Job 34 Cross References - Romanian

¹ Elihu a luat din nou cuvîntul, şi a zis: ² ,Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor! ³ Căci urechea deosebeşte cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele.` <sup>4</sup> Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun. <sup>5</sup> Iov a zis:,Sînt nevinovat Şi Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate; <sup>6</sup> am dreptate şi trec drept mincinos; rana mea este jalnică, şi sînt fără păcat.` ⁷ Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa, ⁸ care să umble în tovărăşia celor ce fac rău, care să meargă mînă în mînă cu cei nelegiuiţi? ⁹ Căci el a zis:,Nu -i foloseşte nimic omului să-şi pună plăcerea în Dumnezeu.` <sup>10</sup> Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea! <sup>11</sup> El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui. <sup>12</sup> Nu, negreşit, Dumnezeu nu săvîrşeşte fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea. <sup>13</sup> Cine L -a însărcinat să cîrmuiască pămîntul? Cine I -a dat lumea în grija Lui? <sup>14</sup> Dacă nu s'ar gîndi decît la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea, <sup>15</sup> tot ce este carne ar pieri deodată, şi omul s'ar întoarce în ţărînă. <sup>16</sup> Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele! <sup>17</sup> Oare ar putea să domnească un vrăjmaş al dreptăţii? Şi vei osîndi tu pe Cel drept, pe Cel puternic, <sup>18</sup> care strigă către împăraţi:,Netrebnicilor!` Şi către domnitori:,Nelegiuiţilor!` <sup>19</sup> Care nu caută la faţa celor mari, şi nu face deosebire între bogat şi sărac, pentrucă toţi sînt lucrarea mînilor Lui? <sup>20</sup> Într'o clipă, ei îşi pierd viaţa. La miezul nopţii, un popor se clatină şi piere. Cel puternic piere, fără amestecul mînii vreunui om. <sup>21</sup> Căci Dumnezeu vede purtatea tuturor, priveşte paşii fiecăruia. <sup>22</sup> Nu este nici întunerec, nici umbră a morţii, unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea. <sup>23</sup> Dumnezeu n'are nevoie să privească multă vreme, ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui. <sup>24</sup> El zdrobeşte pe cei mari fără cercetare, şi pune pe alţii în locul lor. <sup>25</sup> Căci El cunoaşte faptele lor: noaptea îi răstoarnă, sînt zdrobiţi. <sup>26</sup> Îi loveşte ca pe nişte nelegiuiţi, în faţa tuturor. <sup>27</sup> Abătîndu-se dela El, şi părăsindtoate căile Lui, <sup>28</sup> ei au făcut să se înalţe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit. <sup>29</sup> Dacă dă El pace, cine poate s'o turbure? Dacă Îşi ascunde El Faţa, cine poate să -L vadă? La fel se poartă fie cu un popor, fie cu un om, <sup>30</sup> pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpînească şi să nu mai fie o cursă pentru popor. <sup>31</sup> Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu:,Am fost pedepsit, nu voi mai păcătui; <sup>32</sup> arată-mi ce nu văd; dacă am făcut nedreptăţi, nu voi mai face?` ³³ Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate? Tu lepezi, tu alegi, şi nu eu; Spune dar ce ştii! ³⁴ Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, înţeleptul care m'ascultă va gîndi ca mine: ³⁵ ,Iov vorbeşte fără pricepere, şi cuvîntările lui sînt lipsite de judecată. ³⁶ Să fie încercat dar mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi! ³⁷ Căci adaugă la greşelile lui păcate noi; bate din palme în mijlocul nostru, îşi înmulţeşte cuvintele împotriva lui Dumnezeu.``

⁵ să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-

¹⁵ Vă vorbesc ca unor oameni cu judecată: judecaţi voi singuri ce spun.

²⁰ Fraţilor, nu fiţi copii la minte; ci, la răutate, fiţi prunci; iar la minte, fiţi oameni mari.

³⁰ Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?

¹¹ Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mîncările?

³⁰ eu, care n'am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem;

² Iată, deschid gura, şi mi se mişcă limba în cerul gurii.

¹⁵ Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, şi el însuş nu poate fi judecat de nimeni.

¹⁴ Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s'a deprins, prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul.

³⁰ Toţi cei ce au văzut lucrul acesta, au zis:,,Niciodată nu s'a întîmplat şi nu s'a văzut aşa ceva, decînd s'au suit copiii lui Israel din Egipt pînă în ziua de azi; luaţi aminte dar la lucrul aceasta, sfătuiţi-vă şi vorbiţi!``

⁷ Iată-vă pe toţi, copii ai lui Israel; sfătuiţi-vă, şi luaţi o hotărîre aici!``

³⁶ Să fie încercat dar mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi!

² Duhul Domnului Se va odihni peste El, duh de înţelepciune şi de pricepere, duh de sfat şi de tărie, duh de cunoştinţă şi de frică de Domnul. ³ Plăcerea lui va fi frica de Domnul; nu va judeca după înfăţişare, nici nu va hotărî după cele auzite, ⁴ ci va judeca pe cei săraci cu dreptate, şi va hotărî cu nepărtinire asupra nenorociţilor ţării; va lovi pămîntul cu toiagul cuvîntului Lui, şi cu suflarea buzelor Lui va omorî pe cel rău. ⁵ Neprihănirea va fi brîul coapselor Sale, şi credincioşia brîul mijlocului Său.

²⁴ Nu judecaţi după înfăţişare, ci judecaţi după dreptate.``

² Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvîrşită.

² Nu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea? Şi dacă lumea va fi judecată de voi, sînteţi voi nevrednici să judecaţi lucruri de foarte mică însemnătate? ³ Nu ştiţi că noi vom judeca pe îngeri? Cu cît mai mult lucrurile vieţii acesteia? ⁴ Deci, cînd aveţi neînţelegeri pentru lucrurile vieţii acesteia, voi puneţi judecători pe aceia pe cari Biserica nu -i bagă în seamă? ⁵ Spre ruşinea voastră zic lucrul acesta. Astfel, nu este între voi nici măcar un singur om înţelept, care să fie în stare să judece între frate şi frate?

¹¹ Dar cînd a venit Chifa în Antiohia, i-am stătut împotrivă în faţă, căci era de osîndit. ¹² În adevăr, înainte de venirea unora dela Iacov, el mînca împreună cu Neamurile; dar cînd au venit ei, s'a ferit şi a stat deoparte, de teama celor tăiaţi împrejur. ¹³ Împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi Iudei, aşa că pînă şi Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor. ¹⁴ Cînd i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa tuturor:,,Dacă tu, care eşti Iudeu, trăieşti ca Neamurile, şi nu ca Iudeii, cum sileşti pe Neamuri să trăiască în felul Iudeilor?``

²¹ Ci cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun.

¹⁷ El, care mă izbeşte ca într'o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,

⁷ cînd ştii bine că nu sînt vinovat, şi că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta?

⁴ Tu zici:,Felul meu de a vedea este drept, şi sînt curat în ochii Tăi.` -

¹⁷ Totuş n'am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.

² ,,Viu este Dumnezeu, care nu-mi dă dreptate! Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăşte viaţa,

¹⁴ Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.

¹ Aceşti trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentrucă el se socotea fără vină.

⁹ ,Sînt curat, sînt fără păcat, sînt fără prihană, nu este fărădelege în mine.

⁴ Căci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!

¹³ Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,

⁴ buzele mele nu vor rosti nimic nedrept, limba mea nu va spune nimic neadevărat. ⁵ Departe de mine gîndul să vă dau dreptate! Pînă la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăţia. ⁶ Ţin să-mi scot dreptatea, şi nu voi slăbi; inima nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.

¹⁹ Nimeni, după ce a auzit cuvintele legămîntului acestuia încheiat cu jurămînt, să nu se laude în inima lui şi să zică:,,Voi avea pacea, chiar dacă aş urma după pornirile inimii mele, şi chiar dacă aş adăuga beţia la sete.``

¹⁶ cu cît mai puţin fiinţa urîcioasă şi stricată-omul, care bea nelegiuirea ca apa!

²² ,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

¹⁷ căci ei mănîncă pîne nelegiuită, şi beau vin stors cu sila.

¹⁰ Dar Iov i -a răspuns:,,Vorbeşti ca o femeie nebună. Ce! primim dela Dumnezeu binele, şi să nu primim şi răul?`` În toate acestea, Iov n'a păcătuit de loc cu buzele lui.

³ Vor face vorbele tale deşerte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?

⁵ Nelegiuirea ta îţi cîrmuieşte gura, şi împrumuţi vorbirea oamenilor vicleni.

¹⁵ Ce! vrei s'apuci pe calea străveche, pe care au urmat -o cei nelegiuiţi,

¹ Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!

⁴ Nu şed împreună cu oamenii mincinoşi, şi nu merg împreună cu oamenii vicleni.

¹⁸ Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el, şi te însoţeşti cu preacurvarii.

¹² Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile. ¹³ Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie: ¹⁴ căci în fiecare zi sînt lovit, şi în toate dimineţile sînt pedepsit. ¹⁵ Dacă aş zice:,,Vreau să vorbesc ca ei,`` iată că n'aş fi credincios neamului copiilor Tăi.

¹⁵ fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

¹² ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;

¹⁴ Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!

²⁰ Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

³³ Nu vă înşelaţi:,,Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune``.

²² Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s'o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat. ²³ Şi dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat.

³⁰ Chiar dacă m'aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi mînile cu leşie, ³¹ Tu tot m'ai cufunda în mocirlă, de s'ar scîrbi pînă şi hainele de mine!

¹⁴ Şi totuş ziceau lui Dumnezeu:,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale. ¹⁵ Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni? ¹⁶ Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -

³⁰ Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.

¹⁷ Ei ziceau lui Dumnezeu:,Pleacă dela noi! Ce ne poate face Cel Atot puternic?`

¹⁰ Este Cel Atotputernic desfătarea lui? Înalţă el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?

³ cînd zici:,La ce-mi foloseşte, ce cîştig am că nu păcătuiesc?`

⁴ Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.

¹⁴ ,,Aţi zis:,Degeaba slujim lui Dumnezeu; şi ce am cîştigat dacă am păzit poruncile Lui, şi am umblat trişti înaintea Domnului oştirilor?

²⁵ Să omori pe cel bun împreună cu cel rău, aşa ca cel bun să aibă aceeaşi soartă ca cel rău, departe de Tine aşa ceva! Departe de Tine! Cel ce judecă tot pămîntul nu va face oare dreptate?``

⁴ El este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrşite, Căci toate căile Lui sînt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.

⁷ Acum, frica Domnului să fie peste voi; vegheaţi asupra faptelor voastre, căci la Domnul, Dumnezeul nostru, nu este nici o nelegiuire, nici nu se are în vedere faţa oamenilor, nici nu se primesc daruri.``

³ Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea?

² ,Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor! ³ Căci urechea deosebeşte cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele.`

³⁴ Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, înţeleptul care m'ascultă va gîndi ca mine:

²³ Cine Îi cere socoteală de căile Lui, şi cine îndrăzneşte să -I spună:,,Faci rău?``

²³ Pe Cel Atotputernic nu -L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frînge.

¹⁵ ca să arate că Domnul este drept, El Stînca mea, în care nu este nelegiuire.

³² Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

³² Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

¹ ,,Tu eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuş să Te întreb asupra orînduirilor Tale. Pentruce propăşeşte calea celor răi, şi toţi mişeii trăiesc în pace?

⁴ Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat şi toţi oamenii să fie găsiţi mincinoşi, după cum este scris:,,Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale, şi să ieşi biruitor cînd vei fi judecat.`` ⁵ Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cînd Îşi deslănţuieşte mînia? (Vorbescîn felul oamenilor.)

¹⁴ Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nici de cum!

¹³ Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică:,,Sînt ispitit de Dumnezeu``. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuş nu ispiteşte pe nimeni.

²⁶ Se roagă lui Dumnezeu, şi Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să -I vadă Faţa cu bucurie, şi -i dă înapoi nevinovăţia.

¹² A Ta, Doamne, este şi bunătatea, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.

³¹ De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

¹² Dacă zici:,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

¹⁹ Tu eşti mare la sfat şi puternic la faptă, Tu ai ochii deschişi asupra tuturor căilor copiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui.

¹⁷ Copiii poporului tău zic:,Calea Domnului nu este dreaptă!` Totuş, mai degrabă calea lor nu este dreaptă! <sup>18</sup> Dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui şi săvîrşeşte nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta. <sup>19</sup> Dar dacă cel rău se întoarce dela răutatea lui şi face ce este bine şi plăcut, va trăi tocmai din pricina aceasta! <sup>20</sup> Fiindcă ziceţi:,Calea Domnului nu este dreaptă!` vă voi judeca pe fiecare după umbletele lui, casa lui Israel!``

²⁷ Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

⁶ care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

¹⁰ Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul, pe care -l va fi făcut cînd trăia în trup.

⁷ Nu vă înşelaţi:,,Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.`` Ce samănă omul, aceea va şi secera. ⁸ Cine samănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine samănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa vecinică.

¹⁷ Şi dacă chemaţi ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică în timpul pribegiei voastre;

¹² Iată, Eu vin curînd; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.

⁷ Căci Domnul este drept, iubeşte dreptatea, şi cei neprihăniţi privesc Faţa Lui.

¹⁷ Domnul este drept în toate căile Lui, şi milostiv în toate faptele Lui.

¹² Doamne, nu eşti Tu din vecinicie, Dumnezeul meu, Sfîntul meu? Nu vom muri! Doamne, Tu ai ridicat pe poporul acesta ca să-Ţi împlineşti judecăţile Tale; Tu, Stînca mea, l-ai ridicat ca să dai prin el pedepsele Tale! ¹³ Ochii Tăi sînt aşa de curaţi că nu pot să vadă răul, şi nu poţi să priveşti nelegiuirea! Cum ai putea privi Tu pe cei mişei, şi să taci, cînd cel rău mănîncă pe cel mai neprihănit decît el?

¹¹ A Ta este, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, vecinicia şi slava, căci tot ce este în cer şi pe pămînt este al Tău; a Ta, Doamne, este domnia, căci Tu Te înalţi ca un stăpîn mai pesus de orice!

⁴ Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere. ⁵ Cine i -a hotărît măsurile, ştii? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el? ⁶ Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului, ⁷ atunci cînd stelele dimineţii izbucneau în cîntări de bucurie, şi cînd toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie? ⁸ Cine a închis marea cu porţi, cînd s'a aruncat din pîntecele mamei ei? ⁹ Cînd i-am făcut haina din nori, şi scutece din întunerec; ¹⁰ cînd i-am pus hotar, şi cînd i-am pus zăvoare şi porţi; ¹¹ cînd am zis:,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mîndria valurilor tale?` <sup>12</sup> De cînd eşti, ai poruncit tu dimineţei? Ai arătat zorilor locul lor, <sup>13</sup> ca să apuce capetele pămîntului, şi să scuture pe cei răi de pe el? <sup>14</sup> Ca pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată? <sup>15</sup> Pentruca cei răi să fie lipsiţi de luminalor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit? <sup>16</sup> Ai pătruns tu pînă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adîncului? <sup>17</sup> Ţi s'au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii? <sup>18</sup> Ai cuprins tu cu privirea întinderea pămîntului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri. <sup>19</sup> Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunerecul unde îşi are locuinţa? <sup>20</sup> Poţi să le urmăreşti pînă la hotarul lor, şi să cunoşti cărările locuinţei lor? <sup>21</sup> Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare! <sup>22</sup> Ai ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei, <sup>23</sup> pe cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război şi de bătălie? <sup>24</sup> Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vîntul de răsărit pe pămînt? <sup>25</sup> Cine a deschis un loc de scurgere ploii, şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului, <sup>26</sup> pentru ca să cadă ploaia pe un pămînt fără locuitori, pe un pustiu unde nu sînt oameni; <sup>27</sup> pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba? <sup>28</sup> Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă? <sup>29</sup> Din al cui sîn iese ghiaţa, şi cine naşte promoroaca cerului, <sup>30</sup> ca apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adîncului să se întărească? <sup>31</sup> Poţi să înozi tu legăturile Găinuşei, sau să deslegi frînghiile Orionului? <sup>32</sup> Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, şi tu cîrmuieşti Ursul mare cu puii lui? <sup>33</sup> Cunoşti tu legile cerului? Sau tu îi orînduieşti stăpînirea pe pămînt? <sup>34</sup> Îţi înalţi tu glasul pînă la nori, ca să chemi să te acopere rîuri de ape? <sup>35</sup> Poţi tu să arunci fulgerile, ca să plece? Îţi zic ele:,Iată-ne?` ³⁶ Cine a pus înţelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului? ³⁷ Cine poate să numere norii cu înţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor, ³⁸ pentruca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pămînt să se lipească împreună? ³⁹ Tu izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei, ⁴⁰ cînd stau ghemuiţi în vizuina lor, cînd stau la pîndă în culcuşul lor? ⁴¹ Cine pregăteşte corbului hrana, cînd puii lui strigă spre Dumnezeu, cînd umblă rătăciţi şi flămînzi?

⁸ Vrei să nimiceşti pînă şi dreptatea Mea? Şi să Mă osîndeşti, ca să-ţi scoţi dreptatea? ⁹ Ai tu un braţ ca al lui Dumnezeu, şi un glas de tunet ca al Lui? ¹⁰ Împodobeşte-te cu măreţie şi mărime, îmbracă-te cu strălucire şi cu slavă! ¹¹ Varsă-ţi valurile mîniei tale, şi doboară cu o privire pe cei trufaşi!

²³ Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul. ²⁴ Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape; ²⁵ am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile, ²⁶ cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii. ²⁷ Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului, ²⁸ cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului, ²⁹ cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului, ³⁰ eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

¹³ Cine a cercetat Duhul Domnului, şi cine L -a luminat cu sfaturile lui? ¹⁴ Cu cine S'a sfătuit El, ca să ia învăţătură! Cine L -a învăţat cărarea dreptăţii? Cine L -a învăţat înţelepciunea, şi I -a făcut cunoscut calea priceperii!

³⁵ Toţi locuitorii pămîntului sînt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pămîntului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mîniei Lui, nici să -I zică:,, Ce faci?``

³⁴ Şi în adevăr,,,cine a cunoscut gîndul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui? ³⁵ Cine I -a dat ceva întîi, ca să aibă de primit înapoi?`` ³⁶ Din El, prin El, şi pentru El sînt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.

¹⁷ Ce este omul, ca să-Ţi pese atît de mult de el, ca să iei seama la el,

⁴ A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

²⁹ Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea: ele mor, şi se întorc în ţărîna lor.

²² Aceştia vor fi strînşi ca prinşi de război şi puşi într'o temniţă, vor fi închişi în gherle, şi, după un mare număr de zile, vor fi pedepsiţi

¹⁹ În sudoarea feţei tale să-ţi mănînci pînea, pînă te vei întoarce în pămînt, căci din el ai fost luat; căci ţărînă eşti, şi în ţărînă te vei întoarce.``

²² Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s'o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.

⁹ Adu-Ţi aminte că Tu m'ai lucrat ca lutul; şi vrei din nou să mă prefaci în ţărînă?

²³ Căci ştiu că mă duci la moarte, în locul unde se întîlnesc toţi cei vii.

³ Tu întorci pe oameni în ţărînă, şi zici:,,Întoarceţi-vă fiii oamenilor!`` ⁴ Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte. ⁵ Îi mături, ca un vis: dimineaţa, sînt ca iarba, care încolţeşte iarăş: ⁶ înfloreşte dimineaţa, şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă. ⁷ Noi sîntem mistuiţi de mînia Ta, şi îngroziţi de urgia Ta. ⁸ Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse. ⁹ Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet. ¹⁰ Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mîndreşte omul în timpul lor nu este decît trudă şi durere, căci trece iute, şi noi sburăm.

⁷ pînă nu se întoarce ţărîna în pămînt, cum a fost, şi pînă nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l -a dat.

⁴ N'am nici o mînie. Dar dacă voi găsi mărăcini şi spini, voi merge la luptă împotriva lor, şi -i voi arde pe toţi,

¹⁶ Nu vreau să cert în veci, nici să ţin o mînie necurmată, cînd înaintea Mea cad în leşin duhurile, şi sufletele pe cari le-am făcut.

³ Am şi eu minte ca voi, nu sînt mai pe jos decît voi. Şi cine nu ştie lucrurile pe cari le spuneţi voi?

² Ce ştiţi voi, ştiu şi eu, nu sînt mai pe jos decît voi. ³ Dar vreau să vorbesc acum Celui Atotputernic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu. ⁴ Căci voi sînteţi nişte făuritori de minciuni, sînteţi cu toţii nişte doftori de nimic. ⁵ O, de aţi fi tăcut, ce înţelepciune aţi fi arătat! ⁶ Acum, ascultaţi, vă rog, apărarea mea, şi luaţi aminte la răspunsul buzelor mele!

²¹ Atunci Abişai, fiul Ţeruiei, a luat cuvîntul, şi a zis:,,Nu trebuie oare să moară Şimei pentrucă a blestemat pe unsul Domnului?``

³ Dumnezeul lui Israel a vorbit. Stînca lui Israel mi -a zis:,,Cel ce împărăţeşte între oameni cu dreptate, celce împărăţeşte în frică de Dumnezeu,

²² În toate acestea, Iov n'a păcătuit de loc, şi n'a vorbit nimic necuviincios împotriva lui Dumnezeu.

⁸ Vrei să nimiceşti pînă şi dreptatea Mea? Şi să Mă osîndeşti, ca să-ţi scoţi dreptatea?

⁵ Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cînd Îşi deslănţuieşte mînia? (Vorbescîn felul oamenilor.) ⁶ Nicidecum! Pentrucă, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? ⁷ Şi dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu străluceşte şi mai mult spre slava Lui, dece mai sînt eu însumi judecat ca păcătos?

²⁸ Să nu huleşti pe Dumnezeu, şi să nu blestemi pe mai marele poporului tău.

²⁶ Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

³ Atunci Pavel i -a zis:,,Te va bate Dumnezeu, părete văruit! Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti să mă lovească, împotriva Legii!``

⁵ Şi Pavel a zis:,,N'am ştiut, fraţilor, că este marele preot; căci este scris:,Pe mai marele norodului tău să nu -l grăieşti de rău.``

⁷ Daţi tuturor ce sînteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi -i birul; cui datoraţi vama, daţi -i vama; cui datoraţi frica, daţi -i frica; cui datoraţi cinstea, daţi -i cinstea.

¹⁷ Cinstiţi pe toţi oamenii, iubiţi pe fraţi; temeţi-vă de Dumnezeu; daţi cinste împăratului!

¹⁰ mai ales pe ceice, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia, şi dispreţuiesc stăpînirea.

⁸ Totuş oamenii aceştia, tîrîţi de visările lor, îşi pîngăresc la fel trupul, nesocotesc stăpînirea şi batjocoresc dregătoriile.

¹⁵ Să nu faceţi nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa săracului, şi să nu părtineşti pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.

¹⁷ Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare, puternic şi înfricoşat, care nu caută la faţa oamenilor şi nu primeşte daruri;

³ Îţi place să chinuieşti, să dispreţuieşti făptura mînilor Tale, în timp ce faci să-Ţi strălucească bunăvoinţa peste sfatul celor răi?

¹⁹ El ia robi pe preoţi; El răstoarnă pe cei puternici

²¹ El varsă dispreţul asupra celor mari; El desleagă brîul celor tari.

⁸ Vreţi să ţineţi cu El şi să faceţi pe apărătorii lui Dumnezeu?

¹⁵ Cel ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?

¹⁹ Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz, şi chiar toate puterile pe cari le-ai putea desfăşura?

² Împăraţii pămîntului se răscoală, şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său, zicînd: ³ ,,Să le rupem legăturile şi să scăpăm de lanţurile lor!`` - ⁴ Celce şade în ceruri rîde, Domnul Îşi bate joc de ei.

⁶ Ei se încred în avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare. ⁷ Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.

³¹ Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

² Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -

⁸ Cînd vezi în ţară pe cel sărac năpăstuit şi jăfuit în numele dreptului şi dreptăţii, să nu te miri de lucrul acesta! Căci peste cel mare veghează altul mai mare, şi peste ei toţi Cel Prea Înalt.

¹⁴ Domnul intră la judecată cu bătrînii poporului Său şi cu mai marii lui:,,Voi aţi mîncat via! Prada luată dela sărac este în casele voastre!

³⁴ Atunci Petru a început să vorbească, şi a zis:,,În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,

¹¹ Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului.

⁶ Cei ce sînt socotiţi ca fiind ceva-orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor-aceştia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adaus nimic.

⁹ Şi voi, stăpînilor, purtaţi-vă la fel cu ei; feriţi-vă de ameninţări, ca unii cari ştiţi că Stăpînul lor şi al vostru este în cer, şi că înaintea Lui nu se are în vedere faţa omului.

²⁵ Căci cine umblă cu strîmbătate, îşi va primi plata după strîmbătatea, pe care a făcut -o; şi nu se are în vedere faţa omului.

²⁸ Fiindcă am primit dar o împărăţie, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţămitori, şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică;

⁵ Ascultaţi, prea iubiţii mei fraţi: n'a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc?

²⁹ La miezul-nopţii, Domnul a lovit pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, dela întîiul-născut al lui Faraon, care şedea pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul-născut al celui închis în temniţă, şi pînă la toţi întîii-născuţi ai dobitoacelor. ³⁰ Faraon s'a sculat noaptea, el şi toţi slujitorii lui, şi toţi Egiptenii; şi au fost mari ţipete în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.

³⁷ Dar dimineaţa, după ce trecuse beţia lui Nabal, nevastă-sa i -a istorisit ce se întîmplase. Inima lui Nabal a primit o lovitură de moarte, şi s'a făcut ca o piatră. ³⁸ Cam după zece zile, Domnul a lovit pe Nabal, şi a murit. ³⁹ David a aflat că murise Nabal, şi a zis:,,Binecuvîntat să fie Domnul, că mi -a apărat pricina în ocara pe care mi -a făcut -o Nabal, şi a împedecat pe robul său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui.`` David a trimes vorba Abigailei că vrea s'o ia de nevastă.

¹⁰ Şi David a zis:,,Viu este Domnul, că numai Domnul îl poate lovi; fie că -i va veni ziua să moară, fie că se va pogorî... într'un cîmp de bătaie şi va peri.

²⁰ Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor.

¹⁹ Cum sînt nimiciţi într'o clipă! Sînt perduţi, prăpădiţi printr'un sfîrşit năpraznic.

¹⁶ De aceea Domnul, Dumnezeul oştirilor, va trimete ofilirea prin războinicii lui cei voinici; şi între aleşii lui va izbucni un pîrjol, ca pîrjolul unui foc. ¹⁷ Lumina lui Israel se va preface în foc, şi Sfîntul lui într'o flacără, care va mistui şi va arde spinii şi mărăcinii lui, într'o zi. ¹⁸ Va arde, trup şi suflet, strălucirea pădurii şi cîmpiilor lui, de va fi ca un bolnav, care cade în leşin. ¹⁹ Ceilalţi copaci din pădurea lui vor putea fi număraţi, şi un copil le-ar putea scrie numărul.

¹³ de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca spărtura unui zid înalt, care, spărgîndu-se, ameninţă să cadă, şi a cărui prăbuşire vine deodată, într'o clipă:

³⁰ Şi Domnul va face să răsune glasul Lui măreţ, Îşi va arăta braţul gata să lovească, în mînia Lui aprinsă, în mijlocul flacării unui foc mistuitor, în mijlocul înecului, furtunii şi pietrelor de grindină. ³¹ Atunci, Asirianul va tremura de glasul Domnului, care îl va lovi cu nuiaua Sa. ³² La fiecare lovitură de nuia hotărîtă, pe care i -o va da Domnul, se vor auzi timpanele şi arfele, Domnul va lupta împotriva lui cu mîna ridicată. ³³ Căci de multă vreme este pregătit un rug, gătit şi pentru împărat: adînc şi lat este făcut, cu foc şi lemne din belşug. Suflarea Domnului îl aprinde ca un şivoi de pucioasă.``

³⁶ Îngerul Domnului a ieşit, şi a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi cînd s'au sculat dimineaţa, iată că toţi aceştia erau nişte trupuri moarte.

³⁸ Şi, pe cînd stătea cu faţa la pămînt rugîndu-se în casa lui Nisroc, dumnezeul său, fiii săi Adramalec şi Şareţer l-au lovit cu sabia, şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.

³⁴ Tu te uitai la el, şi s'a deslipit o piatră, fără ajutorul vreunei mîni, a izbit picioarele de fer şi de lut ale chipului, şi le -a făcut bucăţi.

⁴⁴ Dar în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie, care nu va fi nimicită niciodată, şi care nu va trece supt stăpînirea unui alt popor. Ea va sfărîma şi va nimici toate acele împărăţii, şi ea însăş va dăinui vecinic. ⁴⁵ Aceasta înseamnă piatra, pe care ai văzut -o deslipindu-se din munte, fără ajutorul vreunei mîni, şi care a sfărîmat ferul, arama, lutul, argintul şi aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut împăratului ce are să se întîmple după aceasta. Visul este adevărat, şi tîlcuirea lui este temeinică.``

³⁰ Dar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul Haldeilor, a fost omorît.

⁶ Atunci el a luat din nou cuvîntul, şi mi -a zis:,,Acesta este cuvîntul Domnului către Zorobabel, şi sună astfel: ...Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, -zice Domnul oştirilor! -

⁶ La miezul nopţii, s'a auzit o strigare:,Iată mirele, ieşiţi -i în întîmpinare!`

²⁰ Dar Dumnezeu i -a zis:,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?`

²⁶ Ce s'a întîmplat în zilele lui Noe, se va întîmpla la fel şi în zilele Fiului omului: ²⁷ mîncau, beau, se însurau şi se măritau pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie; şi a venit potopul şi i -a prăpădit pe toţi. ²⁸ Ce s'a întîmplat în zilele lui Lot, se va întîmpla aidoma: oamenii mîncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; ²⁹ dar, în ziua cînd a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer, şi i -a pierdut pe toţi.

²³ Îndată l -a lovit un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mîncat de viermi.

² Pentrucă voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea.

³ În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvîntări înşelătoare, să aibă un cîştig dela voi. Dar osînda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.

¹³ Ea a numit Numele Domnului care -i vorbise:,,Tu eşti Dumnezeu care mă vede!`` Căci a zis ea:,,Cu adevărat, am văzut aici spatele Celuice m'a văzut!``

⁹ Căci Domnul Îşi întinde privirile peste tot pămîntul, ca să sprijinească pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui. Ai lucrat ca un nebun în privinţa aceasta, căci deacum vei avea războaie.``

⁴ N'a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toţi paşii mei?

¹⁵ Ochii Domnului sînt peste cei fără prihană, şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor.

²³ Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile!

²¹ Căci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.

³ Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

¹⁷ Căci ochii Mei sînt cu luare aminte la toate căile lor; ele nu sînt ascunse înaintea Feţii Mele, şi nelegiuirea lor nu este ascunsă de privirile Mele.

¹⁰ ,,Eu, Domnul, cercetez inima, şi cerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtare lui, după rodul faptelor lui.``

⁸ ,,Iată, Domnul Dumnezeu are ochii pironiţi peste împărăţia aceasta vinovată, ca s'o nimicesc de pe faţa pămîntului; totuş nu voi nimici de tot casa lui Iacov, zice Domnul.``

⁵ S'o cuprindă întunerecul şi umbra morţii, nori groşi să vină peste ea, şi neguri de peste zi s'o înspăimînte!

¹⁷ Pentru ei, dimineaţa este umbra morţii, şi cînd o văd, simt toate spaimele morţii.

³ Peirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

⁵ Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea,

¹¹ Dacă voi zice:,,Cel puţin întunerecul mă va acoperi, -şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!`` ¹² Iată că nici chiar întunerecul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunerecul ca lumina.

²⁹ Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

² Poporul, care umbla în întunerec, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.

¹⁵ Vai de ceice îşi ascund planurile dinaintea Domnului, cari îşi fac faptele în întunerec, şi zic:,,Cine ne vede şi cine ne ştie?``

²⁴ Poate cineva să stea într'un loc ascuns fără să -l văd Eu? zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile şi pămîntul? zice Domnul.

² De ar pătrunde chiar pînă în locuinţa morţilor, şi de acolo îi va smulge mîna Mea; de s'ar sui chiar în ceruri, şi de acolo îi voi pogorî. ³ De s'ar ascunde chiar pe vîrful Carmelului, şi acolo îi voi căuta şi -i voi lua; de s'ar ascunde de privirile Mele chiar în fundul mării, şi acolo voi porunci şarpelui să -i muşte.

²³ Atunci le voi spune curat:,,Niciodată nu v'am cunoscut; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi cari lucraţi fărădelege.``

²⁷ Şi El va răspunde:,Vă spun că nu ştiu de unde sînteţi; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.`

⁵ De aceea să nu judecaţi nimic înainte de vreme, pînă va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întunerec, şi va descoperi gîndurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va căpăta lauda dela Dumnezeu.

¹³ Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia, cu care avem a face.

¹⁵ Împăraţii pămîntului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s'au ascuns în peşteri şi în stîncile munţilor. ¹⁶ Şi ziceau munţilor şi stîncilor:,,Cădeţi peste noi, şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mînia Mielului;

¹³ După tot ce mi s'a întîmplat din pricina faptelor rele şi marilor greşeli pe cari le-am făcut, măcar că, Tu, Dumnezeule, nu ne-ai pedepsit după fărădelegile noastre, se cuvine ca, acum, cînd ne-ai păstrat pe aceşti oameni scăpaţi,

³² Căci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată. ³³ Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mîna peste noi amîndoi.

⁶ şi de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ţi răsplăteşte totuş după fărădelegea ta.

¹¹ Căci El cunoaşte pe făcătorii de rele, vede uşor pe vinovaţi.

²¹ să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.

⁷ Doar un om fără prihană ar vorbi cu El, şi aş fi iertat pentru totdeauna de Judecătorul meu.

¹⁰ Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea! ¹¹ El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui. ¹² Nu, negreşit, Dumnezeu nu săvîrşeşte fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea.

¹³⁷ Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sînt fără prihană.

³ Trestia frîntă n'o va zdrobi, şi mucul care mai arde încă, nu -l va stinge. Va vesti judecata după adevăr.

⁵ Aşa vorbeşte Domnul:,Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s'au depărtat de Mine, şi au mers după nimicuri şi au ajuns ei înşişi de nimic?

⁷ Tu, Doamne, eşti drept, iar nouă ni se cuvine astăzi să ni se umple faţa de ruşine, nouă tuturor oamenilor lui Iuda, locuitorilor Ierusalimului şi întregului Israel, fie ei aproape, fie departe, în toate ţările în cari i-ai izgonit, din pricina fărădelegilor de cari s'au făcut vinovaţi faţă de Tine! ⁸ Doamne, nouă ni se cuvine să ni se umple faţa de ruşine, da, nouă, împăraţilor noştri, căpeteniilor noastre, şi părinţilor noştri, pentrucă am păcătuit împotriva Ta! ⁹ La Domnul, Dumnezeul nostru, însă, este îndurarea şi iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit!

²⁰ Dar, mai de grabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l -a făcut:,,Pentru ce m-ai făcut aşa?``

³⁰ De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel:,,Spusesem că şi casa ta şi casa tatălui tău au să umble totdeauna înaintea Mea``. Şi acum, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti... pe cine Mă cinsteşte, dar ceice Mă dispreţuiesc,...... vor fi dispreţuiţi. <sup>31</sup> Iată că vine vremea cînd voi tăia braţul tău şi braţul casei tatălui tău, aşa încît nu va mai fi niciun bătrîn în casa ta. <sup>32</sup> Vei vedea un protivnic al tău în locaşul Meu, în timp ce Israel va fi copleşit de bunătăţi de Domnul; şi nu va mai fi niciodată niciun bătrîn în casa ta. <sup>33</sup> Voi lăsa să rămînă la altarul Meu numai unul dintr'ai tăi, ca să ţi se topească ochii de durere şi să ţi se întristeze sufletul; dar toţi ceilalţi din casa ta vor muri în floarea vîrstei. <sup>34</sup> Şi iată semnul celor ce se vor întîmpla celor doi fii ai tăi Hofni şi Fineas: amîndoi vor muri într'o zi. <sup>35</sup> Eu Îmi voi pune un preot credincios, care va lucra după inima Mea şi după sufletul Meu; îi voi zidi o casă stătătoare, şi va umbla totdeauna înaintea Unsului... Meu. <sup>36</sup> Şi oricine va mai rămînea din casa ta va veni să se arunce cu faţa la pămînt înaintea lui, pentru un ban de argint şi pentru o bucată de pîne, şi va zice:,,Pune-mă, te rog, în una din slujbele preoţiei, ca să am o bucată de pîne să mănînc``.

²⁸ Samuel i -a zis:,,Domnul rupe astăzi domnia lui Israel deasupra ta, şi o dă altuia mai bun decît tine.

⁷ Du-te, şi spune lui Ieroboam:,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel:,Te-am ridicat din mijlocul poporului, te-am pus căpetenie peste poporul Meu Israel, ⁸ am rupt împărăţia dela casa lui David, şi ţi-am dat -o ţie, şi n'ai fost ca robul Meu David, care a păzit poruncile Mele şi a umblat după Mine din toată inima lui, nefăcînd decît ce este drept înaintea Mea.

¹⁴ Domnul va pune peste Israel un împărat, care va nimici casa lui Ieroboam în ziua aceea. Şi nu se întîmplă oare chiar acum lucrul acesta?

² ,,Pînă cînd îmi veţi întrista sufletul, şi mă veţi zdrobi cu cuvîntările voastre?

⁹ Tu le vei zdrobi cu un toiag de fer, şi le vei sfărîma ca pe vasul unui olar.`

⁴ El va face dreptate nenorociţilor poporului, va scăpa pe copiii săracului, şi va zdrobi pe asupritor.

⁵ Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne, şi asupresc moştenirea Ta.

⁷ El ridică pe sărac din ţărînă, înalţă pe cel lipsit din gunoi. ⁸ ca să -i facă să şadă împreună cu cei mari: cu mai marii poporului Său.

²⁰ ,,Tu Mi-ai fost un ciocan şi o unealtă de război. Am zdrobit neamuri prin tine, am nimicit împărăţii prin tine. ²¹ Prin tine am sfărîmat pe cal şi pe călăreţul lui; ²² prin tine am sfărîmat carul şi pe cel ce şedea în el. Prin tine am sfărîmat pe bărbat şi pe femeie; prin tine am sfărîmat pe bătrîn şi pe copil; prin tine am sfărîmat pe tînăr şi pe fată. ²³ Prin tine am sfărîmat pe păstor şi turma lui; prin tine am sfărîmat pe plugar şi boii lui; prin tine am sfărîmat pe cîrmuitori şi pe căpeteniile lui.

²¹ El schimbă vremurile şi împrejurările; El răstoarnă şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi pricepere celor pricepuţi!

³⁴ Tu te uitai la el, şi s'a deslipit o piatră, fără ajutorul vreunei mîni, a izbit picioarele de fer şi de lut ale chipului, şi le -a făcut bucăţi. ³⁵ Atunci ferul, lutul, arama, argintul şi aurul s'au sfărîmat împreună şi s'au făcut ca pleava din arie vara; le -a luat vîntul, şi nici urmă nu s'a mai găsit din ele. Dar piatra, care sfărîmase chipul, s'a făcut un munte mare, şi a umplut tot pămîntul.

²⁸ Împărţit, înseamnă că împărăţia ta va fi împărţită, şi dată Mezilor şi Perşilor!`` ²⁹ Îndată, Belşatar a dat poruncă, şi au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor de aur la gît, şi au dat de ştire că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei. ³⁰ Dar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul Haldeilor, a fost omorît. ³¹ Şi a pus mîna pe împărăţie Dariu, Medul, care era în vîrstă de şasezeci şi doi de ani.

²⁰ Într'o clipă, ei îşi pierd viaţa. La miezul nopţii, un popor se clatină şi piere. Cel puternic piere, fără amestecul mînii vreunui om.

¹⁵ El le întocmeşte inima la toţi, şi ia aminte la toate faptele lor.

⁸ Toţi sînt înarmaţi cu săbii, şi toţi sînt deprinşi la luptă, fiecare cu sabia la coapsă, ca să n'aibă nimic de temut în timpul nopţii.

¹ Proorocie împotriva Moabului. Chiar în noaptea cînd este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea cînd este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!...

¹⁸ ,Eu pedepsesc faptele şi gîndurile lor! Dar vine vremea cînd voi strînge toate neamurile şi toate limbile; ele vor veni şi vor vedea slava Mea.

² Şi nu se gîndesc în inima lor că Eu îmi aduc aminte de toată răutatea lor; faptele lor îi şi înconjoară, şi stau înaintea Mea!

⁷ Domnul a jurat pe slava lui Iacov:,,Niciodată nu voi uita niciuna din faptele lor!

¹² Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stînd în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.

³⁰ În ziua aceea, Domnul a izbăvit pe Israel din mîna Egiptenilor; şi Israel a văzut pe Egipteni morţi pe ţărmul mării.

⁹ Ci să -l omori; întăi mîna ta să se ridice asupra lui ca să -l omoare, şi apoi mîna întregului popor; ¹⁰ să -l ucizi cu pietre, şi să moară, pentrucă a căutat să te abată dela Domnul, Dumnezeul tău, care te -a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. ¹¹ Să se facă aşa, pentruca tot Israelul să audă şi să se teamă, şi să nu se mai săvîrşească o faptă aşa de nelegiuită în mijlocul tău.

²¹ Şi toţi oamenii din cetatea lui să -l ucidă cu pietre, şi să moară. Astfel să curăţi răul din mijlocul tău, pentruca tot Israelul s'audă şi să se teamă.

¹¹ Aşa vorbeşte Domnul.,Iată, din casa ta voi ridica nenorocirea împotriva ta, şi voi lua de subt ochii tăi, pe nevestele tale şi le voi da altuia care se va culca cu ele în faţa soarelui acestuia. ¹² Căci ai lucrat pe ascuns; Eu însă voi face lucru acesta în faţa întregului Israel şi în faţa soarelui.``

¹⁰ Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării; îşi va scălda picioarele în sîngele celor răi. ¹¹ Şi atunci oamenii vor zice:,,Da, este o răsplată pentru cel fără prihană! Da, este un Dumnezeu care judecă pe pămînt!``

²⁴ ,Şi cînd vor ieşi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor cari s'au răzvrătit împotriva Mea; căci vermele lor nu va muri, şi focul lor nu se va stinge; şi vor fi o pricină de groază pentru orice făptură.`

²⁰ Pe cei ce păcătuiesc, mustră -i înaintea tuturor, ca şi ceilalţi să aibă frică.

²⁴ Păcatele unor oameni sînt cunoscute şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă.

⁹ Şi împăraţii pămîntului, cari au curvit şi s'au dezmierdat în risipă cu ea, cînd vor vedea fumul arderii ei, o vor plînge şi o vor boci. ¹⁰ Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, şi vor zice:,,Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într'o clipă ţi -a venit judecata!`` -

²⁰ ,,Bucură-te de ea, cerule! Bucuraţi-vă şi voi, sfinţilor, apostolilor şi proorocilor! Pentrucă Dumnezeu v'a făcut dreptate, şi a judecat -o.``

¹¹ ,,...mi pare rău că am pus pe Saul împărat, căci se abate dela Mine şi nu păzeşte... cuvintele Mele``. Samuel s'a mîhnit......, şi toată noaptea a strigat către Domnul.

⁵ Căci ei nu iau aminte la lucrările Domnului, la lucrarea mînilor Lui. Să -i doboare şi să nu -i mai scoale!

⁴³ Cine este înţelept, să ia seama la aceste lucruri, şi să fie cu luare aminte la bunătăţile Domnului.

⁵ Dar pe ceice apucă pe căi lăturalnice, să -i nimicească Domnul împreună cu cei ce fac rău! Pacea să fie peste Israel!

²⁹ Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului, ³⁰ pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

³ Boul îşi cunoaşte stăpînul, şi măgarul cunoaşte ieslea stăpînului său: dar Israel nu Mă cunoaşte, poporul Meu nu ia aminte la Mine.``

¹² Arfa şi alăuta, timpana, flautul şi vinul le înveselesc ospeţele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, şi nu văd lucrul mînilor Lui.

⁶ pe cei ce s'au abătut dela Domnul, şi pe cei ce nu caută pe Domnul, nici nu întreabă de El.``

¹⁵ Uitaţi-vă dar, cu băgare de seamă, la celece s'au întîmplat pînă în ziua de azi, pînă să se fi pus piatră pe piatră la Templul Domnului! ¹⁶ Atunci, cînd veneau la o grămadă de douăzeci de măsuri, nu erau în ea decît zece; cînd veneau la teasc să scoată cincizeci de măsuri, nu erau în el decît douăzeci! ¹⁷ V'am lovit cu rugină în grîu şi cu tăciune, şi cu grindină; am lovit tot lucrul mînilor voastre. Şi cu toate acestea..., tot nu v'aţi întors la Mine, zice Domnul.`` ¹⁸ ,,Uitaţi-vă cu băgare de seamă, la cele ce s'au petrecut pînă în ziua de azi, pînă în a douăzeci şi patra zi a lunii a noua, din ziua cînd a fost întemeiat Templul Domnului, uitaţi-vă cu băgare de seamă la ele. ¹⁹ Mai era sămînţă în grînare? Nici via, nici smochinul, nici rodiul, şi nici măslinul, n'au mai adus nimic. Dar din ziua aceasta, Îmi voi da binecuvîntarea Mea.

³¹ În ziua aceea, cine va fi pe acoperişul casei, şi îşi va avea vasele în casă, să nu se pogoare să le ia; şi cine va fi pe cîmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă. ³² Aduceţi-vă aminte de nevasta lui Lot.

³⁸ dar Pavel socotea că nu este bine să ia cu ei pe acela, cari îi părăsise din Pamfilia, şi nu -i însoţise în lucrarea lor.

¹⁰ Căci Dima, din dragoste pentru lumea de acum m'a părăsit, şi a plecat la Tesalonic. Crescens s'a dus în Galatia, Tit în Dalmatia.

³⁹ Noi însă nu sîntem din aceia cari dau înapoi ca să se peardă, ci din aceia cari au credinţă pentru mîntuirea sufletului.

²³ După multă vreme, împăratul Egiptului a murit; şi copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei, şi scoteau strigăte desnădăjduite. Strigătele acestea, pe cari li le smulgea robia, s'au suit pînă la Dumnezeu. ²⁴ Dumnezeu a auzit gemetele lor, şi Şi -a adus aminte de legămîntul Său făcut cu Avraam, Isaac, şi Iacov.

⁷ Domnul a zis:,,Am văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt, şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; căci îi cunosc durerile.

⁹ Iată că strigătele Israeliţilor au ajuns pînă la Mine, şi am văzut chinul cu care îi chinuesc Egiptenii.

²³ Dacă -i asupreşti, şi ei strigă la Mine după ajutor, Eu le voi auzi strigătele; ²⁴ mînia Mea se va aprinde, şi vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre vor rămînea văduve, şi copiii voştri vor rămînea orfani. ²⁵ Dacă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar, şi să nu ceri camătă dela el. ²⁶ Dacă iei zălog haina aproapelui tău, să i -o dai înapoi înainte de apusul soarelui; ²⁷ căci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul: cu ce are să se culce? Dacă strigă spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sînt milostiv.

⁹ Dădeai afară pe văduve cu mînile goale, şi braţele orfanilor le frîngeai. ¹⁰ Pentru aceea eşti înconjurat de curse, şi te -a apucat groaza dintr'o dată.

¹² în cetăţi se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniţi strigă... Şi Dumnezeu nu ia seama la aceste mişelii!

¹² Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin. ¹³ Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.

¹⁹ dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare, ²⁰ fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;

⁹ Oamenii strigă împotriva mulţimii apăsătorilor, se plîng de silnicia multora;

⁵ ,,Pentrucă cei nenorociţi sînt asupriţi şi pentrucă săracii gem, acum``, zice Domnul,,,Mă scol, şi aduc mîntuire celor obijduiţi.``

⁷ Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sînt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată, şi cînd colo, iată sînge vărsat! -Se aştepta la dreptate, şi cînd colo, iată strigăte de apăsare!

⁴ Iată că plata lucrătorilor, cari v'au secerat cîmpiile, şi pe care le-aţi oprit -o, prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor.

¹ Cînd a locuit împăratul în casa lui, şi cînd i -a dat odihnă Domnul, dupăce l -a izbăvit de toţi vrăjmaşii cari -l înconjurau,

⁹ În al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva Samariei, şi a împresurat -o. ¹⁰ După trei ani, a luat -o, în al şaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel: atunci a fost luată Samaria. ¹¹ Împăratul Asiriei a dus pe Israel rob în Asiria, şi i -a aşezat la Halah şi Habor, lîngă rîul Gozan, şi în cetăţile Mezilor, ¹² pentrucă n'ascultaseră de glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi călcaseră legămîntul Lui; pentrucă nici n'ascultaseră, nici nu împliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului.

¹⁴ Toate căpeteniile preoţilor şi poporul au înmulţit şi ei fărădelegile, după toate urîciunile neamurilor; şi au pîngărit Casa Domnului, pe care o sfinţise El în Ierusalim. ¹⁵ Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, a dat din vreme trimişilor Săi însărcinarea să -i înştiinţeze, căci voia să cruţe pe poporul Său şi locaşul Său. ¹⁶ Dar ei şi-au bătut joc de trimeşii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cuvintele, şi au rîs de proorocii Lui, pînă cînd mînia Domnului împotriva poporului Său a ajuns fără leac. ¹⁷ Atunci Domnul a făcut să se suie împotriva lor împăratul Haldeilor, şi a ucis cu sabia pe tinerii lor în casa locaşului lor celui sfînt. N'a cruţat nici pe tînăr, nici pe tînără, nici pe bătrîn, nici pe omul gîrbov supt povara perilor albi, ci a dat totul în mîna lui.

¹⁴ Ce dărîmă El, nu va fi zidit din nou; pe cine -l închide El, nimeni nu -l va scăpa.

⁸ Dar, dacă mă duc la răsărit, nu este acolo; dacă mă duc la apus, nu -L găsesc: ⁹ dacă are treabă la miazănoapte, nu -L pot vedea; dacă se ascunde la miazăzi, nu -L pot descoperi.

¹³ Dar hotărîrea Lui este luată, cine i se va împotrivi? Ce -I doreşte sufletul, aceea face.

¹ Iov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis: ² ,,Oh! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu, ³ cînd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Pînă cînd, Doamne, mă vei uita neîncetat? Pînă cînd Îţi vei ascunde Faţa de mine?

⁹ Nu-mi ascunde Faţa Ta, nu îndepărta cu mînie pe robul Tău! Tu eşti ajutorul meu, nu mă lăsa, nu mă părăsi, Dumnezeul mîntuirii mele!

⁷ Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezasei pe un munte tare... dar Ţi-ai ascuns Faţa, şi m'am turburat.

⁷ Grăbeşte de m'ascultă, Doamne! Mi se topeşte duhul: nu-mi ascunde Faţa Ta! Căci aş ajunge atunci ca cei ce se pogoară în groapă!

³ Iar cînd îţi va da Domnul odihnă după ostenelele şi frămîntările tale, şi după aspra robie care a fost pusă peste tine, ⁴ atunci vei cînta cîntarea aceasta asupra împăratului Babilonului, şi vei zice:,,Iată, asupritorul nu mai este, asuprirea a încetat, ⁵ Domnul a frînt toiagul celor răi, nuiaua stăpînitorilor. ⁶ Cel ce, în urgia lui, lovea popoarele, cu lovituri fără răgaz, cel ce, în mînia lui, supunea neamurile, este prigonit fără cruţare. ⁷ Tot pămîntul se bucură acum de odihnă şi pace; izbucnesc oamenii în cîntece de veselie. ⁸ Pînă şi chiparoşii şi cedrii din Liban se bucură de căderea ta şi zic:,De cînd ai căzut tu, nu se mai suie nimeni să ne taie!`

³ Celui cu inima tare, Tu -i chezăşluieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.

¹⁷ Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie.

⁸ Dar dacă un popor sau o împărăţie nu se va supune lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi nu-şi va pleca grumazul supt jugul împăratului Babilonului, voi pedepsi pe poporul acela cu sabie, cu foamete şi cu ciumă, zice Domnul, pînă îl voi nimici prin mîna lui.

²⁷ Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v'o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimînte.

³¹ Deci, ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? ³² El, care n'a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L -a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile? ³³ Cine va ridica pîră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela, care -i socoteşte neprihăniţi! ³⁴ Cine -i va osîndi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, şi mijloceşte pentru noi!

⁷ Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gîndurile în Hristos Isus.

²⁸ După ce s'a sfătuit, împăratul a făcut doi viţei de aur, şi a zis poporului:,,Destul v'aţi suit la Ierusalim; Israele! Iată Dumnezeul tău care te -a scos din ţara Egiptului.`` ²⁹ A aşezat unul din aceşti viţei la Betel, iar pe celalt l -a pus în Dan. ³⁰ Şi fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire. Poporul se ducea să se închine înaintea unuia din viţei pînă la Dan.

⁹ Dar ei n'au ascultat; şi Manase a fost pricina pentru care s'au rătăcit şi au făcut rău mai mult decît neamurile, pe cari le nimicise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

²¹ Căci Dumnezeu vede purtatea tuturor, priveşte paşii fiecăruia.

⁸ Pretutindeni mişună cei răi, cînd domneşte ticăloşia printre fiii oamenilor.

² Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. - ³ Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. - ⁴ Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. - ⁵ Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. - ⁶ În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. - ⁷ Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. - ⁸ Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. - ⁹ Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. - ¹⁰ Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. - ¹¹ Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. - ¹² Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -

¹⁸ Înţelepciunea este mai de preţ de cît sculele de război; dar un singur păcătos nimiceşte mult bine.

¹¹ Efraim este asuprit, zdrobit în judecată, căci a urmat învăţăturile cari -i plăceau.

¹¹ Ţi-am dat un împărat în mînia Mea, şi ţi -l iau în urgia Mea!

¹⁶ Căci ei păzesc toate orînduirile lui Omri, şi lucrează tocmai cum a lucrat casa lui Ahab, şi umblă după sfaturile lor, de aceea te voi face de pomină, îţi voi face locuitorii de batjocură, şi veţi purta ocara poporului Meu.

⁴ protivnicul, care se înalţă mai pe sus de tot ce se numeşte,,Dumnezeu``, sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dîndu-se drept Dumnezeu. ⁵ Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, cînd eram încă la voi? ⁶ Şi acum ştiţi bine ce -l opreşte ca să nu se descopere decît la vremea lui. ⁷ Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum, să fie luat din drumul ei. ⁸ Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi -l va prăpădi cu arătarea venirii Sale. ⁹ Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase, ¹⁰ şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru ceice sînt pe calea pierzării, pentrucă n'au primit dragostea adevărului ca să fie mîntuiţi. ¹¹ Din această pricină, Dumnezeu le trimete o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună:

³ Unul din capetele ei părea rănit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecată. Şi tot pămîntul se mira după fiară. ⁴ Şi au început să se închine balaurului, pentrucă dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei, zicînd:,,Cine se poate asemăna cu fiara, şi cine se poate lupta cu ea?``

¹¹ Apoi am văzut ridicîndu-se din pămînt o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel, şi vorbea ca un balaur. ¹² Ea lucra cu toată puterea fiarei dintîi înaintea ei; şi făcea ca pămîntul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintîi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. ¹³ Săvîrşea semne mari, pînă acolo că făcea chiar să se pogoare foc din cer pe pămînt, în faţa oamenilor. ¹⁴ Şi amăgea pe locuitorii pămîntului prin semnele, pe cari i se dăduse să le facă în faţa fiarei. Ea a zis locuitorilor pămîntului să facă o icoană fiarei, care avea rana de sabie şi trăia.

⁴¹ şi Eu M'am împotrivit lor, şi i-am adus în ţara vrăjmaşilor lor. Şi atunci inima lor netăiată împrejur se va smeri, şi vor plăti datoria fărădelegilor lor.

¹³ După tot ce mi s'a întîmplat din pricina faptelor rele şi marilor greşeli pe cari le-am făcut, măcar că, Tu, Dumnezeule, nu ne-ai pedepsit după fărădelegile noastre, se cuvine ca, acum, cînd ne-ai păstrat pe aceşti oameni scăpaţi, ¹⁴ să începem iarăş să călcăm poruncile Tale, şi să ne încuscrim cu aceste popoare urîcioase? N'ar izbucni atunci iarăş mînia Ta împotriva noastră, pînă acolo încît ne-ar nimici, fără să lase nici rămăşiţă nici robi izbăviţi?

³³ Tu ai fost drept în tot ce ni s'a întîmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău. ³⁴ Împăraţii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, şi părinţii noştri n'au păzit Legea, şi n'au dat ascultare nici poruncilor, nici înştiinţărilor pe cari li le dădeai. ³⁵ Cînd erau stăpîni, în mijlocul multelor binefaceri pe cari li le dădeai, în ţara întinsă şi roditoare, pe care le -o dădusei, nu Ţi-au slujit şi nu s'au abătut dela faptele lor rele. ³⁶ Şi astăzi, iată-ne robi! Iată-ne robi pe pămîntul pe care l-ai dat părinţilor noştri, pentruca să se bucure de roadele şi de bunurile lui! ³⁷ El îşi înmulţeşte roadele pentru împăraţii cărora ne-ai supus, din pricina păcatelor noastre; ei stăpînesc după plac asupra trupurilor noastre şi asupra vitelor noastre, şi sîntem într'o mare strîmtorare!`` ³⁸ Pentru toate acestea, noi am încheiat un legămînt, pe care l-am făcut în scris. Şi căpeteniile noastre, Leviţii noştri şi preoţii noştri şi-au pus pecetea pe el.

²⁷ Atunci el cîntă înaintea oamenilor, şi zice:,Am păcătuit, am călcat dreptatea, şi n'am fost pedepsit după faptele mele;

³ Iov a răspuns Domnului, şi a zis: ⁴ ,,Iată, eu sînt prea mic; ce să-Ţi răspund? Îmi pun mîna la gură. ⁵ Am vorbit odată, şi nu voi mai răspunde; de două ori, şi nu voi mai adăuga nimic.``

⁶ De aceea mi -e scîrbă de mine şi mă pocăiesc în ţărînă şi cenuşă.``

¹⁸ Aud pe Efraim bocindu-se:,M'ai pedepsit, şi am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, şi mă voi întoarce, căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul meu! ¹⁹ După ce m'am întors, m'am căit; şi după ce mi-am recunoscut greşelele, mă bat pe pulpă; sînt ruşinat şi roş de ruşine, căci port ocara tinereţei mele.` -

⁷ Tu, Doamne, eşti drept, iar nouă ni se cuvine astăzi să ni se umple faţa de ruşine, nouă tuturor oamenilor lui Iuda, locuitorilor Ierusalimului şi întregului Israel, fie ei aproape, fie departe, în toate ţările în cari i-ai izgonit, din pricina fărădelegilor de cari s'au făcut vinovaţi faţă de Tine! ⁸ Doamne, nouă ni se cuvine să ni se umple faţa de ruşine, da, nouă, împăraţilor noştri, căpeteniilor noastre, şi părinţilor noştri, pentrucă am păcătuit împotriva Ta! ⁹ La Domnul, Dumnezeul nostru, însă, este îndurarea şi iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit! ¹⁰ N'am ascultat glasul Domnului, Dumnezeului nostru, ca să urmăm legile Lui pe care ni le pusese înainte prin robii Săi, proorocii; ¹¹ ci tot Israelul a călcat Legea Ta, şi s'a abătut astfel ca să n'asculte de glasul Tău. De aceea, ne-au şi lovit blestemurile şi jurămintele scrise în Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentrucă am păcătuit împotriva lui Dumnezeu. ¹² El a împlinit astfel cuvintele pe cari le rostise împotriva noastră şi împotriva căpeteniilor noastre, cari ne-au cîrmuit, şi a adus peste noi o mare nenorocire, aşa cum nici odată şi nicăieri supt cer nu s'a mai întîmplat o nenorocire ca aceea care a venit acum asupra Ierusalimului. ¹³ După cum este scris în Legea lui Moise, toată nenorocirea aceasta a venit peste noi; şi noi n'am rugat pe Domnul, Dumnezeul nostru, nu ne-am întors de la nelegiuirile noastre, şi n'am luat aminte la adevărul Tău. ¹⁴ De aceea şi Domnul a îngrijit ca nenorocirea aceasta să vină peste noi; căci Domnul, Dumnezeul nostru, este drept în toate lucrurile pe cari le -a făcut, dar noi n'am ascultat glasul Lui.

⁹ Voi suferi mînia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, -pînă ce El îmi va apăra pricina şi-mi va face dreptate; El mă va scoate la lumină, şi voi privi dreptatea Lui.

² Eu zic lui Dumnezeu:,Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerţi cu mine!

¹¹ care ne învaţă mai mult decît pe dobitoacele pămîntului, şi ne dă mai multă pricepere decît păsărilor cerului?`

¹² Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă? Iartă-mi greşelile pe cari nu le cunosc!

⁴ Arată-mi, Doamne, căile Tale, şi învaţă-mă cărările Tale. ⁵ Povăţuieşte-mă în adevărul Tău, şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mîntuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea!

⁸ ,,Eu-zice Domnul-te voi învăţa, şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s'o urmezi, te voi sfătui, şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.``

²³ Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile! ²⁴ Vezi dacă sînt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!

⁸ Fă-mă să aud disdedimineaţă bunătatea Ta, căci mă încred în Tine. Arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalţ sufletul. ⁹ Scapă-mă de vrăjmaşii mei, Doamne, căci la Tine caut adăpost. ¹⁰ Învaţă-mă să fac voia Ta, căci Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă!

¹³ Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -

⁸ Faceţi dar roduri vrednice de pocăinţa voastră, şi nu vă apucaţi să ziceţi în voi înşivă:,Avem pe Avraam ca tată!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. ⁹ Securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face roadă bună, este tăiat şi aruncat în foc.`` <sup>10</sup> Noroadele îl întrebau, şi ziceau:,,Atunci ce trebuie să facem?`` ¹¹ Drept răspuns, el le zicea:,,Cine are două haine, să împartă cu cine n'are nici una; şi cine are de mîncare, să facă la fel.`` <sup>12</sup> Au venit şi nişte vameşi să fie botezaţi, şi i-au zis:,,Învăţătorului, noi ce trebuie să facem?`` ¹³ El le -a răspuns:,,Să nu cereţi nimic mai mult peste ce v'a fost poruncit să luaţi.`` <sup>14</sup> Nişte oştaşi îl întrebau şi ei, şi ziceau:,,Dar noi ce trebuie să facem?`` El le -a răspuns:,,Să nu stoarceţi nimic dela nimeni prin ameninţări, nici să nu învinuiţi pe nimeni pe nedrept, ci să vă mulţămiţi cu lefurile voastre.``

²² cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă desbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare;

²⁵ De aceea, lăsaţi-vă de minciună:,,Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul``, pentrucă sîntem mădulare unii altora. <sup>26</sup> ,,Mîniaţi-vă şi nu păcătuiţi``. Să n'apună soarele peste mînia voastră, ²⁷ şi să nu daţi prilej diavolului. ²⁸ Cine fura, să nu mai fure; ci mai de grabă să lucreze cu mînile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.

¹² Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice:,,Ce faci?``

³¹ Dacă se încrede în rău, se înşeală, căci răul îi va fi răsplata.

⁴ Oare pentru tine, care te sfîşii în mînia ta, s'ajungă pustiu pămîntul, şi să se strămute stîncile din locul lor?

⁵ Dacă poţi, răspunde-mi, apără-ţi pricina, fii gata!

³² Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi! Vorbeşte, căci aş vrea să-ţi dau dreptate.

¹¹ El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui.

¹¹ Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu.

³⁰ Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea, şi nu vor umbla după poruncile Mele, ³¹ dacă vor călca orînduirile Mele, şi nu vor păzi poruncile Mele, ³² atunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua, şi nelegiuirile cu lovituri;

⁶ Domnul face tot ce vrea în ceruri şi pe pămînt, în mări şi în toate adîncurile.

³¹ Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!

⁹ ,,Vai de cine se ceartă cu Făcătorul său! -Un ciob dintre cioburile pămîntului! -Oare lutul zice el celui ce -l făţuieşte:,Ce faci?` Şi lucrarea ta zice ea despre tine:,El n'are mîni?`

¹² şi ziceau:,Aceştia de pe urmă n'au lucrat decît un ceas, şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, cari am suferit greul şi zăduful zilei.` <sup>13</sup> Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei:,Prietene, ţie nu-ţi fac nicio nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? <sup>14</sup> Ia-ţi ce ţi se cuvine, şi pleacă. Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie. <sup>15</sup> Nu pot să fac ce vreau cu ce -i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sînt bun?`

³⁵ Cine I -a dat ceva întîi, ca să aibă de primit înapoi?``

⁶ Fiindcă Dumnezeu găseşte că este drept să dea întristare celorce vă întristează, ⁷ şi să vă dea odihnă atît vouă, cari sînteţi întristaţi, cît şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui,

² Căci, dacă Cuvîntul vestit prin îngeri s'a dovedit nezguduit, şi dacă orice abatere şi orice neascultare şi -a primit o dreaptă răsplătire,

²⁶ El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decît comorile Egiptului, pentrucă avea ochii pironiţi spre răsplătire.

² ,Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor!

⁴ Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun.

¹⁰ Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea!

¹⁶ Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele!

² Ce ştiţi voi, ştiu şi eu, nu sînt mai pe jos decît voi.

² ,,Se cade să dea înţeleptul ca răspuns înţelepciune deşartă? Sau să-şi umfle pieptul cu vînt de răsărit?

¹⁶ Aşa că Iov îşi deschide gura degeaba, şi spune o mulţime de vorbe fără rost.``

² ,,Cine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere?

³ ,,Cine este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile?`` -,,Da, am vorbit, fără să le înţeleg, de minuni, cari sînt mai pe sus de mine şi pe cari nu le pricep.`` -

⁶ Jăfuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn.

⁷ Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

¹⁶ Dumnezeu mi -a tăiat inima, Cel Atotputernic m'a umplut de groază.

¹ Pentruce nu păzeşte Cel Atotputernic vremurile de judecată, şi dece nu văd ceice -L cunosc zilele Lui de pedeapsă?

⁸ care să umble în tovărăşia celor ce fac rău, care să meargă mînă în mînă cu cei nelegiuiţi? ⁹ Căci el a zis:,Nu -i foloseşte nimic omului să-şi pună plăcerea în Dumnezeu.`

³ Dacă îmi vei cerca inima, dacă o vei cerceta noaptea, dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic: căci ce-mi iese din gură, aceea şi gîndesc.

² Cercetează-mă, Doamne, încearcă-mă, trece-mi prin cuptorul de foc rărunchii şi inima!

¹¹ Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov, şi aţi văzut ce sfîrşit i -a dat Domnul, şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare.

²³ Căci neascultarea este tot atît de vinovată ca ghicirea, şi împotrivirea nu este mai puţin vinovată decît închinarea la idoli şi terafimii. Fiindcă ai lepădat cuvîntul Domnului, te leapădă şi El ca împărat``.

² ,,Pînă cînd vrei să vorbeşti astfel, şi pînă cînd vor fi cuvintele gurii tale ca un vînt puternic? ³ Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea?

² ,,Să rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns, şi să creadă limbutul că are dreptate? ³ Vor face vorbele tale deşerte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?

² ,,Şi acum plîngerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferinţa îmi înăduşe suspinurile.

²³ Oamenii bat din palme la căderea lui, şi -l flueră la plecarea din locul lui.

² ,,Îţi închipuieşti că ai dreptate, şi crezi că te îndreptăţeşti înaintea lui Dumnezeu, ³ cînd zici:,La ce-mi foloseşte, ce cîştig am că nu păcătuiesc?`

⁷ Dupăce a vorbit Domnul aceste cuvinte lui Iov, a zis lui Elifaz din Teman:,,Mînia Mea S'a aprins împotriva ta şi împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentrucă n'aţi vorbit aşa de drept de Mine, cum a vorbit robul Meu Iov.

¹⁹ De veţi voi şi veţi asculta, veţi mînca cele mai bune roade ale ţării; ²⁰ dar de nu veţi voi şi nu veţi asculta, de sabie veţi fi înghiţiţi, căci gura Domnului a vorbit.``