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi, şi privit cu uimire în toţi ceice vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră.

⁴ Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, spre răsărit; muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit şi spre apus, şi se va face o vale foarte mare: jumătate din munte se va trage înapoi spre miază noapte, iar jumătate spre miazăzi.

¹ Cînd s'au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, în spre muntele Măslinilor, Isus a trimes doi ucenici,

³⁰ După ce au cîntat cîntarea, au ieşit în muntele Măslinilor.

³⁷ Ziua, Isus învăţa pe norod în Templu, iar noaptea Se ducea de o petrecea în muntele care se cheamă muntele Măslinilor.

⁵⁰ El i -a dus afară pînă spre Betania. Şi -a ridicat mînile, şi i -a binecuvîntat.

⁵² Dupăce I s'au închinat, ei s'au întors în Ierusalim cu o mare bucurie.

¹⁸ Şi, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,

¹⁸ Pe cînd trecea pe lîngă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, cari aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. ¹⁹ El le -a zis:,,Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.`` ²⁰ Îndată ei au lăsat mrejile, şi au mers după El. ²¹ Deacolo a mers mai departe, şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, cari erau într'o corabie cu tatăl lor Zebedei, şi îşi cîrpeau mrejile. El i -a chemat. ²² Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor, şi au mers după El.

⁹ De acolo, Isus a mers mai departe, şi a văzut pe un om, numit Matei, şezînd la vamă. Şi i -a zis:,,Vino după Mine``. Omul acela s'a sculat, şi a mers după El.

¹⁴ Cînd trecea pe acolo, a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, şezînd la vamă. Şi i -a zis:,,Vino după Mine!`` Levi s'a sculat, şi a mers după El.

³⁷ Şi n'a îngăduit nimănui să -L însoţească, afară de Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov.

² După şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, şi i -a dus singuri de o parte pe un munte înalt. Acolo S'a schimbat la faţă înaintea lor.

¹⁵ Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi pentru noi.``

³³ A luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, şi a început să Se spăimînte şi să Se mîhnească foarte tare.

²⁷ După aceea Isus a ieşit afară, şi a văzut pe un vameş, numit Levi, şezînd la vamă. Şi i -a zis:,,Vino după Mine!`` ²⁸ Vameşul a lăsat totul, s'a sculat, şi a mers după El. ²⁹ Levi I -a făcut un ospăţ mare la el în casă; şi o mulţime de vameşi şi de alţi oaspeţi şedeau la masă cu ei.

¹² Şi are să vă arate o odae mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele.``

⁴⁰ Unul din cei doi, cari auziseră cuvintele lui Ioan şi merseseră după Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru. ⁴¹ El, cel dintîi, a găsit pe fratele său Simon, şi i -a zis:,,Noi am găsit pe Mesia`` (care, tîlmăcit însemnează Hristos). <sup>42</sup> Şi l -a adus la Isus. Isus l -a privit, şi i -a zis:,,Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa``, (care, tîlmăcit, însemnează Petru). ⁴³ A doua zi Isus a vrut să Se ducă în Galilea, şi a găsit pe Filip. Şi i -a zis:,,Vino după Mine.`` <sup>44</sup> Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru. <sup>45</sup> Filip a găsit pe Natanael, şi i -a zis:,,Noi am găsit pe Acela, despre care a scris Moise în lege, şi proorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif. <sup>46</sup> Natanael i -a zis:,,Poate ieşi ceva bun din Nazaret?``,,Vino şi vezi!`` i -a răspuns Filip.

⁵ Isus Şi -a ridicat ochii, şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip:,,De unde avem să cumpărăm pîni ca să mănînce oamenii aceştia?`` <sup>6</sup> Spunea lucrul acesta ca să -l încerce, pentrucă ştia ce are de gînd să facă. <sup>7</sup> Filip i -a răspuns:,,Pînile, pe cari le-am putea cumpăra cu două sute de lei (Greceşte: dinari.), n'ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele.``

¹⁶ Atunci Toma, zis Geamăn, a zis celorlalţi ucenici:,,Haidem să mergem şi noi să murim cu El!``

²¹ s'au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, şi au zis:,,Domnule, am vrea să vedem pe Isus.`` ²² Filip s'a dus şi a spus lui Andrei; apoi Andrei şi Filip au spus lui Isus.

²³ Unul din ucenici, acela pe care -l iubea Isus, stătea la masă culcat pe sînul lui Isus. ²⁴ Simon Petru i -a făcut semn să întrebe cine este acela despre care vorbea Isus. ²⁵ Şi ucenicul acela s'a răzemat pe pieptul lui Isus, şi I -a zis:,,Doamne, cine este?``

⁸ ,,Doamne``, i -a zis Filip,,,arată-ne pe Tatăl, şi ne este de ajuns.`` ⁹ Isus i -a zis:,,De atîta vreme sînt cu voi, şi nu M'ai cunoscut, Filipe? Cine M'a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar:,Arată-ne pe Tatăl?`

¹⁷ Atunci slujnica, portăriţa, a zis lui Petru:,,Nu cumva şi tu eşti unul din ucenicii omului acestuia?``,,Nu sînt``, a răspuns el.

²⁵ Simon Petru stătea acolo, şi se încălzea. Ei i-au zis:,,Nu cumva eşti şi tu unul din ucenicii Lui?`` El s'a lepădat, şi a zis:,,Nu sînt.`` ²⁶ Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis:,,Nu te-am văzut eu cu El în grădină?`` ²⁷ Petru iar s -a lepădat. Şi îndată a cîntat cocoşul.

²⁶ După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăş în casă; şi era şi Toma împreună cu ei. Pe cînd erau uşile încuiate, a venit Isus, a stătut în mijloc, şi le -a zis:,,Pace vouă!`` <sup>27</sup> Apoi a zis lui Toma:,,Adu-ţi degetul încoace, şi uită-te la mînile Mele; şi adu-ţi mîna, şi pune -o în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios.`` ²⁸ Drept răspuns, Toma I -a zis:,,Domnul meu şi Dumnezeul meu!`` <sup>29</sup> ,,Tomo`` i -a zis Isus,,,pentrucă M'ai văzut, ai crezut. Ferice de ceice n'au văzut, şi au crezut.``

² Simon Petru, Toma zis Geamăn, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei, şi alţi doi din ucenicii lui Isus, erau împreună.

¹⁵ După ce au prînzit, Isus a zis lui Simon Petru:,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decît aceştia?``,,Da, Doamne``, I -a răspuns Petru,,,ştii că Te iubesc.`` Isus i -a zis:,,Paşte mieluşeii Mei.`` ¹⁶ I -a zis a doua oară:,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?``,,Da Doamne``, I -a răspuns Petru,,,ştii că Te iubesc.`` Isus i -a zis:,,Paşte oiţele Mele``. ¹⁷ A treia oară i -a zis Isus:,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?`` Petru s'a întristat că -i zisese a treia oară:,,Mă iubeşti?`` Şi I -a răspuns:,,Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.`` Isus i -a zis:,,Paşte oile Mele! <sup>18</sup> Adevărat, adevărat, îţi spun că, atunci cînd erai mai tînăr, singur te încingeai şi te duceai unde voiai; dar cînd vei îmbătrîni, îţi vei întinde mînile, şi altul te va încinge, şi te va duce unde nu vei voi.`` ¹⁹ A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Şi, după ce a vorbit astfel, i -a zis:,,Vino după Mine.`` <sup>20</sup> Petru s'a întors, şi a văzut venind după ei pe ucenicul pe care -l iubea Isus, acela care, la cină, se rezemase pe pieptul lui Isus, şi zisese:,,Doamne, cine este celce Te vinde?`` ²¹ Petru s'a uitat la el, şi a zis lui Isus:,,Doamne, dar cu acesta ce va fi?`` <sup>22</sup> Isus i -a răspuns:,,Dacă vreau ca el să rămînă pînă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu vino după Mine!`` ²³ Din pricina aceasta, a ieşit svonul printre fraţi că ucenicul acela nu va muri deloc. Însă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci:,,Dacă vreau ca el să rămînă pînă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie?`` ²⁴ Ucenicul acesta este celce adevereşte aceste lucruri, şi care le -a scris. Şi ştim că mărturia lui este adevărată.

¹⁴ Atunci Petru s'a sculat în picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasul, şi le -a zis:,,Bărbaţi Iudei şi voi toţi cei cari locuiţi în Ierusalim, să ştiţi lucrul acesta, şi ascultaţi cuvintele mele!

³⁸ ,,Pocăiţi-vă``, le -a zis Petru,,,şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfîntului Duh.

¹ Petru şi Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea. ² Acolo era un om olog din naştere, care era dus şi pus în toate zilele la poarta Templului, numită,,Frumoasă``, ca să ceară de milă dela cei ce intrau în Templu. <sup>3</sup> Omul acesta, cînd a văzut pe Petru şi pe Ioan că voiau să intre în Templu, le -a cerut milostenie. <sup>4</sup> Petru, ca şi Ioan, s'a uitat ţintă la el, şi a zis:,,Uită-te la noi!`` ⁵ Şi el se uita la ei cu luare aminte, şi aştepta să capete ceva dela ei. ⁶ Atunci Petru i -a zis:,,Argint şi aur, n'am; dar ce am, îţi dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te şi umblă!`` <sup>7</sup> L -a apucat de mîna dreaptă, şi l -a ridicat în sus. Îndată i s'au întărit tălpile şi glesnele; <sup>8</sup> dintr'o săritură a fost în picioare, şi a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblînd, sărind, şi lăudînd pe Dumnezeu. <sup>9</sup> Tot norodul l -a văzut umblînd şi lăudînd pe Dumnezeu. <sup>10</sup> Îl cunoşteau că era cel ce şedea la poarta,,Frumoasă`` a Templului, ca să ceară de pomană, şi s'au umplut de uimire şi de mirare pentru cele ce i se întîmplaseră.

¹³ Cînd au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s'au mirat, întrucît ştiau că erau oameni necărturari şi de rînd; şi au priceput că fuseseră cu Isus.

¹⁹ Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis:,,Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decît de Dumnezeu;

³² Pe cînd cerceta Petru pe toţi sfinţii, s'a pogorît şi la ceice locuiau în Lida. ³³ Acolo a găsit un om, anume Enea, care zăcea de opt ani olog în pat. ³⁴ ,,Enea,`` i -a zis Petru,,,Isus Hristos te vindecă; scoală-te, şi fă-ţi patul.`` Şi Enea s'a sculat îndată. ³⁵ Toţi locuitorii din Lida şi din Sarona, l-au văzut, şi s'au întors la Domnul. ³⁶ În Iope, era o uceniţă numită Tabita, nume, care în tîlmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii. ³⁷ În vremea aceea, s'a îmbolnăvit, şi a murit. Dupăce au scăldat -o, au pus -o într'o odaie de sus. ³⁸ Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, cînd au auzit că Petru este acolo, au trimes doi oameni la el, să -l roage: Nu pregeta să vii pînă la noi. ³⁹ Petru s'a sculat, şi a plecat împreună cu ei. Cînd a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plîngînd, şi i-au arătat hainele şi cămăşile, pe cari le făcea Dorca, pe cînd era cu ele. ⁴⁰ Petru a scos pe toată lumea afară, a îngenuncheat, şi s'a rugat; apoi, s'a întors spre trup, şi a zis:,,Tabita, scoală-te!`` Ea a deschis ochii, şi, cînd a văzut pe Petru, a stătut în capul oaselor. ⁴¹ El i -a dat mîna, şi a ridicat -o în sus. A chemat îndată pe sfinţi şi pe văduve, şi le -a pus -o înainte vie. ⁴² Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope, şi mulţi au crezut în Domnul. ⁴³ Petru a rămas multe zile în Iope la un tăbăcar, numit Simon.

⁹ A doua zi, cînd erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s'a suit să se roage pe acoperişul casei, pela ceasul al şaselea. ¹⁰ L -a ajuns foamea, şi a vrut să mănînce. Pe cînd îi pregăteau mîncarea, a căzut într'o răpire sufletească. ¹¹ A văzut cerul deschis, şi un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, coborîndu-se şi slobozindu-se în jos pe pămînt. ¹² În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi tîrîtoare de pe pămînt şi păsările cerului. ¹³ Şi un glas i -a zis:,,Petre, scoală-te, taie şi mănîncă.`` <sup>14</sup> ,,Nicidecum, Doamne``, a răspuns Petru.,,Căci niciodată n'am mîncat ceva spurcat sau necurat.`` <sup>15</sup> Şi glasul i -a zis iarăş a doua oară:,,Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.`` ¹⁶ Lucrul acesta s'a făcut de trei ori, şi îndată după aceea vasul a fost ridicat iarăş la cer. ¹⁷ Pe cînd Petru nu ştia ce să creadă despre înţelesul vedeniei, pe care o avusese, iată că, oamenii trimeşi de Corneliu, întrebînd de casa lui Simon, au stătut la poartă, ¹⁸ şi au întrebat cu glas tare dacă Simon, zis şi Petru, găzduieşte acolo. ¹⁹ Şi pe cînd se gîndea Petru la vedenia aceea, Duhul i -a zis:,,Iată că te caută trei oameni; ²⁰ scoală-te, pogoară-te, şi du-te cu ei, fără şovăire, căci Eu i-am trimes.`` <sup>21</sup> Petru deci s'a pogorît, şi a zis oamenilor acelora:,,Eu sînt acela, pe care -l căutaţi; ce pricină vă aduce?`` ²² Ei au răspuns:,,Sutaşul Corneliu, om drept şi temător de Dumnezeu şi vorbit de bine de tot neamul Iudeilor, a fost înştiinţat de Dumnezeu, printr'un înger sfînt, să te cheme în casa lui, şi să audă cuvintele, pe cari i le vei spune.`` <sup>23</sup> Petru deci i -a chemat înlăuntru, şi i -a găzduit. <sup>24</sup> A doua zi, s'a sculat, şi a plecat cu ei. L-au însoţit şi cîţiva fraţi din Iope. În cealaltă zi au ajuns la Cezarea. Corneliu îi aştepta cu rudele şi prietenii de aproape, pe cari -i chemase. <sup>25</sup> Cînd era să intre Petru, Corneliu, care -i ieşise înainte, s'a aruncat la picioarele lui, şi i s'a închinat. <sup>26</sup> Dar Petru l -a ridicat, şi a zis:,,Scoală-te, şi eu sînt om!`` ²⁷ Şi vorbind cu el, a intrat în casă, şi a găsit adunaţi pe mulţi. ²⁸ ,,Ştiţi``, le -a zis el,,,că nu este îngăduit de Lege unui Iudeu să se însoţească împreună cu unul de alt neam, sau să vină la el; dar Dumnezeu mi -a arătat să nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat. <sup>29</sup> Deaceea am venit fără cîrtire cînd m'aţi chemat; vă întreb dar, cu ce gînd aţi trimes după mine?`` ³⁰ Corneliu a răspuns:,,Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea; şi iatăcă a stătut înaintea mea un om cu o haină strălucitoare, ³¹ şi a zis:,,Cornelie, rugăciunea ta a fost ascultată, şi Dumnezeu Şi -a adus aminte de milosteniile tale. ³² Trimete dar la Iope, şi cheamă pe Simon, zis şi Petru; el găzduieşte în casa lui Simon tăbăcarul, lîngă mare; cînd va veni el, îţi va vorbi.`` <sup>33</sup> Am trimes îndată la tine, şi bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toţi sîntem aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ţi -a poruncit Domnul să ne spui.``

² şi a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan. ³ Cînd a văzut că lucrul acesta place Iudeilor, a mai pus mîna şi pe Petru. -Erau zilele praznicului Azimilor. -

¹⁷ Petru le -a făcut semn cu mîna să tacă, le -a istorisit cum îl scosese Domnul din temniţă, şi a zis:,,Spuneţi lucrul acesta lui Iacov şi fraţilor.`` Apoi a ieşit, şi s'a dus într'alt loc.

⁷ După ce s'a făcut multă vorbă, s'a sculat Petru şi le -a zis:,,Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, Neamurile să audă cuvîntul Evangheliei, şi să creadă. ⁸ Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a mărturisit pentru ei, şi le -a dat Duhul Sfînt ca şi nouă. ⁹ N'a făcut nici o deosebire între noi şi ei, întrucît le -a curăţit inimile prin credinţă. ¹⁰ Acum dar, de ce ispitiţi pe Dumnezeu, şi puneţi pe grumazul ucenicilor un jug, pe care nici părinţii noştri, nici noi nu l-am putut purta? ¹¹ Ci credem că noi, ca şi ei, sîntem mîntuiţi prin harul Domnului Isus.``

¹³ Cînd au încetat ei de vorbit, Iacov a luat cuvîntul, şi a zis:,,Fraţilor, ascultaţi-mă!

⁸ În odaia de sus, unde eram adunaţi, erau multe lumini.

⁷ În urmă s'a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

¹⁹ Dar n'am văzut pe niciunul altul dintre apostoli, decît pe Iacov, fratele Domnului.

⁹ şi cînd au cunoscut harul, care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, cari sînt priviţi ca stîlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba, mîna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la Neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur.

¹ Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii cari sînt împrăştiate: sănătate!

¹ Ce era dela început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mînile noastre, cu privire la Cuvîntul vieţii, - ² pentrucă viaţa a fost arătată, şi noi am văzut -o, şi mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa vecinică, viaţă care era la Tatăl, şi care ne -a fost arătată; - ³ deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos. ⁴ Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină. ⁵ Vestea, pe care am auzit -o dela El şi pe care v'o propovăduim, este că Dumnezeu e lumină, şi în El nu este întunerec.

¹ Presbiterul (Sau: bătrînul.) către aleasa Doamnă şi către copiii ei, pe cari -i iubesc în adevăr-şi nu numai eu, ci toţi cei ce cunosc adevărul, - ² pentru adevărul acesta care rămîne în noi, şi care va fi cu noi în veac: ³ Harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi din partea lui Dumnezeu Tatăl, şi din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr şi în dragoste! ⁴ M'am bucurat foarte mult cînd am aflat pe unii din copiii tăi umblînd în adevăr, după porunca pe care am primit -o dela Tatăl. ⁵ Şi acum, te rog, Doamnă, nu ca şi cum ţi-aş scrie o poruncă nouă, ci cea, pe care am avut -o dela început: să ne iubim unii pe alţii! ⁶ Şi dragostea stă în vieţuirea după poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblaţi, după cum aţi auzit dela început. ⁷ Căci în lume s'au răspîndit mulţi amăgitori, cari nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup. Iată amăgitorul, iată Antihristul! ⁸ Păziţi-vă bine să nu perdeţi rodul muncii voastre, ci să primiţi o răsplată deplină. ⁹ Oricine o ia înainte, şi nu rămîne în învăţătura lui Hristos, n'are pe Dumnezeu. Cine rămîne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul. ¹⁰ Dacă vine cineva la voi, şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu -l primiţi în casă, şi să nu -i ziceţi:,,Bun venit!`` <sup>11</sup> Căci cine -i zice:,,Bun venit!`` se face părtaş faptelor lui rele. ¹² Aş vrea să vă spun multe lucruri; dar nu voiesc să vi le scriu pe hîrtie şi cu cerneală; ci nădejduiesc să vin la voi, şi să vă vorbesc gură către gură, pentruca bucuria noastră să fie deplină. ¹³ Copiii surorei tale alese îţi trimet sănătate. Amin

¹ Presbiterul (Sau: bătrînul.) către prea iubitul Gaiu, pe care -l iubesc în adevăr. ² Prea iubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine, şi sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte sufletul tău. ³ A fost o mare bucurie pentru mine, cînd au venit fraţii şi au mărturisit că eşti credincios adevărului şi că umbli în adevăr. ⁴ Eu n'am bucurie mai mare decît să aud despre copiii mei că umblă în adevăr. ⁵ Prea iubitule, tu lucrezi cu credincioşie în tot ce faci pentru fraţi; şi pentru străini totodată. ⁶ Ei au mărturisit despre dragostea ta înaintea Bisericii. Vei face bine să îngrijeşti de călătoria lor, într'un chip vrednic de Dumnezeu; ⁷ căci au plecat pentru dragostea Numelui Lui, fără să primească ceva dela Neamuri. ⁸ Este datoria noastră dar, să primim bine pe astfel de oameni, ca să lucrăm împreună cu adevărul. ⁹ Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, căruia îi place să aibă întîietatea între ei, nu vrea să ştie de noi. ¹⁰ De aceea, cînd voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe cari le face, căci ne cleveteşte cu vorbe rele. Nu se mulţămeşte cu atît; dar nici el nu primeşte pe fraţi, şi împiedecă şi pe cei ce voiesc să -i primească, şi -i dă afară din Biserică. ¹¹ Prea iubitule, nu urma răul, ci binele. Cine face binele, este din Dumnezeu: cine face răul, n'a văzut pe Dumnezeu. ¹² Toţi, chiar şi Adevărul, mărturisesc bine despre Dimitrie; şi noi mărturisim despre el: şi ştii că mărturisirea noastră este adevărată. ¹³ Aş avea să-ţi spun multe lucruri, dar nu voiesc să ţi le scriu cu cerneală şi condei. ¹⁴ Nădăjduiesc să te văd în curînd, şi atunci vom vorbi gură către gură. Pacea să fie cu tine. Prietenii îţi trimet sănătate. Spune sănătate prietenilor, fiecăruia pe nume. Amin

¹ Iuda, rob al lui Isus Hristos, şi fratele lui Iacov, către cei chemaţi, cari sînt iubiţi în Dumnezeu Tatăl, şi păstraţi pentru Isus Hristos:

¹ Descoperirea lui Isus Hristos, pe care l -a dat -o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile cari au să se întîmple în curînd. Şi le -a făcut -o cunoscut, trimeţînd prin îngerul Său la robul Său Ioan, - ² care a mărturisit despre Cuvîntul lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Isus Hristos, şi a spus tot ce a văzut. ³ Ferice de cine citeşte, şi de cei ce ascultă cuvintele acestei proorocii, şi păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea este aproape!

⁴⁶ Pe cînd vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El.

⁵⁵ Oare nu este El fiul tîmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sînt ei fraţii Lui? ⁵⁶ Şi surorile Lui nu sînt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?``

¹⁹ Vă mai spun iarăş, că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pămînt să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri. ²⁰ Căci acolo unde sînt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sînt şi Eu în mijlocul lor.``

²² Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.

⁵⁵ Acolo erau şi multe femei, cari priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galilea, ca să -I slujească.

³¹ Atunci au venit mama şi fraţii Lui, şi, stînd afară, au trimes să -L cheme. ³² Mulţimea şedea în jurul Lui, cînd I-au spus:,,Iată că mama Ta şi fraţii Tăi sînt afară şi Te caută.`` <sup>33</sup> El a răspuns:,,Cine este mama Mea, şi fraţii Mei?`` ³⁴ Apoi, aruncîndu-Şi privirile peste cei ce şedeau împrejurul Lui:,,Iată,`` a zis El,,,mama Mea şi fraţii Mei! <sup>35</sup> Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă.``

⁴⁰ Acolo erau şi nişte femei, cari priveau de departe. Printre ele erau Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose, şi Salome,

¹ După ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov, şi Salome, au cumpărat miresme, ca să se ducă să ungă trupul lui Isus.

² şi mai erau şi nişte femei, cari fuseseră tămăduite de duhuri rele şi de boale; Maria, zisă Magdalina, din care ieşiseră şapte draci, ³ Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, şi multe altele, cari -L ajutau cu ce aveau.

¹ Isus le -a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase.

⁴⁹ Toţi cunoscuţii lui Isus şi femeile, cari -L însoţiseră din Galilea, stăteau departe, şi se uitau la cele ce se petreceau.

⁵⁵ Femeile, cari veniseră cu Isus din Galilea, au însoţit pe Iosif; au văzut mormîntul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,

¹⁰ Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalina, Ioana, Maria, mama lui Iacov, şi celelalte, cari erau împreună cu ele.

⁵³ Şi tot timpul stăteau în Templu, şi lăudau şi binecuvîntau pe Dumnezeu. Amin

²⁵ Lîngă crucea lui Isus, stătea mama Lui şi sora mamei Lui, Maria, nevasta lui Clopa, şi Maria Magdalina. ²⁶ Cînd a văzut Isus pe mamă-Sa, şi lîngă ea pe ucenicul, pe care -l iubea, a zis mamei Sale:,,Femeie, iată fiul tău!``

¹ În ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaş loc.

⁴² Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frîngerea pînii, şi în rugăciuni.

⁴⁶ Toţi împreună erau nelipsiţi dela Templu în fiecare zi, frîngeau pînea acasă, şi luau hrana, cu bucurie şi curăţie de inimă.

²⁴ Cînd au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu, şi au zis:,,Stăpîne, Doamne, care ai făcut cerul, pămîntul, marea şi tot ce este în ele! ²⁵ Tu ai zis prin Duhul Sfînt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău:,Pentruce se întărîtă neamurile, şi pentruce cugetă noroadele lucruri deşerte? ²⁶ Împăraţii pămîntului s'au răsculat, şi domnitorii s'au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.` ²⁷ În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfînt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s'au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel, ²⁸ ca să facă tot ce hotărîse mai dinainte mîna Ta şi sfatul Tău. ²⁹ Şi acum, Doamne, uită-Te la ameninţările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvîntul Tău cu toată îndrăzneala, ³⁰ şi întinde-Ţi mîna, ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prin Numele Robului Tău celui Sfînt, Isus.`` ³¹ După ce s'au rugat ei, s'a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s'au umplut de Duhul Sfînt, şi vesteau Cuvîntul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.

⁴ Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune şi în propovăduirea Cuvîntului.``

¹² Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune.

¹⁸ Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii,

² Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţămiri.

⁵ Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis:,,Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!`` Şi Tu ai iertat vina păcatului meu. ⁶ De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită! Şi chiar de s'ar vărsa ape mari, pe el nu -l vor atinge de loc.

⁹ Întoarce-Ţi privirea dela păcatele mele, şterge toate nelegiuirile mele! ¹⁰ Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic! ¹¹ Nu mă lepăda dela Faţa Ta, şi nu lua dela mine Duhul Tău cel Sfînt. ¹² Dă-mi iarăş bucuria mîntuirii Tale, şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă! ¹³ Atunci voi învăţa căile Tale pe ceice le calcă, şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.

³¹ Isus le -a pus înainte o altă pildă, şi le -a zis:,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l -a luat un om şi l -a sămănat în ţarina sa.

³² Dar Eu M'am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi dupăce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.``

¹² Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe cari le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decît acestea; pentrucă Eu mă duc la Tatăl:

¹⁵ După ce au prînzit, Isus a zis lui Simon Petru:,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decît aceştia?``,,Da, Doamne``, I -a răspuns Petru,,,ştii că Te iubesc.`` Isus i -a zis:,,Paşte mieluşeii Mei.`` ¹⁶ I -a zis a doua oară:,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?``,,Da Doamne``, I -a răspuns Petru,,,ştii că Te iubesc.`` Isus i -a zis:,,Paşte oiţele Mele``. ¹⁷ A treia oară i -a zis Isus:,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?`` Petru s'a întristat că -i zisese a treia oară:,,Mă iubeşti?`` Şi I -a răspuns:,,Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.`` Isus i -a zis:,,Paşte oile Mele!

²³ Din pricina aceasta, a ieşit svonul printre fraţi că ucenicul acela nu va muri deloc. Însă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci:,,Dacă vreau ca el să rămînă pînă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie?``

²⁰ Cînd l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi i-au zis:,Vezi, frate, cîte mii de Iudei au crezut, şi toţi sînt plini de rîvnă pentru Lege.

⁶ După aceea S'a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre cari cei mai mulţi sînt încă în viaţă, iar unii au adormit.

¹³ În clipa aceea s'a făcut un mare cutremur de pămînt, şi s'a prăbuşit a zecea parte din cetate. Şapte mii de oameni au fost ucişi în cutremurul acesta de pămînt. Şi cei rămaşi, s'au îngrozit şi au dat slavă Dumnezeului cerului.

² Duhul Domnului vorbeşte prin mine, şi cuvîntul Lui este pe limba mea.

⁹ Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea şi care mînca din pînea mea, ridică şi el călcîiul împotriva mea.

¹² Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu protivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m'aş ascunde dinaintea lui. ¹³ Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine! ¹⁴ Noi, cari trăiam împreună într'o plăcută prietenie, şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu! ¹⁵ Să vină moartea peste ei, şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.

⁴⁷ Pe cînd vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii şi cu ciomege, trimeşi de preoţii cei mai de seamă şi de bătrînii norodului.``

⁵⁴ Dar cum se vor împlini Scripturile, cari zic că aşa trebuie să se întîmple?``

⁵⁶ Dar toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească cele scrise prin prooroci.`` Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.

³⁶ Însuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis:,,Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

⁴³ Şi îndată, pe cînd vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi împreună cu el a venit o mulţime de oameni cu săbii şi cu ciomege, trimeşi de preoţii cei mai de seamă, de cărturari şi de bătrîni.

⁴⁷ Pe cînd grăia El încă, iată că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s'a apropiat de Isus, ca să -L sărute.

³⁵ Dacă Legea a numit,dumnezei`, pe aceia, cărora le -a vorbit Cuvîntul lui Dumnezeu, -şi Scriptura nu poate fi desfinţată, -

³⁸ ca să se împlinească vorba, pe care o spusese proorocul Isaia:,,Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?`` <sup>39</sup> De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: <sup>40</sup> ,,Le -a orbit ochii, şi le -a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.``

² Iuda, vînzătorul, ştia şi el locul acela, pentrucă Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii Lui. ³ Iuda, deci, a luat ceata ostaşilor şi pe aprozii trimeşi de preoţii cei mai de seamă şi de Farisei, şi a venit acolo cu felinare, cu făclii şi cu arme. ⁴ Isus, care ştia tot ce avea să I se întîmple, a mers spre ei, şi le -a zis:,,Pe cine căutaţi?`` <sup>5</sup> Ei I-au răspuns:,,Pe Isus din Nazaret!``. Isus le -a zis:,,Eu sînt!``. Iuda, vînzătorul, era şi el cu ei. <sup>6</sup> Cînd le -a zis Isus:,,Eu sînt``, ei s'au dat înapoi, şi au căzut jos la pămînt. ⁷ El i -a întrebat din nou:,,Pe cine căutaţi?``,,Pe Isus din Nazaret``, I-au zis ei. ⁸ Isus a răspuns:,,V-am spus că Eu sînt. Deci, dacă Mă căutaţi pe Mine, lăsaţi pe aceştia să se ducă.``

²⁸ După aceea, Isus, care ştia că acum totul s'a sfîrşit, ca să împlinească Scriptura, a zis:,,Mi -e sete.`` <sup>29</sup> Acolo era un vas plin cu oţet. Ostaşii au pus într'o ramură de isop un burete plin cu oţet, şi I l-au dus la gură. <sup>30</sup> Cînd a luat Isus oţetul, a zis:,,S'a isprăvit!`` Apoi şi -a plecat capul, şi Şi -a dat duhul.

³⁶ Aceste lucruri s'au întîmplat, ca să se împlinească Scriptura:,,Niciunul din oasele Lui nu va fi sfărîmat.``

²⁰ În adevăr, în cartea Psalmilor este scris:,Locuinţa lui să rămînă pustie, şi nimeni să nu locuiască în ea!` Şi:,Slujba lui s'o ia altul!`

²³ pe Omul acesta, dat în mînile voastre, după sfatul hotărît şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorît prin mîna celor fărădelege.

²⁹ Cît despre patriarhul David, să-mi fie îngăduit, fraţilor, să vă spun fără sfială că a murit şi a fost îngropat; şi mormîntul lui este în mijlocul nostru pînă în ziua de azi. ³⁰ Fiindcă David era prooroc, şi ştia că Dumnezeu îi făgăduise cu jurămînt că va ridica pe unul din urmaşii săi pe scaunul lui de domnie, ³¹ despre învierea lui Hristos a proorocit şi a vorbit el, cînd a zis că sufletul lui nu va fi lăsat în Locuinţa morţilor, şi trupul lui nu va vedea putrezirea.

³⁷ După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli:,,Fraţilor, ce să facem?``

²⁵ Tu ai zis prin Duhul Sfînt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău:,Pentruce se întărîtă neamurile, şi pentruce cugetă noroadele lucruri deşerte? ²⁶ Împăraţii pămîntului s'au răsculat, şi domnitorii s'au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.` ²⁷ În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfînt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s'au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel, ²⁸ ca să facă tot ce hotărîse mai dinainte mîna Ta şi sfatul Tău.

² Ştefan a răspuns:,,Fraţilor şi părinţilor, ascultaţi! Dumnezeul slavei S'a arătat părintelui nostru Avraam, cînd era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran.

¹⁵ După citirea Legii şi a Proorocilor, fruntaşii sinagogii au trimes să le zică:,,Fraţilor, dacă aveţi un cuvînt de îndemn pentru norod, vorbiţi``.

²⁶ Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi ceice vă temeţi de Dumnezeu, vouă v'a fost trimes Cuvîntul acestei mîntuiri. ²⁷ Căci locuitorii din Ierusalim şi mai marii lor n'au cunoscut pe Isus; şi prin faptul că L-au osîndit, au împlinit cuvintele proorocilor, cari se citesc în fiecare Sabat. ²⁸ Măcarcă n'au găsit în El nicio vină de moarte, totuş ei au cerut lui Pilat să -L omoare. ²⁹ Şi, dupăce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos depe lemn, şi L-au pus într'un mormînt.

³⁸ Să ştiţi dar, fraţilor, că în El vi se vesteşte iertarea păcatelor;

⁷ După ce s'a făcut multă vorbă, s'a sculat Petru şi le -a zis:,,Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, Neamurile să audă cuvîntul Evangheliei, şi să creadă.

¹ ,,Fraţilor şi părinţilor, ascultaţi acum cuvîntul meu de apărare faţă de voi!``

¹ Pavel s'a uitat ţintă la Sobor, şi a zis:,,Fraţilor, eu am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu înaintea lui Dumnezeu, pînă în ziua aceasta...``

⁶ Pavel, ca unul care ştia că o parte din adunare erau Saduchei, iar alta Farisei, a strigat în plin Sobor:,,Fraţilor, eu sînt Fariseu, fiu de Fariseu; din pricina nădejdii în învierea morţilor sînt dat în judecată.``

¹⁷ După trei zile, Pavel a chemat pe mai marii Iudeilor; şi, cînd s'au adunat, le -a zis:,,Fraţilor, fără să fi făcut ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinţilor noştri, am fost băgat la închisoare în Ierusalim, şi de acolo am fost dat în mînile Romanilor.

²⁵ Fiindcă ei au plecat acasă în neînţelegere unii cu alţii, Pavel n'a adăugat decît aceste vorbe:,,Bine a spus Duhul Sfînt prin proorocul Isaia către părinţii voştri,

⁷ Deaceea, cum zice Duhul Sfînt:,,Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, ⁸ nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie,

¹¹ Ei cercetau să vadă ce vreme şi ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Hristos, care era în ei, cînd vestea mai dinainte patimile lui Hristos şi slava de care aveau să fie urmate.

²¹ Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decît, dupăce au cunoscut -o, să se întoarcă dela porunca sfîntă, care le fusese dată.

⁴ Simon Cananitul, şi Iuda Iscarioteanul, cel care a vîndut pe Isus.

¹⁹ şi Iuda Iscarioteanul, care L -a şi vîndut.

¹⁶ pe Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care s'a făcut vînzător.

⁷⁰ Isus le -a răspuns:,,Nu v'am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuş unul din voi este un drac.`` ⁷¹ Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; căci el avea să -L vîndă: el, unul din cei doisprezece.

¹² Cînd eram cu ei în lume, îi păzeam Eu în Numele Tău. Eu am păzit pe aceia, pe cari Mi i-ai dat; şi niciunul din ei n'a perit, afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.

²⁵ ca să ia loc în slujba şi apostolia aceasta, din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul lui.`

²⁵ Barnaba şi Saul, după ce şi-au împlinit însărcinarea, s'au întors din Ierusalim, luînd cu ei pe Ioan, zis şi Marcu.

²⁴ Dar eu nu ţin numai decît la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfîrşesc cu bucurie calea şi slujba, pe care am primit -o dela Domnul Isus, ca să vestesc Evaghelia harului lui Dumnezeu.

¹⁹ Dupăce le -a dat ziua bună, le -a istorisit cu deamăruntul ce făcuse Dumnezeu în mijlocul Neamurilor prin slujba lui.

¹ Deaceea, fiindcă avem slujba aceasta, după îndurarea pe care am căpătat -o, noi nu cădem de oboseală.

¹⁸ Şi toate lucrurile acestea sînt dela Dumnezeu, care ne -a împăcat cu El prin Isus Hristos, şi ne -a încredinţat slujba împăcării;

⁷ Bătrînii lui Moab şi bătrînii lui Madian au plecat, avînd cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam, şi i-au spus cuvintele lui Balac.

¹⁷ căci îţi voi da multă cinste, şi voi face tot ce-mi vei spune; numai vino, te rog, şi blastămă-mi poporul acesta!``

²¹ Am văzut în pradă o manta frumoasă de Şinear, două sute de sicli de argint, şi o placă de aur în greutate de cincizeci de sicli; le-am poftit, şi le-am luat; iată, sînt ascunse în pămînt în mijlocul cortului meu, şi argintul este pus subt ele``. <sup>22</sup> Iosua a trimes nişte oameni, cari au alergat în cort; şi iată că lucurile erau ascunse în cortul lui Acan, şi argintul era subt ele. <sup>23</sup> Le-au luat din mijlocul cortului, le-au adus lui Iosua şi tuturor copiilor lui Israel, şi le-au pus înaintea Domnului. <sup>24</sup> Iosua şi tot Israelul împreună cu el au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, mantaua, placa de aur, pe fiii şi fiicele lui Acan, boii lui, măgarii, oile, cortul lui şi tot ce era al lui; şi i-au suit în valea Acor. <sup>25</sup> Iosua a zis:,,Pentruce ne-ai nenorocit? Şi pe tine te va nenoroci Domnul azi``. Şi tot Israelul i -a ucis cu pietre. I-au ars în foc, i-au ucis cu pietre, ²⁶ şi au ridicat peste Acan un morman mare de pietre, care se vede pînă în ziua de azi. Şi Domnul S'a întors din iuţimea mîniei Lui. Din pricina acestei întîmplări s'a dat pînă în ziua de azi locului aceluia numele de valea Acor (Turburare).

²⁰ Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine:,,Iată că stăpînul meu a cruţat pe Sirianul acela Naaman, şi n'a primit din mîna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el, şi voi căpăta ceva dela el.`` <sup>21</sup> Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, cînd l -a văzut alergînd după el, s'a dat jos din car ca să -i iasă înainte, şi a zis:,,Este bine totul?`` ²² El a răspuns:,,Totul este bine. Stăpînul meu mă trimite să-ţi spun:,,Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb.`` <sup>23</sup> Naaman a zis:,,Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi.`` A stăruit de el, şi a legat doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. ²⁴ Ajungînd la deal, Ghehazi le -a luat din mînile lor, şi le -a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora cari au plecat. ²⁵ După aceea s'a dus şi s'a înfăţişat înaintea stăpînului său. Elisei i -a zis:,,De unde vii, Ghehazi?`` El a răspuns:,,Robul tău nu s'a dus nicăieri.`` ²⁶ Dar Elisei i -a zis:,,Oare n'a fost duhul meu cu tine, cînd a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe? ²⁷ Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămînţa ta pentru totdeauna.`` Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.

¹² Dulce era răul în gura lui, îl ascundea subt limbă, ¹³ îl mesteca într'una şi nu -l lăsa, îl ţinea în cerul gurii: ¹⁴ dar hrana lui se va preface în măruntaiele lui, va ajunge în trupul lui o otravă de aspidă. ¹⁵ Bogăţiile înghiţite le va vărsa, Dumnezeu le va scoate din pîntecele lui.

¹⁵ Să vină moartea peste ei, şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.

²³ Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sînge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!

¹⁵ Unuia i -a dat cinci talanţi, altuia doi, şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui; şi a plecat.

¹⁴ Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s'a dus la preoţii cei mai de seamă, ¹⁵ şi le -a zis:,,Ce vreţi să-mi daţi, şi -L voi da în mînile voastre?`` Ei i-au cîntărit treizeci de arginţi.

³ Atunci Iuda, vînzătorul, cînd a văzut că Isus a fost osîndit la moarte, s'a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i -a dat preoţilor celor mai de seamă şi bătrînilor, ⁴ şi a zis:,,Am păcătuit, căci am vîndut sînge nevinovat.``,,Ce ne pasă nouă?`` i-au răspuns ei.,,Treaba ta.`` <sup>5</sup> Iuda a aruncat arginţii în Templu, şi s'a dus de s'a spînzurat. <sup>6</sup> Preoţii cei mai de seamă au strîns arginţii, şi au zis:,,Nu este îngăduit să -i punem în vistieria Templului, fiindcă sînt preţ de sînge.`` ⁷ Şi dupăce s'au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia,,Ţarina olarului,`` ca loc pentru îngroparea străinilor. <sup>8</sup> Iată de ce ţarina aceea a fost numită pînă în ziua de azi:,,Ţarina sîngelui.`` ⁹ Atunci s'a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:,,Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit unii din fiii lui Israel; ¹⁰ şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul.``

¹⁵ După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit, şi au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii. ¹⁶ Dar a fost mustrat aspru pentru călcarea lui de lege: o măgăriţă necuvîntătoare, care a început să vorbească cu glas omenesc, a pus frîu nebuniei proorocului.

¹⁶ Fiecare, apucînd pe protivnicul lui de cap, i -a împlîntat sabia în coastă, şi au căzut toţi deodată. Şi locul acela de lîngă Gabaon, s'a numit Helcat-Haţurim (Locul Săbiilor).

¹⁵ Ostaşii au luat banii, şi au făcut cum i-au învăţat. Şi s'a răspîndit zvonul acesta printre Iudei pînă în ziua de astăzi.

⁴⁰ După ce i -a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte, şi a făcut semn norodului cu mîna. S'a făcut o mare tăcere, şi Pavel le -a vorbit în limba evreiască astfel:

²⁵ Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!

⁸ Puţine să -i fie zilele la număr, şi slujba să i -o ia altul! ⁹ Să -i rămînă copiii orfani, şi nevastă-sa văduvă! ¹⁰ Copiii lui să umble fără niciun căpătîi şi să cerşească, să-şi caute pînea departe de locuinţa lor dărîmată! ¹¹ Cel ce l -a împrumutat, să -i pună mîna pe tot ce are, şi străinii să -i jăfuiască rodul muncii lui! ¹² Nimeni să nu mai ţină la el, şi nimeni să n'aibă milă de orfanii lui! ¹³ Urmaşii lui să fie nimiciţi, şi să li se stîngă numele în neamul următor! ¹⁴ Nelegiuirea părinţilor săi să rămînă ca aducere aminte înaintea Domnului, şi să nu se şteargă păcatul mamei lui! ¹⁵ Domnul să -i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le şteargă pomenirea de pe pămînt,

³ Şi el mi -a zis:,,Acesta este blestemul care este peste toată ţara; căci, după cum este scris pe el, orice hoţ, şi oricine jură strîmb va fi nimicit cu desăvîrşire de aici. ⁴ Îl trimet-zice Domnul oştirilor, -ca să intre în casa hoţului şi a celui ce jură strîmb în Numele Meu, ca să rămînă în casa aceea, şi s'o mistuie împreună cu lemnele şi pietrele ei.``

⁴² Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor:,Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

⁴⁴ Apoi le -a zis:,,Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci şi în Psalmi.``

³³ Dumnezeu a împlinit -o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus; după cum este scris în psalmul al doilea:,,Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.``

¹⁷ care să iasă înaintea lor, şi să intre înaintea lor, care să -i scoată afară şi să -i vîre înăuntru, pentru ca adunarea Domnului să nu fie ca nişte oi cari n'au păstor.``

² ,,Astăzi``, le -a zis el,,,eu sînt în vîrstă de o sută douăzeci de ani: nu voi mai putea merge în fruntea voastră şi Domnul mi -a zis:,,Tu să nu treci Iordanul!``

² Chiar odinioară, cînd Saul era împăratul nostru, tu povăţuiai şi strîngeai pe Israel. Domnul ţi -a zis:,Tu vei paşte pe poporul Meu Israel, şi vei fi căpetenia lui Israel.``

⁷ Acum Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tău să împărăţească în locul tatălui meu David; şi eu nu sînt decît un tînăr, nu sînt încercat.

¹ După aceea Domnul a mai rînduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile, pe unde avea să treacă El. ² Şi le -a zis:,,Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

¹ ,,Adevărat, adevărat, vă spun că, cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoţ şi un tîlhar. ² Dar cine intră pe uşă, este păstorul oilor. ³ Portarul îi deschide, şi oile aud glasul lui; el îşi cheamă oile pe nume, şi le scoate afară din staul. ⁴ După ce şi -a scos toate oile, merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentrucă îi cunosc glasul. ⁵ Nu merg deloc după un străin; ci fug de el, pentrucă nu cunosc glasul străinilor.`` ⁶ Isus le -a spus această pildă, dar ei n'au înţeles despre ce le vorbea. ⁷ Isus le -a mai zis:,,Adevărat, adevărat, vă spun că Eu sînt uşa oilor. ⁸ Toţi ceice au venit înainte de Mine, sînt hoţi şi tîlhari; dar oile n'au ascultat de ei. ⁹ Eu sînt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mîntuit; va intra şi va ieşi, şi va găsi păşune.

¹ În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul, şi propovăduia în pustia Iudeii. ² El zicea:,,Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.`` <sup>3</sup> Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cînd zice:,,Iată glasul celui ce strigă în pustie:,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările.`` ⁴ Ioan purta o haină de păr de cămilă, şi la mijloc era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. ⁵ Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudea şi din toate împrejurimile Iordanului, au început să iasă la el; ⁶ şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în rîul Iordan. ⁷ Dar cînd a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui, le -a zis:,,Pui de năpîrci, cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare? ⁸ Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră. ⁹ Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă:,Avem ca tată pe Avraam!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. ¹⁰ Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom, care nu face roadă bună, va fi tăiat şi aruncat în foc. ¹¹ Cît despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Celce vine după mine, este mai puternic decît mine, şi eu nu sînt vrednic să -I duc încălţămintele. El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc. ¹² Acela Îşi are lopata în mînă, Îşi va curăţi cu desăvîrşire aria, şi Îşi va strînge grîul în grînar; dar pleava o va arde într'un foc care nu se stinge.`` <sup>13</sup> Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. <sup>14</sup> Dar Ioan căuta să -l oprească.,,Eu``, zicea el,,,am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?`` <sup>15</sup> Drept răspuns, Isus i -a zis:,,Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.`` Atunci Ioan L -a lăsat. ¹⁶ De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea cerurile s'au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorîndu-Se în chip de porumbel şi venind peste El. ¹⁷ Şi din ceruri s'a auzit un glas, care zicea:,,Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea.``

¹ Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. ² Dupăcum este scris în proorocul Isaia:,,Iată, trimet înaintea Ta pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea... ³ Glasul celui ce strigă în pustie:,,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările,`` <sup>4</sup> a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor. <sup>5</sup> Tot ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în rîul Iordan. <sup>6</sup> Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, şi împrejurul mijlocului era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. <sup>7</sup> Ioan propovăduia, şi zicea:,,După mine vine Cel ce este mai puternic decît mine, căruia eu nu sînt vrednic să mă plec să -I desleg curelele încălţămintelor. <sup>8</sup> Eu, da, v'am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfînt.``

¹ În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, -pe cînd Pilat din Pont era dregător în Iudea, Irod, cîrmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, cîrmuitor al Ituriei şi al Trahonitei, Lisania, cîrmuitor al Abilenei, ² şi în zilele marilor preoţi Ana şi Caiafa, -Cuvîntul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia în pustie. ³ Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului, şi propovăduia botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor, ⁴ după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia:,,Iată glasul celui ce strigă în pustie:,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările. ⁵ Orice vale va fi astupată, orice munte şi orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strîmbe vor fi îndreptate, şi drumurile zgronţuroase vor fi netezite. ⁶ Şi orice făptură va vedea mîntuirea lui Dumnezeu.`` <sup>7</sup> Ioan zicea dar noroadelor, cari veneau să fie botezate de el:,,Pui de năpîrci, cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare? <sup>8</sup> Faceţi dar roduri vrednice de pocăinţa voastră, şi nu vă apucaţi să ziceţi în voi înşivă:,Avem pe Avraam ca tată!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. <sup>9</sup> Securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face roadă bună, este tăiat şi aruncat în foc.`` ¹⁰ Noroadele îl întrebau, şi ziceau:,,Atunci ce trebuie să facem?`` <sup>11</sup> Drept răspuns, el le zicea:,,Cine are două haine, să împartă cu cine n'are nici una; şi cine are de mîncare, să facă la fel.`` ¹² Au venit şi nişte vameşi să fie botezaţi, şi i-au zis:,,Învăţătorului, noi ce trebuie să facem?`` <sup>13</sup> El le -a răspuns:,,Să nu cereţi nimic mai mult peste ce v'a fost poruncit să luaţi.`` ¹⁴ Nişte oştaşi îl întrebau şi ei, şi ziceau:,,Dar noi ce trebuie să facem?`` El le -a răspuns:,,Să nu stoarceţi nimic dela nimeni prin ameninţări, nici să nu învinuiţi pe nimeni pe nedrept, ci să vă mulţămiţi cu lefurile voastre.`` ¹⁵ Fiindcă norodul era în aşteptare, şi toţi se gîndeau în inimile lor cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Hristosul, ¹⁶ Ioan, drept răspuns, a zis tuturor:,,Cît despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decît mine, şi căruia eu nu sînt vrednic să -I desleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc. ¹⁷ Acela are lopata în mînă; Îşi va curăţi aria cu desăvîrşire, şi Îşi va strînge grîul în grînar, iar pleava o va arde într'un foc care nu se stinge.`` ¹⁸ Astfel propovăduia Ioan norodului Evanghelia, şi -i dădea încă multe alte îndemnuri.

²⁸ Aceste lucruri s'au petrecut în Betabara (Sau: Betania.), dincolo de Iordan, unde boteza Ioan. ²⁹ A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el, şi a zis:,,Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii! ³⁰ El este Acela despre care ziceam:,,După mine vine un om, care este înaintea mea, căci era înainte de mine. ³¹ Eu nu -L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.`` <sup>32</sup> Ioan a făcut următoarea mărturisire:,,Am văzut Duhul pogorîndu-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El. <sup>33</sup> Eu nu -L cunoşteam; dar Celce m'a trimes să botez cu apă, mi -a zis:,Acela peste care vei vedea Duhul pogorîndu-Se şi oprindu-Se, este Celce botează cu Duhul Sfînt.` <sup>34</sup> Şi eu am văzut lucrul acesta, şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.`` ³⁵ A doua zi, Ioan stătea iarăş cu doi din ucenicii lui. ³⁶ Şi, pe cînd privea pe Isus umblînd, a zis:,,Iată Mielul lui Dumnezeu!`` <sup>37</sup> Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe, şi au mers după Isus. <sup>38</sup> Isus S'a întors; şi, cînd i -a văzut că merg după El, le -a zis:,,Ce căutaţi?`` Ei I-au răspuns:,,Rabi (care, tîlmăcit, însemnează:,,Învăţătorule), unde locuieşti?`` <sup>39</sup> ,,Veniţi de vedeţi``, le -a zis El. S'au dus şi au văzut unde locuia; şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam pela ceasul al zecelea. ⁴⁰ Unul din cei doi, cari auziseră cuvintele lui Ioan şi merseseră după Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru. ⁴¹ El, cel dintîi, a găsit pe fratele său Simon, şi i -a zis:,,Noi am găsit pe Mesia`` (care, tîlmăcit însemnează Hristos). <sup>42</sup> Şi l -a adus la Isus. Isus l -a privit, şi i -a zis:,,Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa``, (care, tîlmăcit, însemnează Petru). ⁴³ A doua zi Isus a vrut să Se ducă în Galilea, şi a găsit pe Filip. Şi i -a zis:,,Vino după Mine.`` <sup>44</sup> Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru. <sup>45</sup> Filip a găsit pe Natanael, şi i -a zis:,,Noi am găsit pe Acela, despre care a scris Moise în lege, şi proorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif. <sup>46</sup> Natanael i -a zis:,,Poate ieşi ceva bun din Nazaret?``,,Vino şi vezi!`` i -a răspuns Filip. <sup>47</sup> Isus a văzut pe Natanael venind la El, şi a zis despre el:,,Iată cu adevărat un Israelit, în care nu este vicleşug.`` ⁴⁸ ,,De unde mă cunoşti?`` I -a zis Natanael. Drept răspuns Isus i -a zis:,,Te-am văzut mai înainte ca să te chieme Filip, cînd erai supt smochin.`` ⁴⁹ Natanael I -a răspuns:,,Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel!`` <sup>50</sup> Drept răspuns, Isus i -a zis:,,Pentrucă ţi-am spus că te-am văzut supt smochin, crezi? Lucruri mai mari decît acestea vei vedea.`` ⁵¹ Apoi i -a zis:,,Adevărat, adevărat vă spun, că, deacum încolo, veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi pogorîndu-se peste Fiul omului.``

⁸ Ci voi veţi primi o putere, cînd Se va pogorî Duhul Sfînt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria, şi pînă la marginile pămîntului.`` ⁹ După ce a spus aceste lucruri, pe cînd se uitau ei la El, S'a înălţat la cer, şi un nor L -a ascuns din ochii lor.

²⁴ Înainte de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinţei la tot norodul lui Israel. ²⁵ Şi Ioan, cînd era la sfîrşitul însărcinării lui, zicea:,,Cine credeţi că sînt eu? Nu sînt Acela; ci iată că după mine vine Unul, căruia eu nu sînt vrednic să -i desleg încălţămintea picioarelor.``

³ cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mîntuire aşa de mare, care, după ce a fost vestită întîi de Domnul, ne -a fost adeverită de cei ce au auzit -o,

²⁶ Au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.

²² Atunci apostolii şi presbiterii1 şi întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo cîţiva dintre ei, şi să -i trimeată la Antiohia, împreună cu Pavel şi Barnaba. Şi au ales pe Iuda, zis şi Barsaba, şi pe Sila, oameni cu vază între fraţi.

¹⁶ ,,Domnul, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, să rînduiască peste adunare un om

⁷ Şi Domnul a zis lui Samuel:,,Nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul se uită la inimă.``

³⁹ ascultă -l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă -l; lucrează, şi răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inima tuturor copiilor oamenilor,

⁹ Şi tu, fiule Solomoane, cunoaşte pe Dumnezeul tatălui tău, şi slujeşte -I cu toată inima şi cu un suflet binevoitor; căci Domnul cercetează toate inimile şi pătrunde toate închipuirile şi toate gîndurile. Dacă -L vei căuta, Se va lăsa găsit de tine; dar dacă -L vei părăsi, te va lepăda şi El pe vecie.

¹⁷ Ştiu, Dumnezeule, că Tu cercetezi inima, şi că iubeşti curăţia de inimă; de aceea Ţi-am adus toate aceste daruri de bunăvoie în curăţia inimii mele, şi am văzut acum cu bucurie pe poporul Tău, care se află aici, aducîndu-Ţi de bunăvoie darurile lui.

⁹ Ah! pune odată capăt răutăţii celor răi, şi întăreşte pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile şi rărunchii, Dumnezeule drepte!

²¹ n'ar şti Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaşte tainele inimii?

⁵ Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! ⁶ Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

¹¹ Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

²⁰ ,,O, Doamne, Dumnezeul oştirilor, Tu, care eşti un judecător drept, care cercetezi rărunchii şi inimile: fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor, căci Ţie îţi încredinţez pricina mea!``

¹⁰ ,,Eu, Domnul, cercetez inima, şi cerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtare lui, după rodul faptelor lui.``

¹² Şi acum, Doamne, Dumnezeul oştirilor, care încerci pe cel neprihănit, care pătrunzi rărunchii şi inimile, fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor! Căci Ţie îmi încredinţez pricina.

¹² În zilele acela, Isus S'a dus în munte să Se roage, şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. ¹³ Cînd s'a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, şi a ales dintre ei doisprezece, pe cari i -a numit apostoli, şi anume:

²⁴ Dar Isus nu Se încredea în ei, pentrucă îi cunoştea pe toţi. ²⁵ Şi n'avea trebuinţă să -I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El însuş ştia ce este în om.

¹⁷ A treia oară i -a zis Isus:,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?`` Petru s'a întristat că -i zisese a treia oară:,,Mă iubeşti?`` Şi I -a răspuns:,,Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.`` Isus i -a zis:,,Paşte oile Mele!

⁶ I-au adus înaintea apostolilor, cari, după ce s-au rugat, şi-au pus mînile peste ei.

² Pe cînd slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfînt a zis:,,Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.`` ³ Atunci, după ce au postit şi s'au rugat, şi-au pus mînile peste ei, şi i-au lăsat să plece.

²³ Au rînduit presbiteri în fiecare Biserică, şi după ce s'au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mîna Domnului, în care crezuseră.

⁸ Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a mărturisit pentru ei, şi le -a dat Duhul Sfînt ca şi nouă.

²⁷ Şi Cel ce cercetează inimile, ştie care este năzuinţa Duhului; pentrucă El mijloceşte pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu.

¹³ Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia, cu care avem a face.

²³ Voi lovi cu moartea pe copiii ei. Şi toate Bisericile vor cunoaşte că,,Eu sînt Cel ce cercetez rărunchii şi inima``: şi voi răsplăti fiecăruia din voi după faptele lui.

¹³ Saul a murit, pentrucă s'a făcut vinovat de fărădelege faţă de Domnul, al cărui cuvînt nu l -a păzit, şi pentrucă a întrebat şi cerut sfatul celor ce cheamă morţii. ¹⁴ N'a întrebat pe Domnul: deaceea Domnul l -a omorît, şi împărăţia a dat -o lui David, fiul lui Isai.

⁷ Cînd va fi judecat, să fie găsit vinovat, şi rugăciunea lui să treacă drept un păcat!

⁴¹ Apoi va zice celor dela stînga Lui:,Duceţi-vă dela Mine, blestemaţilor, în focul cel vecinic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!

⁴⁶ Şi aceştia vor merge în pedeapsa vecinică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa vecinică.``

²⁴ Negreşit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vîndut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!``

³ Atunci Iuda, vînzătorul, cînd a văzut că Isus a fost osîndit la moarte, s'a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i -a dat preoţilor celor mai de seamă şi bătrînilor, ⁴ şi a zis:,,Am păcătuit, căci am vîndut sînge nevinovat.``,,Ce ne pasă nouă?`` i-au răspuns ei.,,Treaba ta.`` ⁵ Iuda a aruncat arginţii în Templu, şi s'a dus de s'a spînzurat.

²⁷ Cum a fost dată bucăţica, a intrat Satana în Iuda. Isus i -a zis:,,Ce-ai să faci, fă repede.``

¹⁶ ,,Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura spusă de Duhul Sfînt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce au prins pe Isus. ¹⁷ El era din numărul nostru, şi era părtaş al aceleiaşi slujbe. ¹⁸ Omul acesta a dobîndit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc, şi i s'au vărsat toate măruntaiele. ¹⁹ Lucrul acesta a ajuns aşa de cunoscut de toţi locuitorii din Ierusalim, încît ogorul acela a fost numit în limba lor:,Acheldama`, adică:,Ogorul sîngelui.` - ²⁰ În adevăr, în cartea Psalmilor este scris:,Locuinţa lui să rămînă pustie, şi nimeni să nu locuiască în ea!` Şi:,Slujba lui s'o ia altul!` ²¹ Trebuie deci ca, dintre ceice ne-au însoţit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi,

⁵ prin care am primit harul şi apostolia, ca să aducem, pentru Numele Lui, la ascultarea credinţei pe toate Neamurile,

² Dacă nu sînt apostol pentru alţii, sînt măcar pentru voi; căci voi sînteţi pecetea apostoliei mele în Domnul.

⁸ căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur, făcuse şi din mine apostolul Neamurilor-

³ În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvîntări înşelătoare, să aibă un cîştig dela voi. Dar osînda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează. ⁴ Căci dacă n'a cruţat Dumnezeu pe îngerii cari au păcătuit, ci i -a aruncat în Adînc, unde stau înconjuraţi de întunerec, legaţi cu lanţuri şi păstraţi pentru judecată; ⁵ dacă n'a cruţat El lumea veche, ci a scăpat pe Noe, acest propovăduitor al neprihănirii, împreună cu alţi şapte inşi, cînd a trimes potopul peste o lume de nelegiuiţi; ⁶ dacă a osîndit El la peire şi a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire,

⁶ El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puşi în lanţuri vecinice, în întunerec, pe îngerii cari nu şi-au păstrat vrednicia, ci şi-au părăsit locuinţa. ⁷ Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, cari se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc vecinic.

⁸ Aaron să arunce sorţi pentru cei doi ţapi: un sorţ pentru Domnul, şi un sorţ pentru Azazel.

¹⁰ Iosua a aruncat înaintea Domnului sorţi pentru ei la Silo, şi a împărţit ţara între copiii lui Israel, dînd fiecăruia partea lui.

⁴¹ Saul a zis Domnului:,,Dumnezeul lui Israel, arată adevărul.`` Sorţul a căzut pe Ionatan şi pe Saul, şi poporul a scăpat. <sup>42</sup> Saul a zis:,,Aruncaţi sorţul între mine şi fiul meu Ionatan.`` Şi sorţul a căzut pe Ionatan.

⁵ I-au împărţit prin sorţ, între unii şi alţii, căci căpeteniile sfîntului locaş şi căpeteniile lui Dumnezeu erau din fiii lui Eleazar şi din fiii lui Itamar.

²² Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

⁷ Şi au zis unul către altul:,,Veniţi să tragem la sorţ, ca să ştim pricina din cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!`` Au tras la sorţ, şi sorţul a căzut pe Iona.

¹⁹ Şi, dupăce a nimicit şapte popoare în ţara Canaanului, le -a dat de moştenire pămîntul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani.