Luke 19 Cross References - Romanian

¹ Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate. ² Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor, ³ căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură. ⁴ A alergat înainte, şi s'a suit într'un dud ca să -L vadă; pentrucă pe drumul acela avea să treacă. ⁵ Isus, cînd a ajuns la locul acela, Şi -a ridicat ochii în sus, şi i -a zis:,,Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămîn în casa ta.`` <sup>6</sup> Zacheu s'a dat jos în grabă, şi L -a primit cu bucurie. <sup>7</sup> Cînd au văzut lucrul acesta, toţi cîrteau şi ziceau:,,A intrat să găzduiască la un om păcătos!`` ⁸ Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis:,,Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.`` <sup>9</sup> Isus i -a zis:,,Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam. <sup>10</sup> Pentrucă Fiul omului a venit să caute şi să mîntuiască ce era pierdut.`` ¹¹ Pe cînd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentrucă era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată. ¹² Deci a zis:,,Un om de neam mare s'a dus într'o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă. ¹³ A chemat zece din robii săi, le -a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le -a zis:,,Puneţi -i în negoţ pînă mă voi întoarce.`` <sup>14</sup> Dar cetăţenii lui îl urau; şi au trimes după el o solie să -i spună:,,Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.`` ¹⁵ Cînd s'a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cît cîştigase fiecare cu ei din negoţ. ¹⁶ Cel dintîi a venit, şi i -a zis:,,Doamne, polul tău a mai adus zece poli.`` <sup>17</sup> El i -a zis:,,Bine, rob bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cîrmuirea a zece cetăţi.`` ¹⁸ A venit al doilea, şi i -a zis:,,Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.`` <sup>19</sup> El i -a zis şi lui:,,Primeşte şi tu cîrmuirea a cinci cetăţi.`` ²⁰ A venit un altul, şi i -a zis:,,Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într'un ştergar; ²¹ căci m'am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n'ai pus, şi seceri ce n'ai sămănat.`` <sup>22</sup> Stăpînul i -a zis:,,Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sînt un om aspru, care iau ce n'am pus şi secer ce n'am sămănat; <sup>23</sup> atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentruca, la întoarcerea mea, să -i fi luat înapoi cu dobîndă?`` ²⁴ Apoi a zis celor ce erau de faţă:,,Luaţi -i polul, şi daţi -l celui ce are zece poli.`` <sup>25</sup> ,,Doamne``, i-au zis ei,,,el are zece poli.`` <sup>26</sup> Iar el le -a zis:,,Vă spun că celui ce are, i se va da; dar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are. <sup>27</sup> Cît despre vrăjmaşii mei, cari n'au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi -i încoace, şi tăiaţi -i înaintea mea.`` ²⁸ După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim. ²⁹ Cînd S'a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi, ³⁰ şi le -a zis:,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n'a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l. ³¹ Dacă vă va întreba cineva:,Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa:,Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.`` <sup>32</sup> Ceice fuseseră trimeşi, s'au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus. <sup>33</sup> Pe cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis:,,Pentruce deslegaţi măgăruşul?`` ³⁴ Ei au răspuns:,,Domnul are trebuinţă de el.`` <sup>35</sup> Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra. <sup>36</sup> Pe cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum. <sup>37</sup> Şi cînd S'a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră. <sup>38</sup> Ei ziceau:,,Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!`` ³⁹ Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus:,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!`` <sup>40</sup> Şi El a răspuns:,,Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.`` ⁴¹ Cînd S'a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea, ⁴² şi a zis:,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi. ⁴³ Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile: ⁴⁴ te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.`` <sup>45</sup> În urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe ceice vindeau şi cumpărau în el. <sup>46</sup> Şi le -a zis:,,Este scris:,Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.`` ⁴⁷ Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului căutau să -L omoare; ⁴⁸ dar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.

¹ Iosua, fiul lui Nun, a trimes în ascuns din Sitim doi oameni, ca iscoade, zicîndu-le:,,Duceţi-vă de cercetaţi ţara, şi mai ales Ierihonul.`` Cei doi oameni au plecat, şi au ajuns în casa unei curve, care se chema Rahav, şi s'au culcat acolo.

¹ Ierihonul era închis şi întărit de teama copiilor lui Israel. Nimeni nu ieşea din el şi nimeni nu intra în el. ² Domnul a zis lui Iosua:,,Iată, dau în mînile tale Ierihonul şi pe împăratul lui, pe vitejii lui ostaşi. ³ Înconjuraţi cetatea, voi toţi bărbaţii de război, dînd ocol cetăţii odată. Aşa să faci şase zile. ⁴ Şapte preoţi să poarte înaintea chivotului şapte trîmbiţe de corn de berbece; în ziua a şaptea, să înconjuraţi cetatea de şapte ori, şi preoţii să sune din trîmbiţe. ⁵ Cînd vor suna lung din cornul de berbece, şi cînd veţi auzi sunetul trîmbiţei, tot poporul să scoată mari strigăte. Atunci zidul cetăţii se va prăbuşi, şi poporul să se suie, fiecare drept înainte.`` <sup>6</sup> Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoţi, şi le -a zis:,,Luaţi chivotul legămîntului, şi şapte preoţi să poarte cele şapte trîmbiţe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului.`` ⁷ Şi a zis poporului:,,Porniţi, înconjuraţi cetatea, şi bărbaţii înarmaţi să treacă înaintea chivotului Domnului.`` <sup>8</sup> Dupăce a vorbit Iosua poporului, cei şapte preoţi cari purtau înaintea Domnului cele şapte trîmbiţe de corn de berbece au pornit şi au sunat din trîmbiţe. Chivotul legămîntului Domnului mergea în urma lor. <sup>9</sup> Bărbaţii înarmaţi mergeau înaintea preoţilor, cari sunau din trîmbiţe, şi coada oştirii mergea după chivot; în timpul mersului, preoţii sunau din trîmbiţe. <sup>10</sup> Iosua dăduse porunca aceasta poporului:,,Voi să nu strigaţi, să nu vi se audă glasul, şi să nu vă iasă o vorbă din gură, pînă în ziua cînd vă voi spune:,Strigaţi!` Atunci să strigaţi.`` ¹¹ Chivotului Domnului a înconjurat cetatea, şi i -a dat ocol odată; apoi au intrat în tabără, şi au rămas în tabără peste noapte. ¹² Iosua s'a sculat cu noaptea'n cap, şi preoţii au luat chivotul Domnului. ¹³ Cei şapte preoţi, cari purtau cele şapte trîmbiţe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului, au pornit şi au sunat din trîmbiţe. Bărbaţii înarmaţi mergeau înaintea lor, şi coada oştirii venea după chivotul Domnului; în timpul mersului, preoţii sunau din trîmbiţe. ¹⁴ Au înconjurat cetatea odată, a doua zi; apoi s'au întors în tabără. Au făcut acelaş lucru timp de şase zile. ¹⁵ În ziua a şaptea, s'au sculat în zorii zilei, şi au înconjurat în acelaş fel cetatea de şapte ori; aceasta a fost singura zi cînd au înconjurat cetatea de şapte ori. ¹⁶ A şaptea oară, pe cînd preoţii sunau din trîmbiţe, Iosua a zis poporului:,,Strigaţi, căci Domnul v'a dat cetatea în mînă! ¹⁷ Cetatea să fie dată Domnului spre nimicire, ea şi tot ce se află în ea; dar să lăsaţi cu viaţă pe curva Rahav şi pe toţi cei ce vor fi cu ea în casă, pentrucă a ascuns pe solii pe cari -i trimeseserăm noi. ¹⁸ Feriţi-vă numai de ceeace va fi dat spre nimicire; căci dacă veţi lua ceva din ceeace va fi dat spre nimicire, veţi face ca tabăra lui Israel să fie dată spre nimicire şi o veţi nenoroci. ¹⁹ Tot argintul şi tot aurul, toate lucrurile de aramă şi de fer, să fie închinate Domnului, şi să intre în vistieria Domnului.`` <sup>20</sup> Poporul a scos strigăte, şi preoţii au sunat din trîmbiţe. Cînd a auzit poporul sunetul trîmbiţei, a strigat tare, şi zidul s'a prăbuşit; poporul s'a suit în cetate, fiecare drept înainte. Au pus mîna pe cetate, <sup>21</sup> şi au nimicit -o cu desăvîrşire, trecînd prin ascuţişul săbiei tot ce era în cetate, bărbaţi şi femei, copii şi bătrîni, pînă la boi, oi şi măgari. <sup>22</sup> Iosua a zis celor doi bărbaţi cari iscodiseră ţara:,,Intraţi în casa curvei, şi scoateţi din ea pe femeia aceea şi pe toţi ai ei, cum i-aţi jurat.`` ²³ Tinerii, iscoadele, au intrat şi au scos pe Rahav, pe tatăl ei, pe mama ei, pe fraţii ei, şi pe toţi ai ei; au scos afară pe toţi cei din familia ei, şi i-au aşezat afară din tabăra lui Israel. ²⁴ Cetatea au ars -o împreună cu tot ce se afla în ea; numai argintul, aurul, şi toate lucrurile de aramă şi de fier le-au pus în vistieria casei Domnului. ²⁵ Iosua a lăsat cu viaţă pe curva Rahav, casa tatălui ei, şi pe toţi ai ei; ea a locuit în mijlocul lui Israel pînă în ziua de azi, pentrucă ascunsese solii, pe cari -i trimesese Iosua să iscodească Ierihonul. ²⁶ Atunci a jurat Iosua, şi a zis:,,Blestemat să fie înaintea Domnului omul care se va scula să zidească din nou cetatea aceasta a Ierihonului! Cu preţul întîiului său născut îi va pune temeliile şi cu preţul celui mai tînăr fiu al lui îi va aşeza porţile!`` ²⁷ Domnul a fost cu Iosua, şi i s'a dus vestea în toată ţara.

³⁴ Pe vremea lui, Hiel din Betel a zidit iarăş Ierihonul; i -a pus temeliile cu preţul lui Abiram, întîiul lui născut, şi i -a pus porţile cu preţul lui Segub, cel mai tînăr fiu al lui, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul prin Iosua, fiul lui Nun.

¹⁸ Cînd s'au întors la Elisei, care era la Ierihon, el le -a zis:,,Nu v'am spus să nu vă duceţi?`` <sup>19</sup> Oamenii din cetate au zis lui Elisei:,,Iată, aşezarea cetăţii este bună, după cum vede domnul meu; dar apele sînt rele, şi ţara este stearpă.`` ²⁰ El a zis:,,Aduceţi-mi un blid nou şi puneţi sare în el.`` Şi i-au adus. <sup>21</sup> Apoi s'a dus la izvorul apelor, şi a aruncat sare în el, şi a zis:,,Aşa vorbeşte Domnul:,Vindec apele acestea; nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterpiciune.`` ²² Şi apele au fost vindecate pînă în ziua aceasta, după cuvîntul pe care -l rostise Domnul.

³⁵ Pe cînd Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lîngă drum şi cerşea.

⁵ Domnul a întărit domnia în mînile lui Iosafat, căruia tot Iuda îi aducea daruri. Şi a avut o mulţime de bogăţii şi slavă. ⁶ Inima lui s'a întărit din ce în ce în căile Domnului, şi a îndepărtat din Iuda chiar şi înălţimile şi idolii.

²⁴ Isus a văzut că s'a întristat de tot, şi a zis:,,Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii! ²⁵ Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.`` <sup>26</sup> Cei ce -L ascultau, au zis:,,Atunci cine poate fi mîntuit?`` ²⁷ Isus a răspuns:,,Ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu.``

⁷ Cîrmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile săvîrşite de Isus, şi sta în cumpănă, neştiind ce să creadă. Căci unii ziceau că a înviat Ioan din morţi; ⁸ alţii ziceau că s'a arătat Ilie; şi alţii ziceau că a înviat vreun prooroc din cei din vechime. ⁹ Dar Irod zicea:,,Lui Ioan i-am tăiat capul; cine este oare acesta, despre care aud astfel de lucruri?`` Şi căuta să -L vadă.

²⁵ Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?

⁸ Irod, cînd a văzut pe Isus, s'a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să -L vadă, din pricina celor auzite despre El; şi nădăjduia să -L vadă făcînd vreo minune.

²¹ s'au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, şi au zis:,,Domnule, am vrea să vedem pe Isus.``

²⁷ Împăratul a făcut ca argintul să fie tot aşa de obicinuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt cari cresc pe cîmpie.

²⁸ Baal-Hanan, din Gheder, peste măslini şi sicomori în cîmpie; Ioaş, peste magaziile de untdelemn;

⁴⁷ Cum le -a prăpădit viile, bătîndu-le cu piatră, şi smochinii din Egipt cu grindină.

¹⁰ ,,Au căzut nişte cărămizi, dar vom zidi cu pietre cioplite, au fost tăiaţi nişte smochini din Egipt, dar îi vom înlocui cu cedri.``

¹⁴ Amos a răspuns lui Amaţia:,,Eu nu sînt nici prooroc, nici fiu de prooroc; ci sînt păstor, şi strîngător de smochine de Egipt.

¹⁹ Fiindcă n'aveau pe unde să -l ducă înlăuntru, din pricina norodului, s'au suit pe acoperişul casei, şi l-au coborît cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus.

³ Apoi a zis:,,Doamne, dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, rogu-Te, pe lîngă robul Tău. ⁴ Îngăduie să se aducă puţină apă, ca să vi se spele picioarele; şi odihniţi-vă subt copacul acesta. ⁵ Am să mă duc să iau o bucată de pîne, ca să prindeţi la inimă, şi după aceea vă veţi vedea de drum; căci pentru aceasta treceţi pe lîngă robul vostru.``,,Fă cum ai zis``, i-au răspuns ei.

¹ Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; şi Lot şedea la poarta Sodomei. Cînd i -a văzut Lot, s'a sculat, le -a ieşit înainte, şi s'a plecat pînă la pămînt. ² Apoi a zis:,,Domnii mei, intraţi, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneţi peste noapte în ea şi spălaţi-vă picioarele; mîne vă veţi scula de dimineaţă, şi vă veţi vedea de drum.``,,Nu``, au răspuns ei,,,ci vom petrece noaptea în uliţă``. ³ Dar Lot a stăruit de ei pînă au venit şi au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi şi au mîncat.

² Mă voi purta cu înţelepciune pe o cale neprihănită. -Cînd vei veni la mine? -Voi umbla cu inima fără prihană, în mijlocul casei mele. ³ Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoşilor; ea nu se va lipi de mine.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti, ² ştii cînd stau jos şi cînd mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gîndul. ³ Ştii cînd umblu şi cînd mă culc, şi cunoşti toate căile mele.

¹⁰ Tot ce găseşte mîna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în locuinţa morţilor, în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici ştiinţă, nici înţelepciune!

⁶ Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, şi am zis:,,Trăieşte chiar şi în sîngele tău!`` Da, ţi-am zis:,,Trăieşte chiar şi în sîngele tău!``

¹⁰ Pentrucă Fiul omului a venit să caute şi să mîntuiască ce era pierdut.``

⁴⁸ ,,De unde mă cunoşti?`` I -a zis Natanael. Drept răspuns Isus i -a zis:,,Te-am văzut mai înainte ca să te chieme Filip, cînd erai supt smochin.``

⁷ A venit o femeie din Samaria să scoată apă.,,Dă-Mi să beau``, i -a zis Isus. <sup>8</sup> Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de ale mîncării. <sup>9</sup> Femeia Samariteancă I -a zis:,,Cum Tu, Iudeu, ceri să bei dela mine, femeie Samariteancă?`` -Iudeii, în adevăr, n'au legături cu Samaritenii. ¹⁰ -Drept răspuns, Isus i -a zis:,,Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu, şi Cine este Cel ce-ţi zice:,Dă-Mi să beau!` tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.``

²³ Drept răspuns, Isus i -a zis:,,Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvîntul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el.

¹ Ca unii cari lucrăm împreună cu Dumnezeu, vă sfătuim să faceţi aşa ca să nu fi primit în zădar harul lui Dumnezeu.

¹⁷ aşa încît Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentruca, avînd rădăcina şi temelia pusă în dragoste,

² Să nu daţi uitării primirea de oaspeţi, căci unii, prin ea au găzduit, fără să ştie, pe îngeri.

²⁰ Iată Eu stau la uşă, şi bat. Dacă aude cineva glasul meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.

⁶ Avraam s'a dus repede în cort la Sara, şi a zis:,,Ia repede, trei măsuri de făină albă, frămîntă, şi fă turte.`` ⁷ Şi Avraam a alergat la vite, a luat un viţel tînăr şi bun, şi l -a dat unei slugi să -l gătească în grabă.

⁵⁹ Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale. ⁶⁰ Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.

⁵ Tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile Tale, şi îşi aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mîniat, pentrucă am păcătuit: vom suferi noi vecinic, sau putem fi mîntuiţi?

¹⁶ S'au dus în grabă, şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi pruncul culcat în iesle.

²⁹ Levi I -a făcut un ospăţ mare la el în casă; şi o mulţime de vameşi şi de alţi oaspeţi şedeau la masă cu ei.

⁴¹ Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor s'au adaus aproape trei mii de suflete.

¹⁵ După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne -a rugat şi ne -a zis:,,Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămîneţi în casa mea.`` Şi ne -a silit să intrăm.

³⁴ După ce i -a dus în casă, le -a pus masa, şi s'a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.

¹⁵ Dar cînd Dumnezeu-care m'a pus deoparte din pîntecele maicii mele, şi m'a chemat prin harul Său, -a găsit cu cale ¹⁶ să descopere în mine pe Fiul Său, ca să -L vestesc între Neamuri, îndată, n'am întrebat pe niciun om,

¹¹ Fariseii au văzut lucrul acesta, şi au zis ucenicilor Lui:,,Pentruce mănîncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?``

²⁸ Ce credeţi? Un om avea doi feciori; şi s'a dus la cel dintîi, şi i -a zis:,Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!` <sup>29</sup> ,Nu vreau,` i -a răspuns el. În urmă, i -a părut rău, şi s'a dus. ³⁰ S'a dus şi la celălalt, şi i -a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns:,Mă duc, doamne!` Şi nu s'a dus. ³¹ Care din amîndoi a făcut voia tatălui său?``,,Cel dintîi,`` au răspuns ei. Şi Isus le -a zis:,,Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu.

³⁰ Fariseii şi cărturarii cîrteau şi ziceau ucenicilor Lui:,,Pentruce mîncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi cu păcătoşii?

³⁴ A venit Fiul omului, mîncînd şi bînd, şi ziceţi:,Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor.`

³⁹ Cînd a văzut lucrul acesta, Fariseul, care -L poftise, şi -a zis:,,Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de el: că este o păcătoasă.``

² Şi Fariseii şi cărturarii cîrteau şi ziceau:,,Omul acesta primeşte pe păcătoşi, şi mănîncă cu ei.``

⁹ A mai spus şi pilda aceasta pentru unii cari se încredeau în ei înşişi că sînt neprihăniţi, şi dispreţuiau pe ceilalţi. ¹⁰ ,,Doi oameni s'au suit la Templu să se roage; unul era Fariseu, şi altul vameş. ¹¹ Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel:,Dumnezeule, Îţi mulţămesc că nu sînt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta. ¹² Eu postesc de două ori pe săptămînă, dau zeciuială din toate veniturile mele.` <sup>13</sup> Vameşul sta departe, şi nu îndrăznea nici ochii să şi -i ridice spre cer; ci se bătea în piept, şi zicea:,Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!` ¹⁴ Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s'a pogorît acasă socotit neprihănit decît celalt. Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi înălţat.``

¹⁶ Să nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău.

¹ Dacă un om fură un bou sau o oaie, şi -l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat şi patru oi pentru oaia furată. ² Dacă hoţul este prins spărgînd, şi e lovit şi moare, cel ce l -a lovit nu va fi vinovat de omor faţă de el; ³ dar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor faţă de el. Hoţul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n'are nimic, să fie vîndut rob, ca despăgubire pentru furtul lui; ⁴ dacă ceeace a furat, fie bou, fie măgar, sau oaie, se găseşte încă viu în mînile lui, să dea îndoit înapoi.

¹ Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: ² ,,Cînd va păcătui cineva şi va săvîrşi o nelegiuire faţă de Domnul, tăgăduind aproapelui său un lucru încredinţat lui, sau dat în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înşela pe aproapele lui, ³ tăgăduind că a găsit un lucru perdut, sau făcînd un jurămînt strîmb cu privire la un lucru oarecare pe care -l face omul şi păcătuieşte; ⁴ cînd va păcătui astfel şi se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înşelăciune, sau încredinţat lui, sau lucrul perdut pe care l -a găsit, ⁵ sau lucru pentru care a făcut un jurămînt strîmb-ori care ar fi-să -l dea înapoi întreg, să mai adauge a cincea parte din preţul lui, şi să -l dea în mîna stăpînului lui, chiar în ziua cînd îşi va aduce jertfa lui pentru vină. ⁶ Iar ca jertfă pentru vină, să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbece fără cusur, luat din turmă, după preţuirea ta, şi să -l dea preotului.

⁷ să-şi mărturisească păcatul, şi să dea înapoi în întregime preţul lucrului cîştigat prin mijloace necinstite, adăugînd a cincea parte; să -l dea aceluia faţă de care s -a făcut vinovat.

³ Iată-mă! Mărturisiţi împotriva mea, în faţa Domnului şi în faţa unsului Lui: Cui i-am luat boul, sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat, şi pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii... asupra lui? Mărturisiţi, şi vă voi da înapoi.``

⁶ Şi să dea înapoi patru miei, pentrucă a săvîrşit fapta aceasta, şi n'a avut milă.``

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte;

³¹ Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

⁸ Faceţi dar roduri vrednice de pocăinţa voastră, şi nu vă apucaţi să ziceţi în voi înşivă:,Avem pe Avraam ca tată!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. ⁹ Securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face roadă bună, este tăiat şi aruncat în foc.`` <sup>10</sup> Noroadele îl întrebau, şi ziceau:,,Atunci ce trebuie să facem?`` ¹¹ Drept răspuns, el le zicea:,,Cine are două haine, să împartă cu cine n'are nici una; şi cine are de mîncare, să facă la fel.`` <sup>12</sup> Au venit şi nişte vameşi să fie botezaţi, şi i-au zis:,,Învăţătorului, noi ce trebuie să facem?`` ¹³ El le -a răspuns:,,Să nu cereţi nimic mai mult peste ce v'a fost poruncit să luaţi.`` <sup>14</sup> Nişte oştaşi îl întrebau şi ei, şi ziceau:,,Dar noi ce trebuie să facem?`` El le -a răspuns:,,Să nu stoarceţi nimic dela nimeni prin ameninţări, nici să nu învinuiţi pe nimeni pe nedrept, ci să vă mulţămiţi cu lefurile voastre.``

¹³ Domnul, cînd a văzut -o, I s'a făcut milă de ea, şi i -a zis:,,Nu plînge!``

⁴¹ Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate.

³³ Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, cari nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

⁹ Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veţi muri, să vă primească în corturile vecinice.

²² Cînd a auzit Isus aceste vorbe, i -a zis:,,Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.`` ²³ Cînd a auzit el aceste cuvinte, s'a întristat de tot; căci era foarte bogat.

⁴⁴ Toţi cei ce credeau, erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte. ⁴⁵ Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia. ⁴⁶ Toţi împreună erau nelipsiţi dela Templu în fiecare zi, frîngeau pînea acasă, şi luau hrana, cu bucurie şi curăţie de inimă.

³⁴ Căci nu era niciunul printre ei, care să ducă lipsă: toţi cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vîndute, ³⁵ şi -l puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărţea fiecăruia după cum avea nevoie.

⁷ După cum sporiţi în toate lucrurile: în credinţă, în cuvînt, în cunoştinţă, în orice rîvnă, şi în dragostea voastră pentru noi, căutaţi să sporiţi şi în această binefacere. ⁸ Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru rîvna altora, şi ca să pun la încercare curăţia dragostei voastre.

¹⁷ Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngîmfe, şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele. ¹⁸ Îndeamnă -i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii,

¹⁰ Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii. ¹¹ Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piere: aşa se va vesteji bogatul în umbletele lui.

³⁰ Căci au văzutochii mei mîntuirea Ta,

⁸ Faceţi dar roduri vrednice de pocăinţa voastră, şi nu vă apucaţi să ziceţi în voi înşivă:,Avem pe Avraam ca tată!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.

¹⁶ Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, şi pe care Satana o ţinea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie deslegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?``

³⁰ Şi iată că sînt unii din cei de pe urmă, cari vor fi cei dintîi, şi sînt unii din cei dintîi, cari vor fi cei de pe urmă.``

³⁸ Eu v'am trimes să seceraţi acolo unde nu voi v'aţi ostenit; alţii s'au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.`` <sup>39</sup> Mulţi Samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina mărturiei femeii, care zicea:,,Mi -a spus tot ce am făcut.`` ⁴⁰ Cînd au venit Samaritenii la El, L-au rugat să rămînă la ei. Şi El a rămas acolo două zile. ⁴¹ Mult mai mulţi au crezut în El din pricina cuvintelor Lui. ⁴² Şi ziceau femeii:,,Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înşine, şi ştim că acesta este în adevăr Hristosul, Mîntuitorul lumii.``

³⁰ i -a scos afară, şi le -a zis:,,Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mîntuit?`` <sup>31</sup> Pavel şi Sila i-au răspuns:,,Crede în Domnul Isus, şi vei fi mîntuit tu şi casa ta.`` ³² Şi i-au vestit Cuvîntul Domnului, atît lui cît şi tuturor celor din casa lui.

¹¹ Apoi a primit ca semn tăierea împrejur, ca o pecete a acelei neprihăniri, pe care o căpătase prin credinţă, cînd era netăiat împrejur. Şi aceasta, pentru ca să fie tatăl tuturor celor cari cred, măcar că nu sînt tăiaţi împrejur; ca, adică, să li se socotească şi lor neprihănirea aceasta; ¹² şi pentru ca să fie şi tatăl celor tăiaţi împrejur, adică al acelora cari, nu numai că sînt tăiaţi împrejur, dar şi calcă pe urmele credinţei aceleia, pe care o avea tatăl nostru Avraam, cînd nu era tăiat împrejur.

¹⁶ Deaceea moştenitori sînt ceice se fac prin credinţă, pentruca să fie prin har, şi pentruca făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămînţa lui Avraam: nu numai pentru sămînţa aceea care este supt Lege, ci şi pentru sămînţa aceea care are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor,

⁹ Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, ¹⁰ nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpareţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. ¹¹ Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos, şi prin Duhul Dumnezeului nostru.

⁷ Înţelegeţi şi voi dar, că fii ai lui Avraam sînt cei ce au credinţă.

¹⁴ pentruca binecuvîntarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit.

²⁹ Şi dacă sînteţi ai lui Hristos, sînteţi,,sămînţa`` lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă.

¹⁰ pe voi, cari odinioară nu eraţi un popor, dar acum sînteţi poporul lui Dumnezeu; pe voi, cari nu căpătaserăţi îndurare, dar acum aţi căpătat îndurare.

¹⁶ ,,Voi căuta pe cea perdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi lega pe cea rănită, şi voi întări pe cea slabă. Dar voi păzi pe cele grase şi pline de vlagă: vreau să le pasc cum se cade.``

²¹ Ea va naşte un Fiu, şi -i vei pune numele Isus, pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale.``

¹² Isus i -a auzit, şi le -a zis:,,Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doftor, ci cei bolnavi. ¹³ Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă:,Milă voiesc, iar nu jertfă!` Căci n'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.``

⁶ ci să mergeţi mai de grabă la oile pierdute ale casei lui Israel.

²⁴ Drept răspuns, El a zis:,,Eu nu sînt trimes decît la oile pierdute ale casei lui Israel.``

¹⁰ Feriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea faţa Tatălui Meu care este în ceruri.

³¹ Isus a luat cuvîntul şi le -a zis:,,Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doftor, ci cei bolnavi. ³² N'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi ci pe cei păcătoşi.``

⁴ ,,Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz, şi se duce după cea pierdută, pînă cînd o găseşte? ⁵ După ce a găsit -o, o pune cu bucurie pe umeri; ⁶ şi, cînd se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi, şi le zice:,Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.` ⁷ Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decît pentru nouă zeci şi nouă de oameni neprihăniţi cari n'au nevoie de pocăinţă.

³² Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentrucă acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit.``

⁶ Căci, pe cînd eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită a murit pentru cei nelegiuiţi.

¹³ măcarcă mai înainte eram un hulitor, un prigonitor şi batjocoritor. Dar am căpătat îndurare, pentrucă lucram din neştiinţă, în necredinţă! ¹⁴ Şi harul Domnului nostru s'a înmulţit peste măsură de mult împreună cu credinţa şi cu dragostea care este în Hristos Isus. ¹⁵ O, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvîntul, care zice:,,Hristos Isus a venit în lume ca să mîntuiască pe cei păcătoşi``, dintre cari cel dintîi sînt eu. ¹⁶ Dar am căpătat îndurare, pentruca Isus Hristos să-Şi arate în mine, cel dintîi, toată îndelunga Lui răbdare, ca o pildă celor ce ar crede în El, în urmă, ca să capete viaţa vecinică.

²⁵ De aceea şi poate să mîntuiască în chip desăvîrşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentrucă trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei.

⁹ Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s'a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimes în lume pe singurul Său Fiu, ca noi să trăim prin El. ¹⁰ Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne -a iubit pe noi, şi a trimes pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. ¹¹ Prea iubiţilor, dacă astfel ne -a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii. ¹² Nimeni n'a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămîne în noi, şi dragostea Lui a ajuns desăvîrşită în noi. ¹³ Cunoaştem că rămînem în El şi că El rămîne în noi prin faptul că ne -a dat din Duhul Său. ¹⁴ Şi noi am văzut şi mărturisim că Tatăl a trimes pe Fiul ca să fie Mîntuitorul lumii.

²⁰ Fariseii au întrebat pe Isus cînd va veni Împărăţia lui Dumnezeu. Drept răspuns, El le -a zis:,,Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile.

⁶ Deci apostolii, pe cînd erau strînşi laolaltă, L-au întrebat:,,Doamne, în vremea aceasta ai de gînd să aşezi din nou Împărăţia lui Israel?``

¹ Cît priveşte venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strîngerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraţilor, ² să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind dela noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar. ³ Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă, şi de a se descoperi omul fărădelegii (Sau: omul păcatului), fiul pierzării,

³⁸ Dar vierii, cînd au văzut pe fiul, au zis între ei:,Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm şi să punem stăpînire pe moştenirea lui.`

¹⁴ Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om, care, cînd era să plece într'o altă ţară, a chemat pe robii săi, şi le -a încredinţat avuţia sa. ¹⁵ Unuia i -a dat cinci talanţi, altuia doi, şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui; şi a plecat. ¹⁶ Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi, s'a dus, i -a pus în negoţ, şi a cîştigat cu ei alţi cinci talanţi. ¹⁷ Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi, a cîştigat şi el alţi doi cu ei. ¹⁸ Cel ce nu primise decît un talant, s'a dus de a făcut o groapă în pămînt şi a ascuns acolo banii stăpînului său. ¹⁹ După multă vreme, stăpînul robilor acelora s'a întors şi le -a cerut socoteala. ²⁰ Cel ce primise cei cinci talanţi, a venit, a adus alţi cinci talanţi, şi a zis:,Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am cîştigat cu ei alţi cinci talanţi.` <sup>21</sup> Stăpînul său i -a zis:,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău.` ²² Cel ce primise cei doi talanţi, a venit şi el, şi a zis:,Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am cîştigat cu ei alţi doi talanţi.` <sup>23</sup> Stăpînul său i -a zis:,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!` ²⁴ Cel ce nu primise decît un talant, a venit şi el, şi a zis:,Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n'ai sămănat, şi strîngi de unde n'ai vînturat: ²⁵ mi -a fost teamă, şi m'am dus de ţi-am ascuns talantul în pămînt; iată-ţi ce este al tău!` ²⁶ Stăpînul său i -a răspuns:,Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n'am sămănat, şi că strîng de unde n'am vînturat; ²⁷ prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu! ²⁸ Luaţi -i dar talantul, şi daţi -l celui ce are zece talanţi. ²⁹ Pentrucă celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; dar dela cel ce n'are, se va lua şi ce are! ³⁰ Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi -l în întunerecul de afară: acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.

¹⁸ Isus S'a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le -a zis:,,Toată puterea Mi -a fost dată în cer şi pe pămînt.

¹ Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde.,,Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri şi a plecat din ţară.

³⁴ Se va întîmpla ca şi cu un om plecat într'altă ţară, care îşi lasă casa, dă robilor săi putere, arată fiecăruia care este datoria lui, şi porunceşte portarului să vegheze. ³⁵ Vegheaţi dar, pentrucă nu ştiţi cînd va veni stăpînul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cîntarea cocoşilor, sau dimineaţa. ³⁶ Temeţi-vă ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind. ³⁷ Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!``

¹⁹ Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S'a înălţat la cer, şi a şezut la dreapta lui Dumnezeu.

¹² Deci a zis:,,Un om de neam mare s'a dus într'o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă. ¹³ A chemat zece din robii săi, le -a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le -a zis:,,Puneţi -i în negoţ pînă mă voi întoarce.`` <sup>14</sup> Dar cetăţenii lui îl urau; şi au trimes după el o solie să -i spună:,,Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.`` ¹⁵ Cînd s'a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cît cîştigase fiecare cu ei din negoţ. ¹⁶ Cel dintîi a venit, şi i -a zis:,,Doamne, polul tău a mai adus zece poli.`` <sup>17</sup> El i -a zis:,,Bine, rob bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cîrmuirea a zece cetăţi.`` ¹⁸ A venit al doilea, şi i -a zis:,,Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.`` <sup>19</sup> El i -a zis şi lui:,,Primeşte şi tu cîrmuirea a cinci cetăţi.`` ²⁰ A venit un altul, şi i -a zis:,,Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într'un ştergar; ²¹ căci m'am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n'ai pus, şi seceri ce n'ai sămănat.`` <sup>22</sup> Stăpînul i -a zis:,,Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sînt un om aspru, care iau ce n'am pus şi secer ce n'am sămănat; <sup>23</sup> atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentruca, la întoarcerea mea, să -i fi luat înapoi cu dobîndă?`` ²⁴ Apoi a zis celor ce erau de faţă:,,Luaţi -i polul, şi daţi -l celui ce are zece poli.`` <sup>25</sup> ,,Doamne``, i-au zis ei,,,el are zece poli.`` <sup>26</sup> Iar el le -a zis:,,Vă spun că celui ce are, i se va da; dar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are. <sup>27</sup> Cît despre vrăjmaşii mei, cari n'au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi -i încoace, şi tăiaţi -i înaintea mea.``

⁹ Apoi a început să spună norodului pilda aceasta:,,Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

⁵¹ Pe cînd îi binecuvînta, S'a despărţit de ei, şi a fost înălţat la cer.

³⁷ ,,Atunci un Împărat tot eşti!`` I -a zis Pilat.,,Da``, a răspuns Isus.,,Eu sînt Împărat. Eu pentru aceasta M'am născut şi am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.``

⁹ După ce a spus aceste lucruri, pe cînd se uitau ei la El, S'a înălţat la cer, şi un nor L -a ascuns din ochii lor. ¹⁰ Şi cum stăteau ei cu ochii pironiţi spre cer, pe cînd Se suia El, iată că li s'au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb, ¹¹ şi au zis:,,Bărbaţi Galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S'a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaş fel cum L-aţi văzut mergînd la cer.``

³¹ pentrucă a rînduit o zi, în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul, pe care L -a rînduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L -a înviat din morţi...``

²⁵ Căci trebuie ca El să împărăţească pînă va pune pe toţi vrăjmaşii supt picioarele Sale.

²⁰ pe care a desfăşurat -o în Hristos, prin faptul că L -a înviat din morţi, şi L -a pus să şadă la dreapta Sa, în locurile cereşti, ²¹ mai pe sus de orice domnie, de orice stăpînire, de orice putere, de orice dregătorie şi de orice nume, care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor. ²² El I -a pus totul supt picioare, şi L -a dat căpetenie peste toate lucrurile, Bisericii, ²³ care este trupul Lui, plinătatea Celui ce plineşte totul în toţi.

⁹ Deaceea şi Dumnezeu L -a înălţat nespus de mult, şi I -a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume; ¹⁰ pentruca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pămînt şi de supt pămînt, ¹¹ şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.

²⁸ tot aşa, Hristos, după ce S'a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară, nu în vederea păcatului, ca să aducă mîntuirea celor ce -L aşteaptă.

²² care stă la dreapta lui Dumnezeu, după ce s-a înălţat la cer, şi Şi-a supus îngerii, stăpînirile şi puterile.

⁷ Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pămîntului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.

¹⁴ Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om, care, cînd era să plece într'o altă ţară, a chemat pe robii săi, şi le -a încredinţat avuţia sa. ¹⁵ Unuia i -a dat cinci talanţi, altuia doi, şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui; şi a plecat.

²⁶ Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sînt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti.

⁶ Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne -a fost dat: cine are darul proorociei, să -l întrebuinţeze după măsura credinţei lui. ⁷ Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură. ⁸ Cine îmbărbătează pe alţii, să se ţină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cu inimă largă. Cine cîrmuieşte, să cîrmuiască cu rîvnă. Cine face milostenie, s'o facă cu bucurie.

⁷ Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora. ⁸ De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înţelepciune; altuia, să vorbească despre cunoştinţă, datorită aceluiaş Duh; ⁹ altuia credinţa, prin acelaş Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaş Duh; ¹⁰ altuia, puterea să facă minuni; altuia, proorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia, tîlmăcirea limbilor. ¹¹ Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaş Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte.

²⁸ Şi Dumnezeu a rînduit în Biserică, întîi, apostoli; al doilea, prooroci; al treilea, învăţători; apoi, pe ceice au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cîrmuirilor, şi vorbirii în felurite limbi. ²⁹ Oare toţi sînt apostoli? Toţi sînt prooroci? Toţi sînt învăţători? Toţi sînt făcători de minuni?

¹⁰ Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor, sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n'aş fi robul lui Hristos.

¹ Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii cari sînt împrăştiate: sănătate!

⁹ Fiţi primitori de oaspeţi între voi, fără cîrtire. ¹⁰ Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul, pe care l-a primit. ¹¹ Dacă vorbeşte cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujeşte cineva, să slujească după puterea, pe care i-o dă Dumnezeu: pentruca în toate lucrurile să fie slăvit Dumnezeu prin Isus Hristos, a căruia este slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.

¹ Simon (Sau: Simeon.) Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către ceice au căpătat o credinţă de acelaş preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos:

⁷ Domnul a zis lui Samuel:,,Ascultă glasul poporului în tot ce-ţi va spune; căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei.

¹ Pentruce se întărîtă nemulţumirile, şi pentruce cugetă popoarele lucruri deşerte? ² Împăraţii pămîntului se răscoală, şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său, zicînd: ³ ,,Să le rupem legăturile şi să scăpăm de lanţurile lor!`` -

⁷ Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul, Sfîntul lui Israel, către Cel dispreţuit şi urît de popor, către Robul celor puternici:,Împăraţii vor vedea lucrul acesta, şi se vor scula, şi voivozii se vor arunca la pămînt şi se vor închina, din pricina Domnului, care este credincios, din pricina Sfîntului lui Israel, care Te -a ales.``

⁸ Am nimicit cu desăvîrşire pe cei trei păstori într'o lună: sufletul Meu nu -i mai răbda, şi se scîrbise şi sufletul lor de Mine.

²⁷ Cît despre vrăjmaşii mei, cari n'au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi -i încoace, şi tăiaţi -i înaintea mea.``

¹¹ A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit.

¹⁸ Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M'a urît înaintea voastră.

²³ Cine Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu. ²⁴ Dacă n'aş fi făcut între ei lucrări, pe cari nimeni altul nu le -a făcut, n'ar avea păcat; dar acum le-au şi văzut, şi M'au urît şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.

¹⁴ Voi v'aţi lepădat de Cel Sfînt şi Neprihănit, şi aţi cerut să vi se dăruiască un ucigaş. ¹⁵ Aţi omorît pe Domnul vieţii, pe care Dumnezeu L -a înviat din morţi; noi sîntem martori ai Lui.

²⁷ În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfînt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s'au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel, ²⁸ ca să facă tot ce hotărîse mai dinainte mîna Ta şi sfatul Tău.

⁵¹ ...,,Oameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfînt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi. ⁵² Pe cari din prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Au omorît pe ceice vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-aţi vîndut acum, şi L-aţi omorît.

⁴ Celce şade în ceruri rîde, Domnul Îşi bate joc de ei. ⁵ Apoi, în mînia Lui, le vorbeşte, şi -i îngrozeşte cu urgia Sa, zicînd: ⁶ ,,Totuş, Eu am uns pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfînt.``

²³ Deaceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi. ²⁴ A început să facă socoteala, şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni. ²⁵ Fiindcă el n'avea cu ce plăti, stăpînul lui a poruncit să -l vîndă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, şi tot ce avea, şi să se plătească datoria. ²⁶ Robul s'a aruncat la pămînt, i s'a închinat, şi a zis:,Doamne, mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti tot.` <sup>27</sup> Stăpînul robului aceluia, făcîndu -i-se milă de el, i -a dat drumul, şi i -a iertat datoria. <sup>28</sup> Robul acela, cînd a ieşit afară, a întîlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care -i era dator o sută de lei. A pus mîna pe el, şi -l strîngea de gît, zicînd:,Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.` ²⁹ Tovarăşul lui s'a aruncat la pămînt, îl ruga, şi zicea:,Mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti.` <sup>30</sup> Dar el n'a vrut, ci s'a dus şi l -a aruncat în temniţă, pînă va plăti datoria. <sup>31</sup> Cînd au văzut tovarăşii lui cele întîmplate, s'au întristat foarte mult, şi s'au dus de au spus stăpînului lor toate cele petrecute. <sup>32</sup> Atunci stăpînul a chemat la el pe robul acesta, şi i -a zis:,Rob vicelan! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m'ai rugat. <sup>33</sup> Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?` ³⁴ Şi stăpînul s'a mîniat şi l -a dat pe mîna chinuitorilor, pînă va plăti tot ce datora. ³⁵ Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.``

¹⁹ După multă vreme, stăpînul robilor acelora s'a întors şi le -a cerut socoteala.

⁴⁸ Dar cine n'a ştiut -o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s'a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s'a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

² El l -a chemat, şi i -a zis:,Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentrucă nu mai poţi fi ispravnic.` <sup>3</sup> Ispravnicul şi -a zis:,Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi -e ruşine. <sup>4</sup> Ştiu ce am să fac, pentruca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.` ⁵ A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, şi a zis celui dintîi:,Cît eşti dator stăpînului meu?` <sup>6</sup> ,O sută de măsuri de untdelemn`, a răspuns el. Şi i -a zis:,Ia-ţi zapisul, şi şezi degrabă de scrie cincizeci.` <sup>7</sup> Apoi a zis altuia:,Dar tu, cît eşti dator?`,O sută de măsuri de grîu`, a răspuns el. Şi i -a zis:,Ia-ţi zapisul, şi scrie optzeci.` ⁸ Stăpînul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentrucă lucrase înţelepţeşte. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sînt mai înţelepţi decît fiii luminii. ⁹ Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veţi muri, să vă primească în corturile vecinice. ¹⁰ Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari. ¹¹ Deci, dacă n'aţi fost credincioşi în bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii? ¹² Şi dacă n'aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru? ¹³ Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt, sau va ţinea numai la unul şi va nesocoti pe celalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.``

¹⁰ Dar pentruce judeci tu pe fratele tău? Sau pentruce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos. ¹¹ Fiindcă este scris:,,Pe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.`` ¹² Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuş lui Dumnezeu.

¹ Iată cum trebuie să fim priviţi noi: ca nişte slujitori ai lui Hristos, şi ca nişte ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu. ² Încolo, ce se cere dela ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui. ³ Cît despre mine, prea puţin îmi pasă dacă sînt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba încă, nici eu însumi nu mă mai judec pe mine. ⁴ Căci n'am nimic împotriva mea; totuş nu pentru aceasta sînt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă, este Domnul. ⁵ De aceea să nu judecaţi nimic înainte de vreme, pînă va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întunerec, şi va descoperi gîndurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va căpăta lauda dela Dumnezeu.

¹⁴ Căci ce sînt eu, şi ce este poporul meu, ca să putem să-Ţi aducem daruri de bună voie? Totul vine dela Tine, şi din mîna Ta primim ce-Ţi aducem. ¹⁵ Înaintea Ta noi sîntem nişte străini şi locuitori, ca toţi părinţii noştri. Zilele noastre pe pămînt sînt ca umbra, şi fără nici o nădejde. ¹⁶ Doamne, Dumnezeul nostru, din mîna Ta vin toate aceste bogăţii, pe cari le-am pregătit ca să-Ţi zidim o casă, Ţie, Numelui Tău celui sfînt, şi ale Tale sînt toate.

¹⁰ Prin harul lui Dumnezeu sînt ce sînt. Şi harul Lui faţă de mine n'a fost zădarnic; ba încă am lucrat mai mult decît toţi: totuş nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.

²⁸ Pe El Îl propovăduim noi, şi sfătuim pe orice om, şi învăţăm pe orice om în toată înţelepciunea, ca să înfăţişăm pe orice om, desăvîrşit în Hristos Isus. ²⁹ Iată la ce lucrez eu, şi mă lupt după lucrarea puterii Lui, care lucrează cu tărie în mine.

⁷ M'am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. ⁸ Deacum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi -o va da, în,,ziua aceea``, Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.

¹⁸ Dar va zice cineva:,,Tu ai credinţa, şi eu am faptele.``,,Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.`` ¹⁹ Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred... şi se înfioară! ²⁰ Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică? ²¹ Avraam, părintele nostru, n'a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? ²² Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvîrşită. ²³ Astfel s'a împlinit Scriptura care zice:,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s'a socotit ca neprihănire``; şi el a fost numit,,prietenul lui Dumnezeu.`` ²⁴ Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă. ²⁵ Tot aşa, curva Rahav: n'a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, cînd a găzduit pe soli şi i -a scos afară pe altă cale? ²⁶ După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.

⁴ Iosif a căpătat mare trecere înaintea stăpînului său, care l -a luat în slujba lui, l -a pus mai mare peste casa lui, şi i -a încredinţat tot ce avea.

³⁰ De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel:,,Spusesem că şi casa ta şi casa tatălui tău au să umble totdeauna înaintea Mea``. Şi acum, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti... pe cine Mă cinsteşte, dar ceice Mă dispreţuiesc,...... vor fi dispreţuiţi.

²¹ Stăpînul său i -a zis:,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău.`

¹⁰ Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari.

³⁰ ca să mîncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea, şi să şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.``

²⁹ Ci Iudeu este acela care este Iudeu înlăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu dela oameni, ci dela Dumnezeu.

⁵ De aceea să nu judecaţi nimic înainte de vreme, pînă va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întunerec, şi va descoperi gîndurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va căpăta lauda dela Dumnezeu.

¹⁰ De aceea rabd totul pentru cei aleşi, pentruca şi ei să capete mîntuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava vecinică.

⁷ pentruca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decît aurul care piere şi care totuş este cercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos,

⁴ Şi cînd Se va arăta Păstorul cel mare, veţi căpăta cununa, care nu se poate vesteji, a slavei.

²⁶ Celui ce va birui şi celui ce va păzi pînă la sfîrşit lucrările Mele, îi voi da stăpînire peste Neamuri. ²⁷ Le va cîrmui cu un toiag de fer, şi le va zdrobi ca pe nişte vase de lut, cum am primit şi Eu putere dela Tatăl Meu. ²⁸ Şi -i voi da luceafărul de dimineaţă.`` ²⁹ Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul.

²³ Iar sămînţa căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul şi -l înţelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.``

²⁰ Alţii apoi sînt înfăţişaţi prin sămînţa căzută în pămînt bun. Aceştia sînt cei ce aud Cuvîntul, îl primesc, şi fac roadă: unul treizeci, altul şaizeci şi altul o sută.``

¹² Pentrucă, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, avîndu-se în vedere ce are cineva, nu ce n'are.

¹⁰ Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui.

⁸ Cel ce sădeşte şi cel ce udă, sînt tot una; şi fiecare îşi va lua răsplata după osteneala lui.

⁴¹ Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea. ⁴² Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este sămănat în putrezire, şi înviază în neputrezire;

⁵⁸ De aceea, prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zădarnică.

⁶ Să ştiţi: cine samănă puţin, puţin va secera; iar cine samănă mult, mult va secera.

⁸ Păziţi-vă bine să nu perdeţi rodul muncii voastre, ci să primiţi o răsplată deplină.

¹³ Leneşul zice:,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu! ¹⁴ Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui. ¹⁵ Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. - ¹⁶ Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

²⁴ Cel ce nu primise decît un talant, a venit şi el, şi a zis:,Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n'ai sămănat, şi strîngi de unde n'ai vînturat:

⁹ Securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face roadă bună, este tăiat şi aruncat în foc.``

⁴⁶ De ce-Mi ziceţi:,Doamne, Doamne!` şi nu faceţi ce spun Eu?

¹³ A chemat zece din robii săi, le -a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le -a zis:,,Puneţi -i în negoţ pînă mă voi întoarce.``

¹⁷ Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvîrşeşte un păcat!

¹⁹ Ei au zis lui Moise:,,Vorbeşte-ne tu însuţi, şi te vom asculta: dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim.`` <sup>20</sup> Moise a zis poporului:,,Nu vă spăimîntaţi; căci Dumnezeu a venit tocmai ca să vă pună la încercare, şi ca să aveţi frica Lui înaintea ochilor voştri, pentru ca să nu păcătuiţi.``

¹⁹ Domnul a lovit pe oamenii din Bet-Şemeş, cînd s'au uitat în chivotul Domnului; a lovit (cincizeci de mii) şapte zeci de oameni din popor. Şi poporul a plîns, pentrucă Domnul îl lovise cu o mare urgie. ²⁰ Oamenii din Bet-Şemeş au zis:,,Cine poate sta înaintea Domnului, înaintea acestui Dumnezeu sfînt? Şi la cine trebuie să se suie chivotul, dacă se depărtează dela noi?`` <sup>21</sup> Au trimes soli la locuitorii din Chiriat-Iearim, ca să le spună:,,Filistenii au adus înapoi chivotul Domnului; pogorîţi-vă şi suiţi -l la voi.``

²⁰ Samuel a zis poporului:,,Nu vă temeţi! Aţi făcut tot răul acesta; dar nu vă abateţi dela Domnul, şi slujiţi Domnului din toată inima voastră.

⁹ David s'a temut de Domnul în ziua aceea, şi a zis:,,Cum să intre chivotul Domnului la mine?`` ¹⁰ N'a vrut să aducă chivotul Domnului la el în cetatea lui David, şi l -a dus în casa lui Obed-Edom din Gat. ¹¹ Chivotul Domnului a rămas trei luni în casa lui Obed-Edom din Gat, şi Domnul a binecuvîntat pe Obed-Edom şi toată casa lui.

¹⁴ Şi totuş ziceau lui Dumnezeu:,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale. ¹⁵ Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

²⁵ Voi ziceţi:,,Calea Domnului nu este dreaptă!`` Ascultaţi dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sînt drepte? <sup>26</sup> Dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui şi săvîrşeşte nelegiuirea, şi moare pentru aceasta, moare din pricina nelegiuirii pe care a săvîrşit -o. <sup>27</sup> Dar dacă cel rău se întoarce dela răutatea lui şi face ce este drept şi bine, îşi va păstra sufletul viu. <sup>28</sup> Pentrucă îşi deschide ochii şi se abate dela toate fărădelegile pe cari le -a săvîrşit, va trăi şi nu va muri.`` ²⁹ Casa lui Israel zice:,,Calea Domnului nu este dreaptă.`` Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sînt drepte?

¹⁴ ,,Aţi zis:,Degeaba slujim lui Dumnezeu; şi ce am cîştigat dacă am păzit poruncile Lui, şi am umblat trişti înaintea Domnului oştirilor? ¹⁵ Acum fericim pe cei trufaşi; da, celor răi le merge bine; da, ei ispitesc pe Dumnezeu, şi scapă!`` -

²⁴ Cel ce nu primise decît un talant, a venit şi el, şi a zis:,Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n'ai sămănat, şi strîngi de unde n'ai vînturat: ²⁵ mi -a fost teamă, şi m'am dus de ţi-am ascuns talantul în pămînt; iată-ţi ce este al tău!`

⁷ Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămînteşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună.

¹⁵ Şi voi n'aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm:,,Ava! adică: Tată!``

⁷ Căci Dumnezeu nu ne -a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.

¹⁰ Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într'o singură poruncă, se face vinovat de toate.

¹⁸ În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvîrşită izgoneşte frica; pentrucă frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n'a ajuns desăvîrşit în dragoste.

¹⁵ ca să facă o judecată împotriva tuturor, şi să încredinţeze pe toţi cei nelegiuiţi, de toate faptele nelegiuite, pe cari le-au făcut în chip nelegiuit, şi de toate cuvintele de ocară, pe cari le-au rostit împotriva Lui aceşti păcătoşi nelegiuiţi.`` <sup>16</sup> Şi David i -a zis:,,Sîngele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta, fiindcă ai zis:,Am omorît pe unsul Domnului!``

⁵ Nelegiuirea ta îţi cîrmuieşte gura, şi împrumuţi vorbirea oamenilor vicleni. ⁶ Nu eu, ci gura ta te osîndeşte, buzele tale mărturisesc împotriva ta.

³⁷ Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osîndit.``

¹² ,Prietene,` i -a zis el,,cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?` Omul acela a amuţit.

²⁶ Stăpînul său i -a răspuns:,Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n'am sămănat, şi că strîng de unde n'am vînturat; ²⁷ prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu!

¹⁹ Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sînt supt Lege, pentruca orice gură să fie astupată, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu.

²⁵ Dacă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar, şi să nu ceri camătă dela el. ²⁶ Dacă iei zălog haina aproapelui tău, să i -o dai înapoi înainte de apusul soarelui; ²⁷ căci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul: cu ce are să se culce? Dacă strigă spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sînt milostiv.

¹⁹ Să nu ceri nicio dobîndă dela fratele tău: nici pentru argint, nici pentru merinde, pentru nimic care se împrumută cu dobîndă. ²⁰ Dela străin vei putea să iei dobîndă, dar dela fratele tău să nu iei, pentruca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvinteze în tot ce vei face în ţara pe care o vei lua în stăpînire.

⁴ Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? ⁵ Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mînie pentru ziua mîniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,

²⁰ Dar Dumnezeu i -a zis:,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?`

² El l -a chemat, şi i -a zis:,Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentrucă nu mai poţi fi ispravnic.`

¹⁹ Şi încă atît este puţin înaintea Ta, Doamne Dumnezeule! Tu vorbeşti despre casa robului Tău şi în viitor. Şi binevoieşti să înveţi pe un om cu privire la aceste lucruri, Doamne Dumnezeule!

⁸ ,Căci gîndurile Mele nu sînt gîndurile voastre, şi căile voastre nu sînt căile Mele, zice Domnul. ⁹ ,Ci cît sînt de sus cerurile faţă de pămînt, atît sînt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gîndurile Mele faţă de gîndurile voastre.

²⁸ Samuel i -a zis:,,Domnul rupe astăzi domnia lui Israel deasupra ta, şi o dă altuia mai bun decît tine.

¹⁵ dar harul Meu nu se va depărta dela el, cum l-am depărtat dela Saul, pe care l-am îndepărtat dinaintea ta.

⁸ Puţine să -i fie zilele la număr, şi slujba să i -o ia altul!

¹² Pentrucă i-au slujit înaintea idolilor lui, şi au făcut să cadă în păcat casa lui Israel, deaceea Îmi ridic mîna asupra lor, zice Domnul Dumnezeu, ca să-şi poarte pedeapsa nelegiuirii lor. ¹³ Nu se vor apropia de Mine ca să fie în slujba Mea ca preoţi, nu se vor apropia de lucrurile Mele cele sfinte, nici de lucrurile Mele prea sfinte; ci vor purta pedepsa ruşinei lor şi urîciunilor pe cari le-au săvîrşit. ¹⁴ Totuş le voi da paza casei, îi voi întrebuinţa la toată slujba ei şi la tot ce trebuie făcut în ea. ¹⁵ ,Dar preoţii, Leviţii, fiii lui Ţadoc, cari au păzit slujba locaşului Meu celui sfînt cînd se rătăceau copiii lui Israel dela Mine, aceia se vor apropia de Mine să-Mi slujească, şi vor sta înaintea Mea ca să-Mi aducă grăsime şi sînge, zice Domnul Dumnezeu.`` ¹⁶ ,,Ei vor intra în Locaşul Meu cel sfînt, se vor apropia de masa Mea ca să-Mi slujească, şi vor fi în slujba Mea.

¹² Căci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are.

⁴³ Deaceea, vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată dela voi, şi va fi dată unui neam, care va aduce roadele cuvenite.

²⁸ Luaţi -i dar talantul, şi daţi -l celui ce are zece talanţi. ²⁹ Pentrucă celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; dar dela cel ce n'are, se va lua şi ce are!

²⁵ Căci celui ce are, i se va da; dar dela celce n'are, se va lua şi ce are.``

¹⁸ Luaţi seama dar la felul cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar celui ce n'are, i se va lua şi ce i se pare că are.``

³ Ispravnicul şi -a zis:,Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi -e ruşine.

¹ După aceea era un praznic al Iudeilor; şi Isus S'a suit la Ierusalim. ² În Ierusalim, lîngă Poarta Oilor, este o scăldătoare, numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare. ³ În pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, cari aşteptau mişcarea apei.

²⁰ În adevăr, în cartea Psalmilor este scris:,Locuinţa lui să rămînă pustie, şi nimeni să nu locuiască în ea!` Şi:,Slujba lui s'o ia altul!`

³ Ştiu că ai răbdare, că ai suferit din pricina Numelui meu, şi că n-ai obosit.

¹¹ Eu vin curînd. Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa.

³⁶ Bărbaţii pe cari îi trimesese Moise să iscodească ţara, şi cari, la întoarcerea lor, făcuseră ca toată adunarea să cîrtească împotriva lui, înegrind ţara; ³⁷ oamenii aceştia, cari înegriseră ţara, au murit acolo înaintea Domnului, loviţi de o moarte năpraznică.

³⁰ dar dacă Domnul va face un lucru ne mai auzit, dacă pămîntul îşi va deschide gura ca să -i înghită cu tot ce au, aşa încît se vor pogorî de vii în locuinţa morţilor, -atunci veţi şti că oamenii aceştia au hulit pe Domnul.`` <sup>31</sup> Pe cînd isprăvea el de spus toate aceste vorbe, pămîntul de subt ei s'a despicat în două. <sup>32</sup> Pămîntul şi -a deschis gura, şi i -a înghiţit, pe ei şi casele lor, împreună cu toţi oamenii lui Core şi toate averile lor. <sup>33</sup> Şi s'au pogorît astfel de vii în locuinţa morţilor, ei şi tot ce aveau; pămîntul i -a acoperit de tot, şi au perit din mijlocul adunării. <sup>34</sup> Tot Israelul, care era în jurul lor, cînd au ţipat ei, a fugit; căci ziceau:,,Să fugim ca să nu ne înghită pămîntul!`` ³⁵ Un foc a ieşit dela Domnul, şi a mistuit pe cei două sute cinci zeci de oameni cari aduceau tămîia.

³ ,,Să le rupem legăturile şi să scăpăm de lanţurile lor!`` - ⁴ Celce şade în ceruri rîde, Domnul Îşi bate joc de ei. ⁵ Apoi, în mînia Lui, le vorbeşte, şi -i îngrozeşte cu urgia Sa, zicînd:

⁹ Tu le vei zdrobi cu un toiag de fer, şi le vei sfărîma ca pe vasul unui olar.`

⁸ Mîna ta, împărate, va ajunge pe toţi vrăjmaşii tăi, dreapta ta va ajunge pe cei ce te urăsc, ⁹ şi -i vei face ca un cuptor aprins, în ziua cînd te vei arăta; Domnul îi va nimici în mînia Lui, şi -i va mînca focul.

²² Să li se prefacă masa într'o cursă, şi liniştea într'un laţ! ²³ Să li se întunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele! ²⁴ Varsă-Ţi mînia peste ei, şi să -i atingă urgia Ta aprinsă! ²⁵ Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor! ²⁶ Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine. ²⁷ Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n'aibă parte de îndurarea Ta! ²⁸ Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!

⁶ Un glas răsunător iese din cetate! Un glas iese din Templu! Este glasul Domnului, care dă vrăjmaşilor lui plata cuvenită!``

¹⁴ Şi cînd veţi vedea aceste lucruri, inima vi se va bucura, şi oasele voastre vor prinde putere ca iarba.`` -Domnul Îşi va arăta astfel puterea faţă de robii Săi, dar va face pe vrăjmaşii Lui să -I simtă mînia.

² Domnul este un Dumnezeu gelos şi răzbunător; Domnul Se răzbună şi este plin de mînie; Domnul Se răzbună pe protivnicii Lui, şi ţine mînie pe vrăjmaşii Lui.

⁸ Dar cu nişte valuri ce se varsă peste mal, va nimici cetatea Ninive, şi va urmări pe vrăjmaşii Lui pînă în întunerec.

³⁷ La urmă, a trimes la ei pe fiul său, zicînd:,Vor primi cu cinste pe fiul meu!` <sup>38</sup> Dar vierii, cînd au văzut pe fiul, au zis între ei:,Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm şi să punem stăpînire pe moştenirea lui.` ³⁹ Şi au pus mîna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorît. ⁴⁰ Acum, cînd va veni stăpînul viei, ce va face el vierilor acelora? ⁴¹ Ei I-au răspuns:,,Pe ticăloşii aceia ticălos îi va pierde, şi via o va da altor vieri, cari -i vor da rodurile la vremea lor.``

⁷ Cînd a auzit împăratul s'a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le -a ars cetatea.

³⁴ De aceea, iată, vă trimet prooroci, înţelepţi şi cărturari. Pe unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe alţii îi veţi bate în sinagogile voastre, şi -i veţi prigoni din cetate în cetate; ³⁵ ca să vină asupra voastră tot sîngele nevinovat, care a fost vărsat pe pămînt, dela sîngele neprihănitului Abel pînă la sîngele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorît între Templu şi altar. ³⁶ Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta.

¹⁴ Dar cetăţenii lui îl urau; şi au trimes după el o solie să -i spună:,,Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.``

⁴² şi a zis:,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi. ⁴³ Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile: ⁴⁴ te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.``

¹⁶ Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis:,,Nicidecum!``

²² Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să se împlinească tot ce este scris.

²⁴ Vor cădea supt ascuţişul săbiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, pînă se vor împlini vremurile neamurilor.

¹⁵ Iudeii aceştia au omorît pe Domnul Isus şi pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu, şi sînt vrăjmaşi tuturor oamenilor, ¹⁶ căci ne opresc să vorbim Neamurilor, ca să fie mîntuite. Astfel, ei totdeauna pun vîrf păcatelor lor. Dar, la urmă, i -a ajuns mînia lui Dumnezeu!

¹³ şi aşteaptă de acum ca vrăjmaşii Lui să -I fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui.

⁶ Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mîncare, ci mi-ai străpuns urechile; nu ceri nici ardere de tot, nici jertfă de ispăşire. ⁷ Atunci am zis:,,Iată-mă că vin! -în sulul cărţii este scris despre mine- ⁸ vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! Şi Legea Ta este în fundul inimii mele.

³² Ei erau pe drum şi se suiau la Ierusalim; şi Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau turburaţi, şi mergeau îngroziţi după El. Isus a luat iarăş la El pe cei doisprezece şi a început să le vorbească despre lucrurile cari aveau să I se întîmple. ³³ ,,Iată``, a zis El,,,ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, şi -L vor da în mînile Neamurilor, <sup>34</sup> cari îşi vor bate joc de El, Îl vor bate cu nuiele, Îl vor scuipa şi -L vor omorî; dar, după trei zile, va învia.``

⁵¹ Cînd s'a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus Şi -a îndreptat faţa hotărît să meargă la Ierusalim.

⁵⁰ Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cît de mult doresc să se îndeplinească!

³¹ Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, şi le -a zis:,,Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini.

¹¹ Isus a zis lui Petru:,,Bagă-ţi sabia în teacă. Nu voi bea paharul, pe care Mi l -a dat Tatăl să -l beau?``

² Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvîrşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care -I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.

¹ Astfel dar, fiindcă Hristos a pătimit în trup, înarmaţi-vă şi voi cu acelaş fel de gîndire. Căci Cel ce a pătimit în trup, a sfîrşit-o cu păcatul;

⁴ Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, spre răsărit; muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit şi spre apus, şi se va face o vale foarte mare: jumătate din munte se va trage înapoi spre miază noapte, iar jumătate spre miazăzi.

¹ Cînd s'au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, în spre muntele Măslinilor, Isus a trimes doi ucenici, ² şi le -a zis:,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; deslegaţi -i şi aduceţi -i la Mine. ³ Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimete.`` <sup>4</sup> Dar toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: <sup>5</sup> ,,Spuneţi fiicei Sionului:,Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mînzul unei măgăriţe.`` ⁶ Ucenicii s'au dus, şi au făcut cum le poruncise Isus. ⁷ Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei, şi El a şezut deasupra. ⁸ Cei mai mulţi din norod îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci, şi le presărau pe drum. ⁹ Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau:,,Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!`` <sup>10</sup> Cînd a intrat în Ierusalim, toată cetatea s'a pus în mişcare, şi fiecare zicea:,,Cine este acesta?`` ¹¹ ,,Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii``, răspundeau noroadele.

¹⁷ Şi, lăsîndu -i, a ieşit afară din cetate, şi S'a îndreptat spre Betania, şi a mas acolo.

¹ Cînd s'au apropiat de Ierusalim, şi au fost lîngă Betfaghe şi Betania, înspre muntele Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi, ² şi le -a zis:,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: îndată ce veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n'a încălecat încă nici un om; deslegaţi -l şi aduceţi-Mi -l. ³ Dacă vă va întreba cineva:,Pentruce faceţi lucrul acesta?` să răspundeţi:,Domnul are trebuinţă de el. Şi îndată îl va trimete înapoi aici.`` <sup>4</sup> Ucenicii s'au dus, au găsit măgăruşul legat afară lîngă o uşă, la cotitura drumului, şi l-au deslegat. <sup>5</sup> Unii din cei ce stăteau acolo, le-au zis:,,Ce faceţi? De ce deslegaţi măgăruşul acesta?`` ⁶ Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Şi i-au lăsat să plece. ⁷ Au adus măgăruşul la Isus, şi-au aruncat hainele pe el, şi Isus a încălecat pe el. ⁸ Mulţi oameni îşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii presărau ramuri, pe cari le tăiaseră depe cîmp. ⁹ Cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau după Isus, strigau:,,Osana! Binecuvîntat este cel ce vine în Numele Domnului! ¹⁰ Binecuvîntată este Împărăţia care vine, Împărăţia părintelui nostru David! Osana în cerurile prea înalte!`` ¹¹ Isus a intrat în Ierusalim, şi S'a dus în Templu. Dupăce S'a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece.

³⁷ Şi cînd S'a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră.

³⁷ Ziua, Isus învăţa pe norod în Templu, iar noaptea Se ducea de o petrecea în muntele care se cheamă muntele Măslinilor.

³⁹ După ce a ieşit afară, S'a dus, ca de obicei, în muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.

⁵⁰ El i -a dus afară pînă spre Betania. Şi -a ridicat mînile, şi i -a binecuvîntat.

¹² A doua zi, o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, ¹³ a luat ramuri de finic, şi I -a ieşit în întîmpinare, strigînd:,,Osana! Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!`` <sup>14</sup> Isus a găsit un măgăruş, şi a încălecat pe el, dupăcum este scris: <sup>15</sup> ,,Nu te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mînzul unei măgăriţe.`` ¹⁶ Ucenicii Lui n'au înţeles aceste lucruri dela început; dar, dupăce a fost proslăvit Isus, şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El, şi că ei le împliniseră cu privire la El.

¹² Atunci ei s'au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lîngă Ierusalim, departe cît un drum în ziua Sabatului.

² Astăzi, după ce mă vei părăsi, vei găsi doi oameni la mormîntul Rahelei, în hotarul lui Beniamin la Ţelţah. Ei îţi vor zice:,Măgăriţele pe care te-ai dus să le cauţi s'au găsit; şi iată că tatăl tău nu se mai gîndeşte la măgăriţe, ci este îngrijorat de voi, şi zice:,Ce să fac pentru fiul meu?`` <sup>3</sup> De acolo vei merge mai departe, şi vei ajunge la stejarul din Tabor, unde vei fi întîmpinat de trei oameni suindu-se la Dumnezeu, în Betel, şi ducînd unul trei iezi, altul trei turte de pîne, iar altul un burduf cu vin. <sup>4</sup> Ei te vor întreba de sănătate, şi-ţi vor da două pîni, pe cari le vei lua din mîna lor. <sup>5</sup> După aceea, vei ajunge la Ghibea Elohim, unde se află garnizoana Filistenilor. Cînd vei intra în cetate, vei întîlni o ceată de prooroci pogorîndu-se... de pe înălţimea pentru jertfă, cu lăute, tîmpene, fluere şi cobze înainte, şi...... proorocind. <sup>6</sup> Duhul Domnului va veni peste tine, vei prooroci cu ei, şi vei fi prefăcut într'alt om. <sup>7</sup> Cînd ţi se vor împlini semnele acestea, fă ce vei găsi de făcut, căci Dumnezeu este cu tine. <sup>8</sup> Apoi să te pogori înaintea mea la Ghilgal; şi eu mă voi pogorî la tine, ca să aduc arderi de tot şi jertfe de mulţămire. Să mă aştepţi şapte zile acolo, pînă voi ajunge eu la tine şi-ţi voi spune ce ai să faci.`` ⁹ De îndată ce Saul a întors spatele ca să se despartă de Samuel, Dumnezeu i -a dat o altă inimă, şi toate semnele acestea s'au împlinit în aceeaş zi.

³² Ceice fuseseră trimeşi, s'au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.

⁸ Şi Isus a trimes pe Petru şi pe Ioan, şi le -a zis:,,Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştele, ca să mîncăm.`` <sup>9</sup> ,,Unde voieşti să pregătim?`` L-au întrebat ei. ¹⁰ El le -a răspuns:,,Iată, cînd veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducînd un ulcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra, ¹¹ şi spuneţi stăpînului casei:,Învăţătorul îţi zice: Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănînc Paştele cu ucenicii Mei?` ¹² Şi are să vă arate o odae mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele.`` ¹³ Ei au plecat, şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele.

²⁹ Şi v'am spus aceste lucruri acum, înainte ca să se întîmple, pentruca atunci cînd se vor întîmpla, să credeţi.

¹ (Un psalm al lui David.) Al Domnului este pămîntul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc!

¹⁰ Căci ale Mele sînt toate dobitoacele pădurilor, toate fiarele munţilor cu miile lor. ¹¹ Eu cunosc toate păsările de pe munţi, şi tot ce se mişcă pe cîmp este al Meu. ¹² Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie, căci a mea este lumea şi tot ce cuprinde ea.

² şi le -a zis:,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; deslegaţi -i şi aduceţi -i la Mine. ³ Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimete.``

³ Dacă vă va întreba cineva:,Pentruce faceţi lucrul acesta?` să răspundeţi:,Domnul are trebuinţă de el. Şi îndată îl va trimete înapoi aici.`` <sup>4</sup> Ucenicii s'au dus, au găsit măgăruşul legat afară lîngă o uşă, la cotitura drumului, şi l-au deslegat. <sup>5</sup> Unii din cei ce stăteau acolo, le-au zis:,,Ce faceţi? De ce deslegaţi măgăruşul acesta?`` ⁶ Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Şi i-au lăsat să plece.

³⁶ El a trimes Cuvîntul Său fiilor lui Israel, şi le -a vestit Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor.

¹³ Ei au plecat, şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele.

⁹ Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mînz, pe mînzul unei măgăriţe.

³⁵ Dacă Legea a numit,dumnezei`, pe aceia, cărora le -a vorbit Cuvîntul lui Dumnezeu, -şi Scriptura nu poate fi desfinţată, -

¹⁶ Ucenicii Lui n'au înţeles aceste lucruri dela început; dar, dupăce a fost proslăvit Isus, şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El, şi că ei le împliniseră cu privire la El.

⁹ Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s'a făcut sărac pentru voi, pentruca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi.

¹³ Îndată şi-au luat fiecare hainele şi le-au pus subt Iehu pe treptele goale. Apoi au sunat din trîmbiţă, şi au zis:,,Iehu este împărat!``

⁷ Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei, şi El a şezut deasupra.

⁷ Au adus măgăruşul la Isus, şi-au aruncat hainele pe el, şi Isus a încălecat pe el. ⁸ Mulţi oameni îşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii presărau ramuri, pe cari le tăiaseră depe cîmp.

¹⁴ Isus a găsit un măgăruş, şi a încălecat pe el, dupăcum este scris:

¹⁵ Unde este dar fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v'aţi fi scos pînă şi ochii şi mi i-aţi fi dat. ¹⁶ M'am făcut oare vrăjmaşul vostru, pentrucă v'am spus adevărul?

⁸ Cei mai mulţi din norod îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci, şi le presărau pe drum.

¹ Atunci Moise şi copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta. Ei au zis:,,Voi cînta Domnului, căci Şi -a arătat slava: A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ. ² Domnul este tăria mea şi temeiul cîntărilor mele de laudă: El m'a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări. ³ Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul. ⁴ El a aruncat în mare carăle lui Faraon şi oastea lui; Luptătorii lui aleşi au fost înghiţiţi în marea Roşie. ⁵ I-au acoperit valurile, Şi s'au pogorît în fundul apelor, ca o piatră. ⁶ Dreapta Ta, Doamne, şi -a făcut vestită tăria; Mîna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmaşi. ⁷ Prin mărimea măreţiei Tale, Tu trînteşti la pămînt pe vrăjmaşii Tăi; Îţi deslănţuieşti mînia, Şi ea -i mistuie ca pe o trestie. ⁸ La suflarea nărilor Tale, s'au îngrămădit apele, S'au ridicat talazurile ca un zid, Şi s'au închegat valurile în mijlocul mării. ⁹ Vrăjmaşul zicea:,,Îi voi urmări, îi voi ajunge, Voi împărţi prada de război; Îmi voi răzbuna pe ei, Voi scoate sabia, şi -i voi nimici cu mîna mea!`` ¹⁰ Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta: Şi marea i -a acoperit; Ca plumbul s'au afundat În adîncimea apelor. ¹¹ Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine minunat în sfinţenie, Bogat în fapte de laudă, Şi făcător de minuni? ¹² Tu Ţi-ai întins mîna dreaptă: Şi i -a înghiţit pămîntul. ¹³ Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit, Şi ai izbăvit pe poporul acesta; Iar prin puterea Ta îl îndrepţi Spre locaşul sfinţeniei Tale. ¹⁴ Popoarele vor afla lucrul acesta, şi se vor cutremura: Apucă groaza pe Filisteni, ¹⁵ Se înspăimîntă căpeteniile Edomului, Şi un tremur apucă pe războinicii lui Moab; Toţi locuitorii Canaanului leşină dela inimă. ¹⁶ Îi va apuca teama şi spaima; Iar văzînd măreţia braţului Tău, Vor sta muţi ca o piatră, Pînă va trece poporul Tău, Doamne! Pînă va trece Poporul, pe care Ţi l-ai răscumpărat. ¹⁷ Tu îi vei aduce şi -i vei aşeza pe muntele moştenirii Tale, În locul, pe care Ţi l-ai pregătit ca locaş, Doamne, La Templul, pe care mînile Tale l-au întemeiat, Doamne! ¹⁸ Şi Domnul va împărăţi în veac şi în veci de veci.

¹ În ziua aceea, Debora a cîntat această cîntare, cu Barac, fiul lui Abinoam: ² ,,Nişte căpetenii s'au pus în fruntea poporului în Israel, Şi poporul s'a arătat gata de luptă: Binecuvîntaţi pe Domnul! ³ Ascultaţi, împăraţi! Luaţi aminte, domnitori! Voi cînta, da, voi cînta Domnului, Voi cînta din alăută Domnului, Dumnezeului lui Israel. ⁴ Doamne, cînd ai ieşit din Seir, Cînd ai plecat din cîmpiile Edomului, Pămîntul s'a cutremurat, cerurile au picurat, Şi norii au turnat ape cu găleata; ⁵ Munţii s'au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s'a clătinat Domnului, Dumnezeului lui Israel``. <sup>6</sup> ,,Pe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei drumurile erau părăsite, Şi călătorii apucau pe căi strîmbe. <sup>7</sup> Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Pînă cînd m'am sculat eu, Debora, Pînă cînd m'am ridicat eu, ca o mamă în Israel. <sup>8</sup> El îşi alesese noi dumnezei: Atunci războiul era la porţi; Dar nu vedeai nici scut, nici suliţă La patruzeci de mii în Israel. <sup>9</sup> Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor cari s'au arătat gata să lupte. Binecuvîntaţi pe Domnul! <sup>10</sup> Voi, cari călăriţi pe măgăriţe albe, Voi, cari şedeţi pe covoare, Şi voi, cari umblaţi pe drum, -cîntaţi! <sup>11</sup> Arcaşii, din mijlocul adăpătoarelor, Să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, Binefacerile cîrmuirii Sale în Israel. Atunci poporul Domnului s'a pogorît la porţi: <sup>12</sup> Trezeşte-te, trezeşte-te, Debora! Trezeste-te, trezeşte-te şi zi o cîntare! Scoală-te, Barac, Şi adu-ţi robii de război, Fiul lui Abinoam! <sup>13</sup> Atunci o rămăşiţă din popor a biruit pe cei puternici, Domnul mi -a dat biruinţa asupra celor viteji. <sup>14</sup> Din Efraim au venit locuitorii lui Amalec. După tine a mers Beniamin în oştirea ta. Din Machir au venit căpeteniile, Şi din Zabulon cîrmuitorii. <sup>15</sup> Mai marii lui Isahar au fost cu Debora, Şi Isahar a venit după Barac, A fost trimes pe urma lui în vale. La pîraiele lui Ruben, Au fost mari hotărîri! <sup>16</sup> Pentruce ai rămas în mijlocul staulelor <sup>17</sup> Galaadul de dincolo de Iordan nu şi -a părăsit locuinţa. Pentruce a stat Dan pe corăbii? Aşer a stat pe malul mării, Şi s'a odihnit în limanurile lui. <sup>18</sup> Zabulon este un popor care a înfruntat moartea, Şi Neftali la fel, pe înălţimile din cîmpie. <sup>19</sup> Împăraţii au venit, s'au luptat; Atunci au luptat împăraţii Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N'au luat nicio pradă, nici argint. <sup>20</sup> Din ceruri se luptau, De pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera, <sup>21</sup> Pîrîul Chison i -a luat, Pîrîul din vremile străvechi, pîrîul Chison! Suflete, calcă-'n picioare pe viteji! <sup>22</sup> Atunci copitele cailor au răsunat De goana, de goana năbădăioasă a războinicilor lor. <sup>23</sup> Blestemaţi pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemaţi, blestemaţi pe locuitorii lui; Căci n'au venit în ajutorul Domnului, În ajutorul Domnului, printre oamenii viteji``. ²⁴ Binecuvîntată să fie între femei Iael, Nevasta lui Heber, Chenitul! Binecuvîntată să fie ea între femeile cari locuiesc în corturi! ²⁵ El a cerut apă, şi ea i -a a dat lapte; În pahar împărătesc i -a adus unt. ²⁶ Cu o mînă a luat ţăruşul, Şi cu dreapta ciocanul lucrătorilor, A lovit pe Sisera, i -a despicat capul, I -a sfărîmat şi străpuns tîmpla. ²⁷ El s'a ghemuit: a căzut şi s'a culcat la picioarele ei; S'a ghemuit şi a căzut la picioarele ei; Acolo unde s'a ghemuit, acolo a căzut fără viaţă. ²⁸ Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, şi strigă:,,Pentruce zăboveşte carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui aşa de încet?`` <sup>29</sup> Cele mai înţelepte dintre femeile ei îi răspund, Şi ea îşi răspunde singură: <sup>30</sup> ,,Negreşit, au găsit pradă! Şi -o împărţesc: O fată, două fete de fiecare om; Pradă de haine văpsite pentru Sisera; Pradă de haine văpsite cusute la gherghef, Două haine văpsite şi cusute la gherghef, De pus pe grumazul biruitorului!`` ³¹ Aşa să piară toţi vrăjmaşii Tăi, Doamne! Dar cei ce -L iubesc sînt ca soarele, cînd se arată în puterea lui``. Ţara a avut odihnă patruzeci de ani.

² Şi David, cu tot poporul care era cu el, a pornit dela Baale-Iuda, ca să suie de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului oştirilor, care stă între Heruvimi deasupra chivotului. ³ Au pus chivotul lui Dumnezeu într'un car nou, şi l-au ridicat din casa lui Abinadab, de pe deal; Uza şi Ahio, fiul lui Abinadab, cîrmuiau carul cel nou. ⁴ L-au luat dar din casa lui Abinadab de pe deal; Uza mergea alături de chivotul lui Dumnezeu, şi Ahio mergea înaintea chivotului. ⁵ David şi toată casa lui Israel cîntau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente de lemn de chiparos, cu arfe, cu lăute, cu timpane, cu fluere şi cu ţimbale. ⁶ Cînd au ajuns la aria lui Nacon, Uza a întins mîna spre chivotul lui Dumnezeu şi l -a apucat, pentrucă erau să -l răstoarne boii.

⁵⁵ Şi stînd în picioare, a binecuvîntat cu glas tare toată adunarea lui Israel, zicînd: ⁵⁶ ,,Binecuvîntat să fie Domnul, care a dat odihnă poporului Său Israel, după toate făgăduinţele Lui! Din toate bunele cuvinte pe cari le rostise prin robul Său Moise, niciunul n'a rămas neîmplinit.

²⁸ Tot Israelul a suit chivotul legămîntului Domnului cu strigăte de bucurie, cu sunete de goarne, de trîmbiţe, şi de chimvale, şi făcînd să răsune lăutele şi arfele.

⁴ A dat Leviţilor sarcina să facă slujba înaintea chivotului Domnului, să chieme, să laude şi să slăvească pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. ⁵ Aceştia erau: Asaf, căpetenia; Zaharia, al doilea după el, Ieiel, Şemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom şi Ieiel. Ei aveau instrumente de muzică, alăute şi arfe, şi Asaf suna din ţimbale. ⁶ Preoţii Benaia şi Iahaziel sunau mereu din trîmbiţe înaintea chivotului legămîntului lui Dumnezeu. ⁷ În ziua aceea David a însărcinat pentru întîiaş dată pe Asaf şi fraţii săi să vestească laudele Domnului.

²⁸ Toată adunarea s'a închinat, au cîntat cîntarea, şi au sunat din trîmbiţe, pînă s'a isprăvit arderea de tot. ²⁹ Şi cînd au isprăvit de adus ardere de tot, împăratul şi toţi ceice erau cu el au îngenunchiat şi s'au închinat. ³⁰ Apoi împăratul Ezechia şi căpeteniile au zis Leviţilor să laude pe Domnul cu cuvintele lui David şi ale proorocului Asaf. L-au lăudat cu bucurie, şi s'au plecat şi s'au închinat.

³⁶ Ezechia şi tot poporul s'au bucurat că Dumnezeu făcuse pe popor cu voie bună, căci lucrul s'a făcut pe neaşteptate.

¹⁰ Cînd au pus lucrătorii temeliile Templului Domnului, au aşezat pe preoţi în veşminte, cu trîmbiţe, şi pe Leviţi, fiii lui Asaf, cu chimvale, ca să laude pe Domnul, după rînduiala lui David, împăratul lui Israel. ¹¹ Cîntau, mărind şi lăudînd pe Domnul prin aceste cuvinte:,,Căci este bun, căci îndurarea Lui pentru Israel ţine în veac!`` Şi tot poporul scotea mari strigăte de bucurie, lăudînd pe Domnul, pentrucă puneau temeliile Casei Domnului. ¹² Dar mulţi din preoţi şi Leviţi, şi din capii de familii mai în vîrstă, cari văzuseră casa dintîi, plîngeau tare, cînd se puneau supt ochii lor temeliile casei acesteia. Mulţi alţii îşi arătau bucuria prin strigăte, ¹³ aşa încît nu se putea deosebi glasul strigătelor de bucurie de glasul plînsetelor poporului; căci poporul scotea mari strigăte, al căror sunet se auzea de departe.

¹² Atunci ei au crezut în cuvintele Lui şi au cîntat laudele Lui. ¹³ Dar au uitat curînd lucrările Lui, şi n'au aşteptat împlinirea planurilor Lui.

¹ Cînd s'au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, în spre muntele Măslinilor, Isus a trimes doi ucenici,

³ Apoi a şezut pe muntele Măslinilor în faţa Templului. Şi Petru, Iacov, Ioan şi Andrei, L-au întrebat deoparte:

²⁶ Dupăce au cîntat cîntările de laudă, au ieşit în muntele Măslinilor.

¹⁶ Toţi au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau:,,Un mare prooroc s'a ridicat între noi; şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.``

⁴³ Numaidecît, orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, cînd a văzut cele întîmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.

²⁰ A venit un altul, şi i -a zis:,,Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într'un ştergar;

¹² A doua zi, o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, ¹³ a luat ramuri de finic, şi I -a ieşit în întîmpinare, strigînd:,,Osana! Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!``

¹⁷ Numele lui va dăinui pe vecie: cît soarele îi va ţinea numele. Cu el se vor binecuvînta unii pe alţii, şi toate neamurile îl vor numi fericit. ¹⁸ Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni! ¹⁹ Binecuvîntat să fie în veci slăvitul Lui Nume! Tot pămîntul să se umple de slava Lui! Amin! Amin!

²² Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului clădirii. ²³ Domnul a făcut lucrul acesta: şi este o minunăţie înaintea ochilor noştri. ²⁴ Aceasta este ziua, pe care a făcut -o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea! ²⁵ Doamne, ajută! Doamne, dă izbîndă! ²⁶ Binecuvîntat să fie cel ce vine în Numele Domnului! Vă binecuvîntăm din Casa Domnului.

⁹ Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau:,,Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!``

³⁴ Atunci Împăratul va zice celor dela dreapta Lui:,Veniţi binecuvîntaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v'a fost pregătită dela întemeierea lumii.

⁹ Cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau după Isus, strigau:,,Osana! Binecuvîntat este cel ce vine în Numele Domnului! ¹⁰ Binecuvîntată este Împărăţia care vine, Împărăţia părintelui nostru David! Osana în cerurile prea înalte!``

¹⁰ Dar îngerul le -a zis:,,Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: ¹¹ astăzi în cetatea lui David, vi s'a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul. ¹² Iată semnul, după care -L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într'o iesle.`` <sup>13</sup> Şi deodată, împreună cu îngerul s'a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicînd: <sup>14</sup> ,,Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.``

³⁵ Iată că vi se va lăsa casa pustie; dar vă spun că nu Mă veţi mai vedea, pînă veţi zice:,Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului!``

¹ Deci, fiindcă sîntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem (Sau: Să avem.) pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.

⁶ spre lauda slavei harului Său, pe care ni l -a dat în Prea Iubitul Lui.

¹² ca să slujim de laudă slavei Sale, noi, cari mai dinainte am nădăjduit în Hristos.

¹⁴ Căci El este pacea noastră, care din doi a făcut unul, şi a surpat zidul dela mijloc care -i despărţea, ¹⁵ şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orînduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuş un singur om nou, făcînd astfel pace; ¹⁶ şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într'un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia. ¹⁷ El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă celor ce eraţi departe, şi pace celor ce erau aproape. ¹⁸ Căci prin El şi unii şi alţii avem intrare la Tatăl, într'un Duh.

¹⁰ pentruca domniile şi stăpînirile din locurile cereşti să cunoască azi, prin Biserică, înţelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu,

²¹ a Lui să fie slava în Biserică şi în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor! Amin.

²⁰ şi să împace totul cu Sine prin El, atît ce este pe pămînt cît şi ce este în ceruri, făcînd pace, prin sîngele crucii Lui.

¹⁷ A Împăratului veciniciilor, a nemuritorului, nevăzutului şi singurului Dumnezeu, să fie cinstea şi slava în vecii vecilor! Amin.

¹² Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, pe cari vi le-au vestit acum cei ce v-au propovăduit Evanghelia, prin Duhul Sfînt trimes din cer şi în cari chiar îngerii doresc să privească.

⁹ Şi cîntau o cîntare nouă, şi ziceau:,,Vrednic eşti tu să iei cartea şi să -i rupi peceţile: căci ai fost jungheat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam. ¹⁰ Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, şi ei vor împărăţi pe pămînt!`` <sup>11</sup> M'am uitat, şi împrejurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii şi în jurul bătrînilor am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii şi mii de mii. <sup>12</sup> Ei ziceau cu glas tare:,,Vrednic este Mielul, care a fost jungheat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!`` ¹³ Şi pe toate făpturile, cari sînt în cer, pe pămînt, supt pămînt, pe mare, şi tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicînd:,,A Celui ce şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpînirea în vecii vecilor!`` <sup>14</sup> Şi cele patru făpturi vii ziceau:,,Amin!`` Şi cei douăzeci şi patru de bătrîni s'au aruncat la pămînt, şi s'au închinat Celui ce este viu în vecii vecilor!

¹ După aceea, am auzit în cer ca un glas puternic de gloată multă, care zicea:,,Aliluia! A Domnului, Dumnezeului nostru, este mîntuirea, slava, cinstea şi puterea! ² Pentrucă judecăţile Lui sînt adevărate şi drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pămîntul cu curvia ei, şi a răzbunat sîngele robilor Săi, din mîna ei.`` <sup>3</sup> Şi au zis a doua oară:,,Aliluia!.. Fumul ei se ridică în sus în vecii vecilor!`` ⁴ Şi cei douăzeci şi patru de bătrîni şi cele patru făpturi vii s'au aruncat la pămînt şi s'au închinat lui Dumnezeu, care şedea pe scaunul de domnie. Şi au zis:,,Amin! Aliluia!`` <sup>5</sup> Şi din scaunul de domnie a ieşit un glas, care zicea:,,Lăudaţi pe Dumnezeul nostru, toţi robii Lui, voi cari vă temeţi de El, mici şi mari!`` ⁶ Şi am auzit, ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea:,,Aliluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început să împărăţească.

¹¹ Doamne, mîna Ta este puternică: ei n'o zăresc! Dar vor vedea rîvna Ta pentru poporul Tău, şi vor fi ruşinaţi; va arde focul pe vrăjmaşii Tăi.

¹⁵ Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au văzut minunile pe cari le făcea, şi pe copii strigînd în Templu şi zicînd:,,Osana, Fiul lui David!`` s'au umplut de mînie. <sup>16</sup> Şi I-au zis:,,Auzi ce zic aceştia?``,,Da,`` le -a răspuns Isus.,,Oare n'aţi citit niciodată cuvintele acestea:,Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug?``

¹³ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre, nu -i lăsaţi să intre.

⁴⁷ Atunci preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au adunat Soborul, şi au zis:,,Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. ⁴⁸ Dacă -L lăsăm aşa, toţi vor crede în El, şi vor veni Romanii şi ne vor nimici şi locul nostru şi neamul.``

¹⁰ Preoţii cei mai de seamă au hotărît să omoare şi pe Lazăr,

¹⁹ Fariseii au zis deci între ei:,,Vedeţi că nu cîştigaţi nimic: iată că lumea se duce după El!``

¹ Pe cînd vorbeau Petru şi Ioan norodului, au venit la ei pe neaşteptate preoţii, căpitanul Templului şi Saducheii, ² foarte necăjiţi că învăţau pe norod, şi vesteau în Isus învierea din morţi.

¹⁶ şi au zis:,,Ce vom face oamenilor acestora? Căci este ştiut de toţi locuitorii Ierusalimului că prin ei s'a făcut o minune vădită, pe care n'o putem tăgădui. ¹⁷ Dar, ca să nu se lăţească vestea aceasta mai departe în norod, să -i ameninţăm, şi să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta.`` ¹⁸ Şi dupăce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu nici un chip, nici să mai înveţe pe oameni în Numele lui Isus.

⁵ Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul, pe care L -a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine.

¹¹ Să se bucure cerurile, şi să se veselească pămîntul; să mugească marea cu tot ce cuprinde ea!

⁷ Să urle marea cu tot ce cuprinde ea, să chiuie lumea şi cei ce locuiesc pe ea, ⁸ să bată din palme rîurile, să strige de bucurie toţi munţii ⁹ înaintea Domnului! Căci El vine să judece pămîntul! El va judeca lumea cu dreptate, şi popoarele cu nepărtinire.

¹ Cînd a ieşit Israel din Egipt, cînd a plecat casa lui Iacov dela un popor străin, ² Iuda a ajuns locaşul Lui cel sfînt, şi Israel stăpînirea Lui. ³ Marea a văzut lucrul acesta şi a fugit, Iordanul s'a întors înapoi: ⁴ munţii au sărit ca nişte berbeci, şi dealurile ca nişte miei. ⁵ Ce ai tu, mare, de fugi, şi tu, Iordanule, de te întorci înapoi? ⁶ Ce aveţi, munţilor, de săltaţi ca nişte berbeci, şi voi, dealurilor, ca nişte miei? ⁷ Da, cutremură-te, pămîntule, înaintea Domnului, înaintea Dumnezeului lui Iacov, ⁸ care preface stînca în iaz, şi cremenea în izvor de ape.

¹² Da, veţi ieşi cu bucurie, şi veţi fi călăuziţi în pace. Munţii şi dealurile vor răsuna de veselie înaintea voastră, şi toţi copacii din cîmpie vor bate din palme.

¹¹ Căci piatra din mijlocul zidului strigă, şi lemnul care leagă grinda îi răspunde.

⁹ Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă:,Avem ca tată pe Avraam!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.

⁴⁵ Dela ceasul al şaselea pînă la ceasul al nouălea s'a făcut întunerec peste toată ţara.

⁵¹ Şi îndată perdeaua dinlăuntrul Templului s'a rupt în două, de sus pînă jos, pămîntul s'a cutremurat, stîncile s'au despicat, ⁵² mormintele s'au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor cari muriseră, au înviat. ⁵³ Ei au ieşit din morminte, după învierea lui, au intrat în sfînta cetate, şi s'au arătat multora. ⁵⁴ Sutaşul, şi ceice păzeau pe Isus împreună cu el, cînd au văzut cutremurul de pămînt şi cele întîmplate, s'au înfricoşat foarte tare, şi au zis:,,Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!``

⁶ dacă a osîndit El la peire şi a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire,

⁵³ M'apucă o mînie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta.

¹³⁶ Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită.

¹⁵⁸ Văd cu scîrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc Cuvîntul Tău.

¹ ,,O! de mi-ar fi capul plin cu apă, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrămi, aş plînge zi şi noapte pe morţii fiicei poporului meu!

¹⁷ Iar dacă nu vreţi să ascultaţi, voi plînge în ascuns, pentru mîndria voastră; mi se vor topi ochii în lacrămi, pentrucă turma Domnului va fi dusă în robie.

¹⁶ ,,Şi eu, ca să Te ascult, n'am vrut să nu fiu păstor; nici n'am dorit ziua nenorocirii, ştii; şi ce a ieşit din buzele mele, este descoperit înaintea Ta.

⁸ ,,Cum să te dau Efraime? Cum să te predau Israele? Cum să-ţi fac ca Admei? Cum să te fac ca Ţeboimul? Mi se sbate inima în Mine, şi tot lăuntrul Mi se mişcă de milă!

³⁴ Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine; de cîte ori am vrut să strîng pe fiii tăi, cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut! ³⁵ Iată că vi se va lăsa casa pustie; dar vă spun că nu Mă veţi mai vedea, pînă veţi zice:,Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului!``

³⁵ Isus plîngea.

² că simt o mare întristare, şi am o durere necurmată în inimă. ³ Căci aproape să doresc să fiu eu însumi anatema, despărţit de Hristos, pentru fraţii mei, rudele mele trupeşti.

²⁹ O! de ar rămînea ei cu aceeaş inimă ca să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele, ca să fie fericiţi pe vecie, ei şi copiii lor!

²⁹ Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s'ar gîndi la ce li se va întîmpla.

⁶ De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită! Şi chiar de s'ar vărsa ape mari, pe el nu -l vor atinge de loc.

¹³ O! de M'ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!

⁷ Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi sîntem poporul păşunei Lui, turma, pe care o povăţuieşte mîna Lui... O! de aţi asculta azi glasul Lui! - ⁸ ,,Nu vă împetriţi inima, ca la Meriba, ca în ziua dela Masa, în pustie,

⁹ El a zis atunci:,,Du-te şi spune poporului acestuia:,Într'una veţi auzi şi nu veţi înţelege; într'una veţi vedea, şi nu veţi pricepe!` ¹⁰ Împetreşte inima acestui popor, fă -l tare de urechi, şi astupă -i ochii ca să nu vadă cu ochii, să n'audă cu urechile, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Mine, şi să nu fie tămăduit.``

¹⁰ Ci pentrucă Domnul a turnat peste voi un duh de adormire; v'a închis ochii, proorocilor, şi v'a acoperit capetele, văzătorilor. ¹¹ De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărţi pecetluite. Dacă o dai cuiva care ştie să citească, şi -i zici;,Ia citeşte!` El răspunde:,Nu pot, căci este pecetluită!` ¹² Sau dacă dai cartea unuia care nu ştie să citească şi -i zici:,Ia citeşte!` El răspunde:,Nu ştiu să citesc.`` <sup>13</sup> Domnul zice:,,Cînd se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, şi frica pe care o are de Mine, nu este decît o învăţătură de datină omenească. <sup>14</sup> De aceea voi lovi iarăş pe poporul acesta cu semne şi minuni din ce în ce mai minunate, aşa că înţelepciunea înţelepţilor lui va pieri, şi priceperea oamenilor lui pricepuţi se va face nevăzută.``

¹⁸ Ei nu pricep şi nu înţeleg, căci li s'au lipit ochii, ca să nu vadă, şi inima, ca să nu înţeleagă.

¹⁸ O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un rîu, şi fericirea ta ca valurile mării.

⁶ ,,Căutaţi pe Domnul cîtă vreme se poate găsi; chemaţi -L, cîtă vreme este aproape.

³¹ Lepădaţi dela voi toate fărădelegile, prin care aţi păcătuit, faceţi-vă rost de o inimă nouă şi un duh nou. Pentruce vreţi să muriţi, casă a lui Israel? ³² Căci Eu nu doresc moartea celuice moare, zice Domnul Dumnezeu. Întoarceţi-vă dar la Dumnezeu, şi veţi trăi.``

¹¹ Spune-le:,Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă dela calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă dela calea voastră cea rea! Pentruce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?` -

¹⁴ Şi cu privire la ei se împlineşte proorocia lui Isaia, care zice:,Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. ¹⁵ Căci inima acestui popor s'a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.`

⁷⁷ şi să dai poporului Său cunoştinţa mîntuirii, care stă în iertarea păcatelor lui; - ⁷⁸ datorită marei îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne -a cercetat Soarele care răsare din înălţime, ⁷⁹ ca să lumineze pe ceice zac în întunerecul şi în umbra morţii, şi să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!``

⁵ În orice casă veţi intra, să ziceţi întîi:,,Pacea să fie peste casa aceasta!`` ⁶ Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămînea peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.

⁴⁴ te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.``

³⁵ Isus le -a zis:,,Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii cari aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunerecul: cine umblă în întunerec, nu ştie unde merge. ³⁶ Cîtă vreme aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină, ca să fiţi fii ai luminii.`` Isus le -a spus aceste lucruri: apoi a plecat şi S'a ascuns de ei.

³⁸ ca să se împlinească vorba, pe care o spusese proorocul Isaia:,,Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?`` <sup>39</sup> De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: <sup>40</sup> ,,Le -a orbit ochii, şi le -a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.`` ⁴¹ Isaia a spus aceste lucruri cînd a văzut slava Lui, şi a vorbit despre El.

⁴⁶ Dar Pavel şi Barnaba le-au zis cu îndrăzneală:,,Cuvîntul lui Dumnezeu trebuia vestit mai întîi vouă; dar fiindcă voi nu -l primiţi, şi singuri vă judecaţi nevrednici de viaţa vecinică, iată că ne întoarcem spre Neamuri.

²⁵ Fiindcă ei au plecat acasă în neînţelegere unii cu alţii, Pavel n'a adăugat decît aceste vorbe:,,Bine a spus Duhul Sfînt prin proorocul Isaia către părinţii voştri, ²⁶ cînd a zis:,Du-te la poporul acesta, şi zi -i:,,Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; cu ochii voştri veţi privi, şi nu veţi vedea. ²⁷ Căci inima acestui norod s'a împietrit; ei aud greu cu urechile, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.``

⁷ Deci, ce urmează? Că Israel n'a căpătat ce căuta, iar rămăşiţa aleasă a căpătat; pe cînd ceilalţi au fost împietriţi, ⁸ după cum este scris:,,Dumnezeu le -a dat un duh de adormire, ochi ca să nu vadă, şi urechi ca să n'audă, pînă în ziua de astăzi.`` <sup>9</sup> Şi David zice:,,Masa lor să li se prefacă într -o cursă, într-un laţ, într-un prilej de cădere şi într -o dreaptă răsplătire. <sup>10</sup> Să li se întunece ochii ca să nu vadă, şi spinarea să le -o ţii mereu gîrbovită.``

¹⁴ Dar ei au rămas greoi la minte: căci pînă în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această măhramă rămîne neridicată, fiindcă măhrama este dată la o parte în Hristos. ¹⁵ Da, pînă astăzi, cînd se citeşte Moise, rămîne o măhramă peste inimile lor. ¹⁶ Dar oridecîteori vreunul se întoarce la Domnul, măhrama este luată.

³ Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sînt pe calea pierzării, ⁴ a căror minte necredincioasă a orbit -o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.

¹ Ca unii cari lucrăm împreună cu Dumnezeu, vă sfătuim să faceţi aşa ca să nu fi primit în zădar harul lui Dumnezeu. ² Căci El zice:,,La vremea potrivită, te-am ascultat, în ziua mîntuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mîntuirii.``

⁹ Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase, ¹⁰ şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru ceice sînt pe calea pierzării, pentrucă n'au primit dragostea adevărului ca să fie mîntuiţi. ¹¹ Din această pricină, Dumnezeu le trimete o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună: ¹² pentruca toţi cei ce n'au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osîndiţi.

⁷ Deaceea, cum zice Duhul Sfînt:,,Astăzi, dacă auziţi glasul Lui,

¹³ Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, cîtă vreme se zice:,,Astăzi,`` pentruca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului.

¹⁵ cîtă vreme se zice:,,Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.``

²⁶ Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate, ²⁷ ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiţi. ²⁸ Cine a călcat Legea lui Moise, este omorît fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori. ²⁹ Cu cît mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pîngări sîngele legămîntului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului?

²⁴ de Isus, Mijlocitorul legămîntului celui nou, şi de sîngele stropirii, care vorbeşte mai bine decît sîngele lui Abel. ²⁵ Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă n'au scăpat ceice n'au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pămînt, cu atît mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem dela Cel ce vorbeşte din ceruri, ²⁶ al cărui glas a clătinat atunci pămîntul, şi care acum a făcut făgăduinţa aceasta:,,Voi mai clătina încăodată nu numai pămîntul, ci şi cerul``.

⁴⁹ Domnul va aduce de departe, dela marginile pămîntului, un neam care va cădea peste tine cu sbor de vultur, un neam a cărui limbă n'o vei înţelege, ⁵⁰ un neam cu înfăţişarea sălbatică, şi care nu se va sfii de cel bătrîn, nici nu va avea milă de copii. ⁵¹ El va mînca rodul turmelor tale şi rodul pămîntului tău, pînă vei fi nimicit; nu-ţi va lăsa nici grîu, nici must, nici untdelemn, nici viţeii dela vaci, nici mieii de la oi, pînă te va face să pieri. ⁵² Te va împresura în toate cetăţile tale, pînă îţi vor cădea zidurile, aceste ziduri înalte şi tari, în cari îţi pusesei încrederea pe toată întinderea ţării tale; te va împresura în toate cetăţile tale, în toată ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău. ⁵³ În strîmtorarea şi necazul în care te va aduce vrăjmaşul tău, vei mînca rodul trupului tău, carnea fiilor şi fiicelor tale, pe care ţi -i va da Domnul, Dumnezeul tău. ⁵⁴ Omul cel mai gingaş şi cel mai milos dintre voi se va uita rău la fratele său, la nevasta care se odihneşte pe sînul lui, la copiii pe cari i -a cruţat: ⁵⁵ nu va da nici unuia din ei din carnea copiilor lui cu care se hrăneşte, fiindcă nu -i va mai rămînea nimic în mijlocul strîmtorării şi necazului în care te va aduce vrăjmaşul tău în toate cetăţile tale. ⁵⁶ Femeia cea mai gingaşă şi cea mai miloasă dintre voi, care, de gingaşă şi miloasă ce era, nu ştia să calce mai uşor cu piciorul pe pămînt, va privi fără milă pe bărbatul care se odihneşte la sînul ei, pe fiul şi pe fiica ei: ⁵⁷ nu le va da nimic din pieliţa noului născut, pieliţă ieşită dintre picioarele ei şi din copiii pe cari -i va naşte, căci, ducînd lipsă de toate, îi va mînca în ascuns, din pricina strîmtorării şi necazului în care te va aduce vrăjmaşul tău în cetăţile tale. ⁵⁸ Dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate cuvintele legii acesteia, scrise în cartea aceasta, dacă nu te vei teme de acest Nume slăvit şi înfricoşat, adică de Domnul, Dumnezeul tău,

¹² Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, şi scrîşneşte din dinţi împotriva lui. ¹³ Domnul rîde de cel rău, căci vede că -i vine şi lui ziua.

¹ Vai de Ariel (Leul lui Dumnezeu), de Ariel! Cetatea în care a tăbărît David!,,Adăugaţi an la an, şi lăsaţi sărbătorile să-şi facă ocolul lor. ² Apoi voi împresura pe Ariel; plînsete şi gemete vor fi în ea şi cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine. ³ Căci te voi împresura de toate părţile, te voi înconjura cu cete de străjeri, şi voi ridica întărituri de şanţuri împotriva ta. ⁴ Vei fi doborît la pămînt şi de acolo vei vorbi, şi din ţărînă ţi se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieşi din pămînt ca al unei năluci, şi din ţărînă îţi vei şopti cuvintele.

³³ Deaceea aşa vorbeşte Domnul despre împăratul Asiriei:,El nu va intra în cetatea aceasta, nu va arunca săgeţi în ea, nu -i va sta înainte cu scuturi, şi nu va ridica întărituri de şanţuri împotriva ei.

³ La ea vin păstorii cu turmele lor, îşi întind corturile în jurul ei, şi îşi pasc fiecare partea lui.` - <sup>4</sup> ,Pregătiţi-vă s'o bateţi! Haidem! Să ne suim ziua nameaza mare!`... Vai de noi, căci ziua scade, şi umbrele de seară se lungesc.`` <sup>5</sup> Haidem să ne suim noaptea! Şi să -i dărîmăm casele împărăteşti!`` - ⁶ ,,Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor:,Tăiaţi copaci, şi ridicaţi şanţuri împotriva Ierusalimului! Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită; căci în mijlocul ei este numai apăsare.

² Înfăţişează -o împresurată, zideşte întărituri în jurul ei, înconjoară -o cu un şanţ de apărare, pune tabere de ostaşi împrejurul ei, şi ridică berbeci de fer împotriva ei de jur împrejur.

⁸ El va nimici cu sabia cetăţile din ţinutul tău; va face şanţuri de apărare împotriva ta, va ridica întărituri, şi va ridica scutul împotriva ta.

²⁶ După aceste şasezeci şi două de săptămîni, unsul va fi stîrpit, şi nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea şi sfîntul Locaş, şi sfîrşitul lui va fi ca printr'un potop; este hotărît că războiul va ţinea pînă la sfîrşit şi împreună cu el şi pustiirile. ²⁷ El va face un legămînt trainic cu mulţi, timp de o săptămînă, dar la jumătatea săptămînii va face să înceteze jertfa şi darul de mîncare, şi pe aripa urîciunilor idoleşti va veni unul care pustieşte, pînă va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărît.``

³⁷ Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine! De cîte ori am vrut să strîng pe copiii tăi cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut! ³⁸ Iată că vi se lasă casa pustie; ³⁹ căci vă spun că deacum încolo nu Mă veţi mai vedea pînă cînd veţi zice:,Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului!``

¹⁴ Cînd veţi vedea,urîciunea pustiirii` stînd acolo unde nu se cade să fie, -cine citeşte să înţeleagă-atunci cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi. ¹⁵ Cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare, şi să nu intre în casă, ca să-şi ia ceva din ea. ¹⁶ Şi cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă înapoi ca să-şi ia haina. ¹⁷ Vai de femeile cari vor fi însărcinate, şi de cele ce vor da ţîţă în zilele acelea! ¹⁸ Rugaţi-vă ca lucrurile acestea să nu se întîmple iarna. ¹⁹ Pentrucă în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare, cum n'a fost de la începutul lumii, pe care a făcut -o Dumnezeu, pînă azi, şi cum nici nu va mai fi vreodată. ²⁰ Şi dacă n'ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n'ar scăpa; dar le -a scurtat din pricina celor aleşi.

²⁰ Cînd veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, să ştiţi că atunci pustiirea lui este aproape. ²¹ Atunci, cei din Iudea să fugă la munţi, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, şi cei de prin ogoare să nu intre în el. ²² Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să se împlinească tot ce este scris. ²³ Vai de femeile cari vor fi însărcinate, şi de cele ce vor da ţîţă în acele zile! Pentrucă va fi o strîmtorare mare în ţară, şi mînie împotriva norodului acestuia. ²⁴ Vor cădea supt ascuţişul săbiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, pînă se vor împlini vremurile neamurilor.

⁷ voi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat -o, voi lepăda dela Mine casa pe care am sfinţit -o Numelui Meu, şi Israel va ajunge de rîs şi de pomină printre toate popoarele. ⁸ Şi oricît de înaltă este casa aceasta, oricine va trece pe lîngă ea, va rămînea încremenit şi va fluiera. Şi va zice:,Pentruce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?`

⁹ Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, şi -i va zdrobi de stîncă!

⁸ Greu de păcătuit Ierusalimul! De aceea a ajuns de scîrbă. Toţi cei ce -l preţuiau îl dispreţuiesc acum, văzîndu -i goliciunea, şi el însuş se întoarce în altă parte şi oftează.

²⁴ Şaptezeci de săptămîni au fost hotărîte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, pînă la încetarea fărădelegilor, pînă la ispăşirea păcatelor, pînă la ispăşirea nelegiuirii, pînă la aducerea neprihănirii vecinice, pînă la pecetluirea vedeniei şi proorociei, şi pînă la ungerea Sfîntului sfinţilor.

¹² De aceea, din pricina voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, şi muntele Templului o înălţime acoperită de păduri.

³⁷ Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine! De cîte ori am vrut să strîng pe copiii tăi cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut! ³⁸ Iată că vi se lasă casa pustie;

² Dar Isus le -a zis:,,Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.``

² Isus i -a răspuns:,,Vezi tu aceste zidiri mari? Nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.``

⁶⁸ ,,Binecuvîntat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentrucă a cercetat şi a răscumpărat pe poporul Său.

⁷⁸ datorită marei îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne -a cercetat Soarele care răsare din înălţime,

⁴² şi a zis:,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.

⁶ ,,Vor veni zile cînd, nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.``

¹⁸ Oricine crede în El, nu este judecat; dar cine nu crede, a şi fost judecat, pentrucă n'a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu. ¹⁹ Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunerecul decît lumina, pentrucă faptele lor erau rele. ²⁰ Căci oricine face răul, urăşte lumina, şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele. ²¹ Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, pentruca să i se arate faptele, fiindcă sînt făcute în Dumnezeu.``

¹² Să aveţi o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentruca în ceiace vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune, pe cari le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.

²⁵ Atunci, să-ţi prefaci zeciuala în argint, să strîngi argintul acela în mînă, şi să te duci la locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău. ²⁶ Acolo, să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin şi băuturi tari, tot ce-ţi va plăcea, să le mănînci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi să te bucuri tu şi familia ta.

¹² Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei, ¹³ şi le -a zis:,,Este scris:,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

¹⁵ Au ajuns în Ierusalim; şi Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, şi scaunele celor ce vindeau porumbei. ¹⁶ Şi nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu. ¹⁷ Şi -i învăţa şi zicea:,,Oare nu este scris:,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

¹³ Paştele Iudeilor erau aproape; şi Isus S'a suit la Ierusalim. ¹⁴ În Templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei, şi pe schimbătorii de bani şezînd jos. ¹⁵ A făcut un bici de ştreanguri, şi i -a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii; a vărsat banii schimbătorilor, şi le -a răsturnat mesele. ¹⁶ Şi a zis celor ce vindeau porumbei:,,Ridicaţi acestea de aici, şi nu faceţi din casa Tatălui Meu o casă de negustorie.`` <sup>17</sup> Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris:,,Rîvna pentru casa Ta Mă mănîncă pe Mine.``

⁵ Mărturiile Tale sînt cu totul adevărate; sfinţenia este podoaba Casei Tale, Doamne, pentru tot timpul cît vor ţinea vremurile.

⁷ îi voi aduce la muntele Meu cel sfînt, şi -i voi umplea de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele.``

¹¹ ,Este Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu, o peşteră de tîlhari înaintea voastră?`,Eu însumi văd lucrul acesta, zice Domnul!``

¹² Aceasta este legea privitoare la Casă. Pe vîrful muntelui, tot locul pe care -l va cuprinde ea, este prea sfînt. Iată, aceasta este legea asupra Casei.

⁷ Efraim este un negustor care are în mînă o cumpănă mincinoasă. Îi place să înşele.

²³ Isus S'a dus în Templu; şi, pe cînd învăţa norodul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrînii norodului, şi I-au zis:,,Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea, şi cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

³ Atunci preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului s'au strîns în curtea marelui preot care se numea Caiafa; ⁴ şi s'au sfătuit împreună, cum să prindă pe Isus cu vicleşug, şi să -L omoare.

⁵⁵ În clipa aceea, Isus a zis gloatelor:,,Aţi ieşit ca după un tîlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În toate zilele şedeam în mijlocul vostru, şi învăţam norodul în Templu, şi n'aţi pus mîna pe Mine.

¹⁸ Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să -L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învăţătura Lui.

²⁷ S'au dus din nou în Ierusalim. Şi, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii, ²⁸ şi I-au zis:,,Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Şi cine Ţi -a dat puterea aceasta ca să le faci?`` <sup>29</sup> Isus le -a răspuns:,,Am să vă pun şi Eu o întrebare; răspundeţi-Mi la ea, şi apoi vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri. <sup>30</sup> Botezul lui Ioan venea din cer ori dela oameni? Răspundeţi-Mi!`` ³¹ Ei însă vorbeau astfel între ei:,,Dacă răspundem:,Din cer`, va zice:,Dar de ce nu l-aţi crezut?` ³² Şi dacă vom răspunde:,Dela oameni...` se temeau de norod, căci toţi socoteau că Ioan a fost în adevăr un prooroc. ³³ Atunci au răspuns lui Isus:,,Nu ştim.`` Şi Isus le -a zis:,,Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

¹² Ei căutau să -L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.

¹ După două zile era praznicul Paştelor şi al Azimilor. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleşug, şi să -L omoare.

³⁷ Ziua, Isus învăţa pe norod în Templu, iar noaptea Se ducea de o petrecea în muntele care se cheamă muntele Măslinilor. ³⁸ Şi tot norodul venea dis de dimineaţă la El în Templu, ca să -L asculte.

¹⁹ Oare nu v'a dat Moise Legea? Totuş nimeni din voi nu ţine Legea. De ce căutaţi să Mă omorîţi?``

⁴⁴ Unii din ei voiau să -L prindă; dar nimeni n'a pus mîna pe El.

³⁷ Ştiu că sînteţi sămînţa lui Avraam; dar căutaţi să Mă omorîţi, pentrucă nu pătrunde în voi cuvîntul Meu. ³⁸ Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu; şi voi faceţi ce aţi auzit dela tatăl vostru.`` <sup>39</sup> ,,Tatăl nostru``, I-au răspuns ei,,,este Avraam``. Isus le -a zis:,,Dacă aţi fi copii ai lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam. ⁴⁰ Dar acum căutaţi să Mă omorîţi, pe Mine, un om, care v'am spus adevărul, pe care l-am auzit dela Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n'a făcut.

³⁹ La auzul acestor vorbe, căutau iarăş să -L prindă; dar El a scăpat din mînile lor.

⁵³ Din ziua aceea, au hotărît să -L omoare. ⁵⁴ De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre Iudei; ci a plecat de acolo în ţinutul de lîngă pustie, într'o cetate numită Efraim; şi a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi. ⁵⁵ Paştele Iudeilor erau aproape. Şi mulţi oameni din ţinutul acela s'au suit la Ierusalim, înainte de Paşte, ca să se curăţească. ⁵⁶ Ei căutau pe Isus, şi vorbeau unii cu alţii în Templu:,,Ce credeţi? N'are să vină la praznic?`` ⁵⁷ Iar preoţii cei mai de seamă şi Fariseii porunciseră că, dacă va şti cineva unde este, să le dea de ştire ca să -L prindă. Maria Îi toarnă mir pe picioare.

²⁰ Isus i -a răspuns:,,Eu am vorbit lumii pe faţă; totdeauna am învăţat pe norod în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi Iudeii, şi n'am spus nimic în ascuns.

³ Ezra a citit în carte de dimineaţă pînă la amează, pe locul deschis dinaintea porţii apelor, în faţa bărbaţilor şi femeilor şi în faţa celor ce erau în stare s'o înţeleagă. Tot poporul a fost cu luare aminte la cetirea cărţii Legii.

¹⁵ Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. ¹⁶ Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor.

¹⁹ Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor. ²⁰ Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

² Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod. ³ Dar Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. ⁴ Iuda s'a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să -L dea în mînile lor.

⁴⁶ Aprozii au răspuns:,,Niciodată n'a vorbit vreun om ca omul acesta.`` <sup>47</sup> Fariseii le-au răspuns:,,Doar n'aţi fi fost duşi şi voi în rătăcire? <sup>48</sup> A crezut în El vreunul din mai marii noştri sau din Farisei? <sup>49</sup> Dar norodul acesta, care nu ştie Legea, este blestemat!``

¹⁴ Una din ele, numită Lidia, vînzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu, şi asculta. Domnul i -a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel.