Matthew 15 Cross References - Romanian

¹ Atunci nişte Farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus, şi I-au zis: ² ,,Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-şi spală mînile cînd mănîncă.`` <sup>3</sup> Drept răspuns, El le -a zis:,,Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? <sup>4</sup> Căci Dumnezeu a zis:,Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;` şi:,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.` <sup>5</sup> Dar voi ziceţi:,Cine va zice tatălui său sau mamei sale:,Ori cu ce te-aş putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,` <sup>6</sup> nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. <sup>7</sup> Făţărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: <sup>8</sup> ,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. <sup>9</sup> De geaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci omeneşti.`` ¹⁰ Isus a chemat mulţimea la Sine, şi a zis:,,Ascultaţi, şi înţelegeţi: ¹¹ Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.`` <sup>12</sup> Atunci ucenicii Lui s'au apropiat, şi I-au zis:,,Ştii că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele, pe cari le-au auzit?`` ¹³ Drept răspuns, El le -a zis:,,Orice răsad, pe care nu l -a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină. ¹⁴ Lăsaţi -i: sînt nişte călăuze oarbe; şi cînd un orb călăuzeşte pe un alt orb, vor cădea amîndoi în groapă.`` <sup>15</sup> Petru a luat cuvîntul, şi I -a zis:,,Desluşeşte-ne pilda aceasta.`` ¹⁶ Isus a zis:,,Şi voi tot fără pricepere sînteţi? ¹⁷ Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pîntece, şi apoi este aruncat afară în hazna? ¹⁸ Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om. ¹⁹ Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele. ²⁰ Iată lucrurile cari spurcă pe om; dar a mînca cu mînile nespălate nu spurcă pe om.`` <sup>21</sup> Isus, după ce a plecat de acolo, S'a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului. <sup>22</sup> Şi iată că o femeie cananeancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El:,,Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.`` ²³ El nu i -a răspuns nici un cuvînt. Şi ucenicii Lui s'au apropiat şi L-au rugat stăruitor:,,Dă -i drumul, căci strigă după noi.`` <sup>24</sup> Drept răspuns, El a zis:,,Eu nu sînt trimes decît la oile pierdute ale casei lui Israel.`` ²⁵ Dar ea a venit şi I s'a închinat, zicînd:,,Doamne, ajută-mi!`` <sup>26</sup> Drept răspuns, El i -a zis:,,Nu este bine să iei pînea copiilor, şi s'o arunci la căţei!`` ²⁷ ,,Da, Doamne``, a zis ea,,,dar şi căţeii mănîncă fărămiturile cari cad de la masa stăpînilor lor.`` ²⁸ Atunci Isus i -a zis:,,O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.`` Şi fiica ei s'a tămăduit chiar în ceasul acela. <sup>29</sup> Isus a plecat din locurile acelea, şi a venit lîngă marea Galileii. S'a suit pe munte, şi a şezut jos acolo. <sup>30</sup> Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi, şi mulţi alţi bolnavi I-au pus la picioarele Lui, şi El i -a tămăduit; <sup>31</sup> aşa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoşează, şchopii umblă şi orbii văd; şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel. <sup>32</sup> Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,,Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile aşteaptă lîngă Mine, şi n'au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.`` ³³ Ucenicii I-au zis:,,De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?`` <sup>34</sup> ,,Cîte pîni aveţi?`` i -a întrebat Isus.,,Şapte``, I-au răspuns ei,,,şi puţini peştişori`` ³⁵ Atunci Isus a poruncit norodului să şadă pe pămînt. ³⁶ A luat cele şapte pîni şi peştişorii, şi, dupăce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt, şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului. ³⁷ Au mîncat toţi şi s'au săturat; şi s'au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de fărămituri. ³⁸ Cei ce mîncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii. ³⁹ În urmă Isus a dat drumul noroadelor, S'a suit în corabie, şi a trecut în ţinutul Magdalei.

²⁰ Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

² a zis:,,Cărturarii şi Fariseii şed pe scaunul lui Moise.

¹⁵ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi înconjuraţi marea şi pămîntul, ca să faceţi un tovarăş de credinţă; şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decît sînteţi voi înşivă. ¹⁶ Vai de voi, povăţuitori orbi, cari ziceţi:,Dacă jură cineva pe Templu, nu este nimic; dar dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurămîntul lui.` <sup>17</sup> Nebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfinţeşte aurul? <sup>18</sup> ,Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic`,,dar dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurămîntul lui.` <sup>19</sup> Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul, sau altarul, care sfinţeşte darul? <sup>20</sup> Deci, cine jură pe altar, jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui; <sup>21</sup> cine jură pe Templu, jură pe el şi pe Celce locuieşte în el; <sup>22</sup> şi cine jură pe cer, jură pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi pe Celce şade pe el.` ²³ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. ²⁴ Povăţuitori orbi, cari strecuraţi ţînţarul şi înghiţiţi cămila! ²⁵ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înlăuntru sînt pline de răpire şi de necumpătare. ²⁶ Fariseu orb! Curăţă întîi partea din lăuntru a paharului şi a blidului, pentruca şi partea de afară să fie curată. ²⁷ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi sînteţi ca mormintele văruite, cari, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sînt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie. ²⁸ Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinlăuntru sînteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege.

²² Şi cărturarii, cari se pogorîseră din Ierusalim, ziceau:,,Este stăpînit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor.``

¹ Fariseii şi cîţiva cărturari, veniţi din Ierusalim, s'au adunat la Isus. ² Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzînd cu mînile necurate, adică nespălate. - ³ Fariseii, însă, şi toţi Iudeii nu mănîncă fără să-şi spele cu mare băgare de seamă mînile, după datina bătrînilor. ⁴ Şi cînd se întorc din piaţă, nu mănîncă decît dupăce s'au scăldat. Sînt multe alte obiceiuri pe cari au apucat ei să le ţină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor şi a paturilor. - ⁵ Şi Fariseii şi cărturarii L-au întrebat:,,Pentruce nu se ţin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mînile nespălate?`` <sup>6</sup> Isus le -a răspuns:,,Făţarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris:,Norodul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. <sup>7</sup> Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învăţături cari nu sînt decît nişte porunci omeneşti.` <sup>8</sup> Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu, şi ţineţi datina aşezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor şi a paharelor, şi faceţi multe alte lucruri de acestea.`` ⁹ El le -a mai zis:,,Aţi desfiinţat frumos porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi datina voastră. ¹⁰ Căci Moise a zis:,,Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta;`` şi:,,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.`` ¹¹ Voi, dimpotrivă, ziceţi:,,Dacă un om va spune tatălui său sau mamei sale:,Ori cu ce te-aş putea ajuta, este,Corban`, adică dat lui Dumnezeu, face bine; ¹² şi nu -l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa. ¹³ Şi aşa, aţi desfiinţat Cuvîntul lui Dumnezeu, prin datina voastră. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!`` <sup>14</sup> În urmă, a chemat din nou noroadele la Sine, şi le -a zis:,,Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi. <sup>15</sup> Afară din om nu este nimic care, intrînd în el, să -l poată spurca; dar ce iese din om, aceea -l spurcă. <sup>16</sup> Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.`` ¹⁷ Dupăce a intrat în casă, pe cînd era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta. ¹⁸ El le -a zis:,,Şi voi sînteţi aşa de nepricepuţi? Nu înţelegeţi că nimic din ce intră în om de afară, nu -l poate spurca? ¹⁹ Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, şi apoi este dat afară în hazna?`` A zis astfel, făcînd toate bucatele curate. <sup>20</sup> El le -a mai zis:,,Ce iese din om, aceea spurcă pe om. <sup>21</sup> Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, <sup>22</sup> furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. <sup>23</sup> Toate aceste lucruri rele ies dinlăuntru, şi spurcă pe om.``

¹⁷ Într'una din zile, Isus învăţa pe noroade. Nişte Farisei şi învăţători ai Legii, cari veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece.

²¹ Cărturarii şi Fariseii au început să cîrtească, şi să zică în ei înşişi:,,Cine este acesta, de rosteşte hule? Cine poate să ierte păcatele decît singur Dumnezeu?``

³⁰ Fariseii şi cărturarii cîrteau şi ziceau ucenicilor Lui:,,Pentruce mîncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi cu păcătoşii?

⁹ S'a făcut o mare zarvă; şi cîţiva cărturari din partida Fariseilor, s'au sculat în picioare, au început o ceartă aprinsă, şi au zis:,,Noi nu găsim nici o vină în omul acesta; dar dacă i -a vorbit un duh sau un înger?``...

¹⁴ Dumnezeu a zis:,,Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne cari să arate vremile, zilele şi anii;

² Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzînd cu mînile necurate, adică nespălate. -

⁵ Şi Fariseii şi cărturarii L-au întrebat:,,Pentruce nu se ţin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mînile nespălate?``

³⁸ Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prînz.

⁸ Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos.

²⁰ Dacă aţi murit împreună cu Hristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii, de ce, ca şi cum aţi trăi încă în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea: ²¹ ,,Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!`` ²² Toate aceste lucruri, cari pier odată cu întrebuinţarea lor, şi sînt întemeiate pe porunci şi învăţături omeneşti, ²³ au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într'o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sînt de nici un preţ împotriva gîdilării firii pămînteşti.

¹⁸ căci ştiţi că nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cu aur, aţi fost răscumpăraţi din felul deşert de vieţuire, pe care-l moşteniserăţi dela părinţii voştri,

³ De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? ⁴ Sau, cum poţi zice fratelui tău:,,Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău``, şi, cînd colo, tu ai o bîrnă într'al tău?... <sup>5</sup> Făţarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. <sup>6</sup> Isus le -a răspuns:,,Făţarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris:,Norodul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. <sup>7</sup> Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învăţături cari nu sînt decît nişte porunci omeneşti.` <sup>8</sup> Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu, şi ţineţi datina aşezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor şi a paharelor, şi faceţi multe alte lucruri de acestea.``

¹³ Şi aşa, aţi desfiinţat Cuvîntul lui Dumnezeu, prin datina voastră. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!``

²³ au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într'o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sînt de nici un preţ împotriva gîdilării firii pămînteşti.

¹⁴ şi să nu se ţină de basme evreeşti, şi de porunci date de oameni, cari se întorc dela adevăr.

¹² Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentruca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.

¹⁷ Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.

³ Fiecare din voi să cinstească pe mamă-sa şi pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

⁹ Dacă un om oarecare blastămă pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea; a blestemat pe tatăl său sau pe mama sa: sîngele lui să cadă asupra lui.

¹⁶ Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, cum ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai zile multe şi să fii fericit în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.

¹⁸ Dacă un om are un fiu neascultător şi îndărătnic, care n'ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui, şi nu -i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit, ¹⁹ tatăl şi mama să -l ia, şi să -l ducă la bătrînii cetăţii lui şi la poarta locului în care locuieşte. ²⁰ Să spună bătrînilor cetăţii lui:,,Iată, fiul nostru este neascultător şi îndărătnic, n'ascultă de glasul nostru, şi este lacom şi beţiv.`` ²¹ Şi toţi oamenii din cetatea lui să -l ucidă cu pietre, şi să moară. Astfel să curăţi răul din mijlocul tău, pentruca tot Israelul s'audă şi să se teamă.

¹⁶ ,,Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său şi pe mama sa!`` -Şi tot poporul să răspundă:,,Amin!``

²⁰ Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -

²² Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

¹⁷ Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

²⁰ La lege şi la mărturie!`` Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.

¹⁰ ,,Pleacă, Satano``, i -a răspuns Isus.,,Căci este scris:,Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să -I slujeşti.``

¹⁷ Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. ¹⁸ Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile. ¹⁹ Aşa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.

¹⁹ să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta``; şi:,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

³¹ Deci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.

¹ Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept.

⁹ Dacă este vorba de dobitoacele cari pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului, va fi ceva sfînt. ¹⁰ Să nu -l schimbe, şi să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s'ar întîmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, şi unul şi celalt va fi sfînt. ¹¹ Dacă este vorba de dobitoacele necurate, cari nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot, ¹² care -i va face preţuirea după cum va fi bun sau rău, şi va rămînea la preţuirea preotului. ¹³ Dacă vrea să -l răscumpere, să mai adauge o cincime la preţuirea lui. ¹⁴ Dacă cineva îşi închină Domnului casa, hărăzind -o Domnului ca un dar sfînt, preotul să -i facă preţuirea după cum va fi bună sau rea, şi să rămînă la preţuirea făcută de preot. ¹⁵ Dacă cel ce şi -a închinat Domnului casa, vrea s'o răscumpere, să adauge o cincime la preţul preţuirii ei, şi va fi a lui. ¹⁶ Dacă cineva închină Domnului un ogor din moşia lui, preţuirea ta să fie după cîtimea de sămînţă pe care o dă, şi anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămînţă de orz. ¹⁷ Dacă îşi închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămînă la preţuirea ta; ¹⁸ dar dacă îşi închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să -i socotească preţul după numărul anilor cari mai rămîn pînă la anul de veselie, şi să -l scadă din preţuirea ta. ¹⁹ Dacă cel ce şi -a închinat Domnului ogorul, vrea să -l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul preţuit de tine, şi ogorul să rămînă al lui. ²⁰ Dacă nu-şi răscumpără ogorul, şi -l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. ²¹ Şi cînd va ieşi cumpărătorul din el la anul de veselie, ogorul acela să fie închinat Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moşia preotului. ²² Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moşia lui, ²³ preotul să -i socotească preţul după cît face preţuirea pînă la anul de veselie, şi omul acela să plătească în aceeaş zi preţul hotărît de tine, ca lucru închinat Domnului. ²⁴ În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela dela care fusese cumpărat şi din moşia căruia făcea parte. ²⁵ Toate preţuirile să se facă în sicli sfîntului locaş: siclul are douăzeci de ghere. ²⁶ Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întîiul născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întîi născut; fie bou, fie miel, este al Domnului. ²⁷ Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să -l răscumpere cu preţul preţuit de tine, mai adăugînd încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vîndut după preţuirea ta. ²⁸ Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduinţă, din ce are, nu va putea nici să se vîndă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moşia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduinţă, va fi un lucru prea sfînt pentru Domnul. ²⁹ Niciun om închinat Domnului prin făgăduinţă nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorît. ³⁰ Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului. ³¹ Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. ³² Orice zeciuială din cirezi şi din turme, din tot ce trece subt toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. ³³ Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, şi să nu se schimbe; dacă se înlocuieşte un dobitoc cu un altul, şi unul şi celalt va fi sfînt, şi nu vor putea fi răscumpăraţi``. ³⁴ Acestea sînt poruncile, pe cari le -a dat lui Moise Domnul pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai

²⁵ Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -

¹⁵ Dar Domnul m'a luat dela oi, şi Domnul mi -a zis:,Du-te şi prooroceşte poporului Meu Israel!` <sup>16</sup> Ascultă acum Cuvîntul Domnului, tu care zici:,Nu prooroci împotriva lui Israel, nu vorbi împotriva casei lui Isaac!` ¹⁷ Din pricina aceasta, iată ce zice Domnul:,Nevastă-ta va curvi în cetate, fiii şi fiicele tale vor cădea loviţi de sabie, ogorul tău va fi împărţit cu frînghia de măsurat; tu însă vei muri într'un pămînt necurat, şi Israel va fi dus în robie departe de ţara lui!``

¹⁶ Vai de voi, povăţuitori orbi, cari ziceţi:,Dacă jură cineva pe Templu, nu este nimic; dar dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurămîntul lui.` <sup>17</sup> Nebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfinţeşte aurul? <sup>18</sup> ,Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic`,,dar dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurămîntul lui.`

¹⁰ Căci Moise a zis:,,Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta;`` şi:,,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.`` ¹¹ Voi, dimpotrivă, ziceţi:,,Dacă un om va spune tatălui său sau mamei sale:,Ori cu ce te-aş putea ajuta, este,Corban`, adică dat lui Dumnezeu, face bine; ¹² şi nu -l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa. ¹³ Şi aşa, aţi desfiinţat Cuvîntul lui Dumnezeu, prin datina voastră. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!``

¹⁹ Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis:,,Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decît de Dumnezeu;

²⁹ Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis:,,Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decît de oameni!

¹²⁶ Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta.

¹³⁹ Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale.

⁸ Cum puteţi voi să ziceţi:,Sîntem înţelepţi, şi Legea Domnului este cu noi?`,,Cu adevărat, degeaba s'a pus la lucru pana mincinoasă a cărturarilor.

⁶ Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda, şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi!

⁷ Căci buzele preotului trebuie să păzească ştiinţa, şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el este un sol al Domnului oştirilor. ⁸ Dar voi v'aţi abătut din cale, aţi făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulţi, şi aţi călcat legămîntul lui Levi, zice Domnul oştirilor. ⁹ De aceea şi Eu vă voi face să fiţi dispreţuiţi şi înjosiţi înaintea întregului popor, pentrucă n'aţi păzit căile Mele, ci căutaţi la faţa oamenilor, cînd tîlmăciţi Legea.

³ Cinsteşte pe văduvele cari sînt cu adevărat văduve. ⁴ Dacă o văduvă are copii sau nepoţi dela copii, aceştia să se deprindă să fie evlavioşi întîi faţă de cei din casa lor, şi să răsplătească ostenelile părinţilor, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu.

⁸ Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s'a lepădat de credinţă, şi este mai rău decît un necredincios.

¹⁶ Dacă vreun credincios, fie bărbat, fie femeie, are văduve în familie, să le ajute, şi să nu fie împovărată cu ele Biserica, pentru ca să poată veni în ajutor celor cu adevărat văduve.

⁵ Făţarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

²³ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. ²⁴ Povăţuitori orbi, cari strecuraţi ţînţarul şi înghiţiţi cămila! ²⁵ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înlăuntru sînt pline de răpire şi de necumpătare. ²⁶ Fariseu orb! Curăţă întîi partea din lăuntru a paharului şi a blidului, pentruca şi partea de afară să fie curată. ²⁷ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi sînteţi ca mormintele văruite, cari, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sînt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie. ²⁸ Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinlăuntru sînteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. ²⁹ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele proorocilor, împodobiţi gropile celor neprihăniţi,

⁶ Isus le -a răspuns:,,Făţarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris:,Norodul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.

²⁵ Fiindcă ei au plecat acasă în neînţelegere unii cu alţii, Pavel n'a adăugat decît aceste vorbe:,,Bine a spus Duhul Sfînt prin proorocul Isaia către părinţii voştri, ²⁶ cînd a zis:,Du-te la poporul acesta, şi zi -i:,,Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; cu ochii voştri veţi privi, şi nu veţi vedea. ²⁷ Căci inima acestui norod s'a împietrit; ei aud greu cu urechile, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.``

²⁶ Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

¹³ Domnul zice:,,Cînd se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, şi frica pe care o are de Mine, nu este decît o învăţătură de datină omenească.

² I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce -i drept, eşti aproape de gura lor, dar departe de inima lor!

³¹ Şi vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă tot după poftele lor.

⁴⁷ Isus a văzut pe Natanael venind la El, şi a zis despre el:,,Iată cu adevărat un Israelit, în care nu este vicleşug.``

²¹ Tu n'ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.

¹² Luaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n'aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu.

¹⁰ Căci cine iubeşte viaţa, şi vrea să vadă zile bune, să-şi înfrîneze limba dela rău, şi buzele dela cuvinte înşelătoare.

⁷ Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.

¹⁶ iată ce vă voi face atunci. Voi trimete peste voi groaza, lingoarea şi frigurile, cari vor face să vi se stingă ochii, şi să piară viaţa din voi. Sămînţa o veţi sămăna în zădar, căci o vor mînca vrăjmaşii voştri.

²⁰ Vi se va istovi puterea fără folos: pămîntul vostru nu-şi va da roadele, şi pomii de pe pămînt nu-şi vor da rodurile.

³² Voi să păziţi şi să împliniţi toate lucrurile pe cari vi le poruncesc eu; să n'adăugaţi nimic la ele, şi să nu scoateţi nimic din ele.

²¹ David zisese:,În zadar am păzit tot ce are omul acesta în pustie, de nu s'a luat nimic din tot ce are, căci mi -a întors rău pentru bine.

⁶ Da, omul umblă ca o umbră, se frămîntă degeaba, strînge la comori, şi nu ştie cine le va lua.

¹³ Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie:

⁵ Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El. ⁶ N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

² Nu te grăbi să deschizi gura, şi să nu-ţi rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer, şi tu pe pămînt, de aceea să nu spui vorbe multe. ³ Căci, dacă visurile se nasc din mulţimea grijilor, prostia nebunului se cunoaşte din mulţimea cuvintelor. ⁴ Dacă ai făcut o juruinţă lui Dumnezeu, nu zăbovi s'o împlineşti, căci Lui nu -I plac cei fără minte; de aceea împlineşte juruinţa, pe care ai făcut -o. ⁵ Mai bine să nu faci nicio juruinţă, decît să faci o juruinţă şi să n'o împlineşti. ⁶ Nu lăsa gura să te bage în păcat, şi nu zice înaintea trimesului lui Dumnezeu:,,M'am pripit.`` Pentruce să Se mînie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, şi să nimicească lucrarea mînilor tale? ⁷ Căci, dacă este deşertăciune în mulţimea visurilor, nu mai puţin este şi în mulţimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu.

¹³ Nu mai aduceţi daruri de mîncare nefolositoare, căci Mi -e scîrbă de tămîie! Nu vreau luni noi, Sabate şi adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea! ¹⁴ Urăsc lunile voastre cele noi şi praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi. ¹⁵ Cînd vă întindeţi mînile, Îmi întorc ochii dela voi; şi ori cît de mult v'aţi ruga, n'ascult: căci mînile vă sînt pline de sînge!``

¹ ,,Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trîmbiţă, şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei! ² În toate zilele Mă întreabă, şi vor să afle căile Mele, ca un neam, care ar fi înfăptuit neprihănirea, şi n'ar fi părăsit legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărîri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. - ³ ,La ce ne foloseşte să postim` -zic ei-,dacă Tu nu vezi?,La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ţii seama de lucrul acesta?` -,Pentrucă, zice Domnul, în ziua postului vostru, vă lăsaţi în voia pornirilor voastre, şi asupriţi pe simbriaşii voştri.

¹⁴ ,,Aţi zis:,Degeaba slujim lui Dumnezeu; şi ce am cîştigat dacă am păzit poruncile Lui, şi am umblat trişti înaintea Domnului oştirilor?

⁷ Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învăţături cari nu sînt decît nişte porunci omeneşti.`

² şi prin care sînteţi mîntuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v'am propovăduit -o; altfel, degeaba aţi crezut.

¹⁸ Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcîndu-şi voia lui însuş printr'o smerenie şi închinare la îngeri, amestecîndu-se în lucruri pe cari nu le -a văzut, umflat de o mîndrie deşartă, prin gîndurile firii lui pămînteşti, ¹⁹ şi nu se ţine strîns de Capul din care tot trupul, hrănit şi bine închegat, cu ajutorul încheieturilor şi legăturilor, îşi primeşte creşterea pe care i -o dă Dumnezeu. ²⁰ Dacă aţi murit împreună cu Hristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii, de ce, ca şi cum aţi trăi încă în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea: ²¹ ,,Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!`` ²² Toate aceste lucruri, cari pier odată cu întrebuinţarea lor, şi sînt întemeiate pe porunci şi învăţături omeneşti,

⁴ şi să nu se ţină de basme şi de înşirări de neamuri fără sfîrşit, cari dau naştere mai mult la certuri de vorbe, decît fac să înainteze lucrul lui Dumnezeu prin credinţă, aşa fac şi acum.

¹ Dar Duhul spune lămurit că, în vremile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor, ² abătuţi de făţărnicia unor oameni cari vorbesc minciuni, însemnaţi cu ferul roş în însuş cugetul lor. ³ Ei opresc căsătoria şi întrebuinţarea bucatelor, pe cari Dumnezeu le -a făcut ca să fie luate cu mulţămiri de către ceice cred şi cunosc adevărul.

⁶ Dacă vei pune în mintea fraţilor aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Hristos Isus, fiindcă te hrăneşti cu cuvintele credinţei şi ale bunei învăţături, pe care ai urmat -o pînă acum. ⁷ Fereşte-te de basmele lumeşti şi băbeşti. Caută să fii evlavios.

⁹ Să nu vă lăsaţi amăgiţi de orice fel de învăţături străine; căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nu prin mîncări, cari n'au slujit la nimic celorce le-au păzit. -

²⁰ Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică?

¹⁸ Mărturisesc oricui aude cuvintele proorociei din cartea aceasta că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta.

²⁸ Şi Mica a zis:,,Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n'a vorbit prin mine.`` Apoi a mai zis:,,Auziţi, popoare, toate.``

⁹ El a zis atunci:,,Du-te şi spune poporului acestuia:,Într'una veţi auzi şi nu veţi înţelege; într'una veţi vedea, şi nu veţi pricepe!`

³ Luaţi aminte, şi veniţi la Mine, ascultaţi, şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legămînt vecinic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David.

¹⁹ Cînd un om aude Cuvîntul privitor la Împărăţie, şi nu -l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost sămănat în inima lui. Acesta este sămînţa căzută lîngă drum.

¹⁵ De aceea, cînd veţi vedea,urîciunea pustiirii`, despre care a vorbit proorocul Daniel,,aşezată în locul sfînt` -cine citeşte să înţeleagă! -

¹⁴ În urmă, a chemat din nou noroadele la Sine, şi le -a zis:,,Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi. ¹⁵ Afară din om nu este nimic care, intrînd în el, să -l poată spurca; dar ce iese din om, aceea -l spurcă.

⁴⁵ Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod: ⁴⁶ ,,Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe; ⁴⁷ şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``

⁴⁵ Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile.

¹⁷ Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire, în cunoaşterea Lui,

⁹ De aceea şi noi, din ziua cînd am auzit aceste lucruri, nu încetăm să ne rugăm pentru voi, şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voiei Lui, în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească;

⁵ Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s'o ceară dela Dumnezeu, care dă tuturor cu mînă largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.

⁷ Gura îi este plină de blesteme, de înşelătorii şi de vicleşuguri; şi supt limbă are răutate şi fărădelege.

² Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.

² Limba ta nu născoceşte decît răutate, ca un brici ascuţit, viclean ce eşti! ³ Tu iubeşti mai degrabă răul decît binele, mai degrabă minciuna decît adevărul. - ⁴ Tu iubeşti numai cuvinte nimicitoare, limbă înşelătoare!

³ Cei răi sînt stricaţi încă din pîntecele mamei lor, mincinoşii se rătăcesc odată cu ieşirea din pîntecele mamei lor. ⁴ Au o otravă ca otrava unui şarpe, ca otrava unei aspide surzi, care îşi astupă urechea,

²³ Pe cine ai batjocorit şi ai ocărît tu? Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul, şi ţi-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel;

³ Căci mînile vă sînt mînjite de sînge, şi degetele de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni, şi limba voastră vorbeşte nelegiuiri. ⁴ Niciunuia nu -i place dreptatea, niciunul nu se judecă cu dreptate; ei se bizuiesc pe lucruri deşerte şi spun neadevăruri, zămislesc răul, şi nasc nelegiuirea. ⁵ Clocesc ouă de basilic şi ţes pînze de păianjen. Cine mănîncă din ouăle lor, moare; şi dacă se sparge vreunul, iese o năpîrcă.

¹³ Am fost vinovaţi şi necredincioşi faţă de Domnul, am părăsit pe Dumnezeul nostru; am vorbit cu apăsare şi răzvrătire, am cugetat şi vorbit cuvinte mincinoase; ¹⁴ şi astfel izbăvirea s'a întors îndărăt, şi mîntuirea a stat deoparte; căci adevărul s'a poticnit în piaţa de obşte şi neprihănirea nu poate să se apropie. ¹⁵ Adevărul s'a făcut nevăzut, şi cel ce se depărtează de rău este jăfuit. Domnul vede, cu privirea mînioasă, că nu mai este nicio neprihănire.

³ ,,Au limba întinsă ca un arc şi aruncă minciuna; şi nu prin adevăr sînt ei puternici în ţară; căci merg din răutate în răutate, şi nu Mă cunosc, zice Domnul.`` <sup>4</sup> ,,Fiecare să se păzească de prietenul lui, şi să nu se încreadă în niciunul din fraţii săi; căci orice frate caută să înşele, şi orice prieten umblă cu bîrfeli. <sup>5</sup> Se trag pe sfoară unii pe alţii, şi nu spun adevărul; îşi deprind limba să mintă, şi se trudesc să facă rău.`` - ⁶ ,,Locuinţa ta este în mijlocul făţărniciei, şi, de făţarnici ce sînt, nu vor să Mă cunoască, -zice Domnul.`` -

³⁴ Pui de năpîrci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, cînd voi sînteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. ³⁵ Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. ³⁶ Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvînt nefolositor, pe care -l vor fi rostit. ³⁷ Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osîndit.``

¹⁸ Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om. ¹⁹ Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele. ²⁰ Iată lucrurile cari spurcă pe om; dar a mînca cu mînile nespălate nu spurcă pe om.``

¹⁵ Afară din om nu este nimic care, intrînd în el, să -l poată spurca; dar ce iese din om, aceea -l spurcă.

³⁸ Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prînz. ³⁹ Dar Domnul i -a zis:,,Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire şi de răutate. ⁴⁰ Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n'a făcut şi pe cea dinlăuntru? ⁴¹ Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate.

¹⁴ ,,Nicidecum, Doamne``, a răspuns Petru.,,Căci niciodată n'am mîncat ceva spurcat sau necurat.`` ¹⁵ Şi glasul i -a zis iarăş a doua oară:,,Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.``

⁸ Dar eu am răspuns:,Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n'a intrat vreodată în gura mea.` <sup>9</sup> Şi glasul mi -a zis a doua oară din cer:,Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.`

¹³ Gîtlejul lor este un mormînt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; supt buze au venin de aspidă; ¹⁴ gura le este plină de blestem şi de amărăciune;

¹⁴ Eu ştiu şi sînt încredinţat în Domnul Isus, că nimic nu este necurat în sine, şi că un lucru nu este necurat de cît pentru cel ce crede că este necurat.

¹⁷ Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mîncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfînt.

²⁰ Să nu nimiceşti, pentru o mîncare, lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate lucrurile sînt curate. Totuş, a mînca din ele, cînd faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cădere, este rău.

⁴ Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună: şi nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulţămiri; ⁵ pentrucă este sfinţit prin Cuvîntul lui Dumnezeu şi prin rugăciune.

¹⁵ Totul este curat pentru cei curaţi; dar pentru cei necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat: pînă şi mintea şi cugetul le sînt spurcate.

⁵ Tot aşa şi limba, este un mic mădular, şi se făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! ⁶ Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, cînd este aprinsă de focul gheenei. ⁷ Toate soiurile de fiare, de păsări, de tîrîtoare, de vieţuitoare de mare se îmblînzesc, şi au fost îmblînzite de neamul omenesc, ⁸ dar limba niciun om n'o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte.

¹⁸ Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele cărnii şi cu desfrînări, pe cei ce de abia au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire.

¹³ Solul care se dusese să cheme pe Mica i -a vorbit aşa:,,Iată, că proorocii, într'un glas, proorocesc bine împăratului; să fie dar şi cuvîntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte -i bine!`` <sup>14</sup> Mica a răspuns:,,Viu este Domnul, că voi vesti ce-mi va spune Domnul.``

²⁷ Dar, ca să nu -i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa, şi trage afară peştele care va veni întîi; deschide -i gura, şi vei găsi în ea o rublă (Greceşte: Un statir.) pe care ia -o şi dă-le -o lor, pentru Mine şi pentru tine.``

³² Să nu fiţi pricină de păcătuire nici pentru Iudei, nici pentru Greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu. ³³ După cum mă silesc şi eu în toate lucrurile să plac tuturor, căutînd nu folosul meu, ci al celor mai mulţi, ca să fie mîntuiţi.

³ Noi nu dăm nimănui nici un prilej de poticnire, pentruca slujba noastră să nu fie defăimată.

⁵ noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentruca adevărul Evangheliei să rămînă cu voi.

¹⁷ Înţelepciunea care vine de sus, este, întîi, curată, apoi pacinică, blîndă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică.

¹³ Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.

²¹ Nu vor mai fi decît oameni neprihăniţi în poporul tău: ei vor stăpîni ţara pe vecie, ca o odraslă sădită de Mine, lucrarea mînilor Mele, ca să slujească spre slava Mea.

³ să dau celor întristaţi din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plînsului, o haină de laudă în locul unui duh mîhnit, ca să fie numiţi,terebinţi ai neprihănirii,`,un sad al Domnului, ca să slujească spre slava Lui.``

⁴⁰ Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfîrşitul veacului. ⁴¹ Fiul omului va trimete pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile, cari sînt pricină de păcătuire şi pe ceice săvîrşesc fărădelegea,

² Pe orice mlădiţă, care este în Mine şi n'aduce roadă, El o taie; şi pe orice mlădiţă care aduce roadă, o curăţeşte, ca să aducă şi mai multă roadă.

⁶ Dacă nu rămîne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădiţa neroditoare, şi se usucă; apoi mlădiţele uscate sînt strînse, aruncate în foc, şi ard.

⁹ Căci noi sîntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sînteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.

¹² Iar dacă clădeşte cineva pe această temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fîn, trestie, ¹³ lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. ¹⁴ Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămîne în picioare, el va primi o răsplată. ¹⁵ Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cît despre el, va fi mîntuit, dar ca prin foc.

¹⁶ Cei ce povăţuiesc pe poporul acesta îl duc în rătăcire, şi cei ce se lasă povăţuiţi de ei sînt pierduţi.

¹⁹ Cine este orb, dacă nu robul Meu şi surd ca solul Meu, pe care îl trimet? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu, şi orb ca robul Domnului?

¹⁰ Toţi păzitorii lui sînt orbi, fără pricepere; toţi sînt nişte cîni muţi, cari nu pot să latre; aiurează, stau tolăniţi, şi le place să doarmă.

³¹ Proorocii proorocesc neadevăruri, preoţii stăpînesc cu ajutorul lor, şi poporului Meu îi plac aceste lucruri. Dar ce veţi face la urmă?

¹⁵ Sînt daţi de ruşine, căci săvîrşesc urîciuni; şi totuş nu roşesc, şi nu ştiu de ruşine. De aceea vor cădea împreună cu ceice cad, vor fi răsturnaţi, cînd îi voi pedepsi, zice Domnul.``

¹² Vor fi daţi de ruşine, căci săvîrşesc astfel de urîciuni; nu roşesc, şi nu ştiu de ruşine; de aceea, vor cădea împreună cu ceice cad, şi vor fi răsturnaţi, cînd îi voi pedepsi, zice Domnul.``

⁹ Dacă proorocul se va lăsa amăgit să rostească un cuvînt, Eu, Domnul, am amăgit pe proorocul acela; Îmi voi întinde mîna împotriva lui, şi -l voi nimici din mijlocul poporului Meu Israel. ¹⁰ Îşi vor purta astfel păcatul lor, şi pedeapsa proorocului va fi la fel cu pedeapsa celuice întreabă,

¹⁷ Efraim s'a lipit de idoli: lasă -l în pace!

⁶ ,,Din pricina aceasta, va veni noaptea peste voi... fără nici o vedenie! Şi întunerecul... fără nici o proorocie! Soarele va asfinţi peste aceşti prooroci, şi ziua se va întuneca peste ei! ⁷ Văzătorii vor fi daţi de ruşine, ghicitorii vor roşi, toţi îşi vor acoperi barba; căci Dumnezeu nu va răspunde.

⁸ Dar voi v'aţi abătut din cale, aţi făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulţi, şi aţi călcat legămîntul lui Levi, zice Domnul oştirilor.

¹⁶ Vai de voi, povăţuitori orbi, cari ziceţi:,Dacă jură cineva pe Templu, nu este nimic; dar dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurămîntul lui.` <sup>17</sup> Nebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfinţeşte aurul? <sup>18</sup> ,Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic`,,dar dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurămîntul lui.` <sup>19</sup> Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul, sau altarul, care sfinţeşte darul? <sup>20</sup> Deci, cine jură pe altar, jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui; <sup>21</sup> cine jură pe Templu, jură pe el şi pe Celce locuieşte în el; <sup>22</sup> şi cine jură pe cer, jură pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi pe Celce şade pe el.` ²³ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. ²⁴ Povăţuitori orbi, cari strecuraţi ţînţarul şi înghiţiţi cămila!

³⁹ Le -a spus şi pilda următoare:,,Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amîndoi în groapă?

⁵ zădarnicile ciocniri de vorbe ale oamenilor stricaţi la minte, lipsiţi de adevăr şi cari cred că evlavia este un izvor de cîştig. Fereşte-te de astfel de oameni.

¹ În norod s'au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, cari vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpînul, care i -a răscumpărat, şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică.

¹⁷ Oamenii aceştia sînt nişte fîntîni fără apă, nişte nori, alungaţi de furtună: lor le este păstrată negura întunerecului.

²⁰ Şi fiara a fost prinsă. Şi împreună cu ea, a fost prins proorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele, cu cari amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei, şi se închinaseră icoanei ei. Amîndoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc, care arde cu pucioasă.

¹⁵ Afară sînt cînii, vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli, şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună!

³⁶ Atunci Isus a dat drumul noroadelor, şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s'au apropiat de El, şi I-au zis:,,Tîlcuieşte-ne pilda cu neghina din ţarină.``

³⁴ Nu le vorbea de loc fără pildă; dar, cînd era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.

¹⁷ Dupăce a intrat în casă, pe cînd era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta.

²⁹ Ucenicii Săi I-au zis:,,Iată că acum vorbeşti desluşit, şi nu spui nicio pildă.

⁹ Ei zic:,,Pe cine vrea el să înveţe înţelepciunea? Cui vrea să dea învăţături? Unor copii înţărcaţi de curînd, luaţi dela ţîţă? ¹⁰ Căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo.`` -

⁵¹ ,,Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?`` i -a întrebat Isus. -,,Da, Doamne``, I-au răspuns ei.

¹⁰ Isus a chemat mulţimea la Sine, şi a zis:,,Ascultaţi, şi înţelegeţi:

⁹ Tot nu înţelegeţi? Şi nici nu vă mai aduceţi aminte de cele cinci pîni pentru cei cinci mii de oameni, şi cîte coşuri aţi ridicat?

¹¹ Cum nu înţelegeţi că nu v'am spus de pîni? Ci v'am spus să vă păziţi de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor?``

⁵² căci nu înţeleseseră minunea cu pînile, fiindcă le era inima împietrită.

¹⁸ El le -a zis:,,Şi voi sînteţi aşa de nepricepuţi? Nu înţelegeţi că nimic din ce intră în om de afară, nu -l poate spurca?

¹⁷ Isus a înţeles lucrul acesta, şi le -a zis:,,Pentruce vă gîndiţi că n'aveţi pîni? Tot nu pricepeţi şi tot nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită? ¹⁸ Aveţi ochi, şi nu vedeţi? Aveţi urechi, şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte deloc?

³² Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea, şi se temeau să -L întrebe.

⁴⁵ Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea, căci erau acoperite pentru ei, ca să nu le priceapă; şi se temeau să -L întrebe în privinţa aceasta.

³⁴ Ei n'au înţeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei, şi nu pricepeau ce le spunea Isus.

¹² În adevăr, voi cari de mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi iarăş trebuinţă de cineva să vă înveţe cele dintîi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu, şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare.

²⁷ Au sfărîmat stîlpul lui Baal, au dărîmat şi templul lui Baal, şi l-au prefăcut într'o hazna de gunoi, care a rămas în picioare pînă în ziua de azi.

¹⁹ Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat în foc. ²⁰ Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.

⁴⁵ Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.

¹³ Mîncările sînt pentru pîntece, şi pîntecele este pentru mîncări. Şi Dumnezeu va nimici şi pe unul şi pe celelalte. Dar trupul nu este pentru curvie: el este pentru Domnul, şi Domnul este pentru trup.

⁶ Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, cînd este aprinsă de focul gheenei.

¹³ Răul dela cei răi vine, zice vechea zicală. De aceea eu nu voi pune mîna pe tine.

³ Cuvintele gurii lui sînt mincinoase şi înşelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înţelepciune şi să facă binele.

¹² Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

³² Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

² Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

²⁸ Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

³⁴ Pui de năpîrci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, cînd voi sînteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.

¹¹ Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.``

²² Stăpînul i -a zis:,,Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sînt un om aspru, care iau ce n'am pus şi secer ce n'am sămănat;

⁶ Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, cînd este aprinsă de focul gheenei. ⁷ Toate soiurile de fiare, de păsări, de tîrîtoare, de vieţuitoare de mare se îmblînzesc, şi au fost îmblînzite de neamul omenesc, ⁸ dar limba niciun om n'o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte. ⁹ Cu ea binecuvîntăm pe Domnul, şi Tatăl nostru, şi tot cu ea blestemăm pe oameni cari sînt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu. ¹⁰ Din aceeaş gură iese şi binecuvîntarea şi blestemul! Nu trebuie să fie aşa, fraţii mei!

⁵ I s'a dat o gură, care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s'a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni. ⁶ Ea şi -a deschis gura, şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să -I hulească Numele, cortul şi pe ceice locuiesc în cer.

⁵ Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pămînt, şi că toate întocmirile gîndurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.

²¹ Domnul a mirosit un miros plăcut; şi Domnul a zis în inima Lui:,,Nu voi mai blestema pămîntul, din pricina omului, pentrucă întocmirile gîndurilor din inima omului sînt rele din tinereţa lui; şi nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am făcut.

¹¹³ Urăsc pe oamenii nehotărîţi, dar iubesc Legea Ta.

²³ Păzeşte-ţi inima mai mult de cît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.

¹⁴ Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

¹⁵ Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

⁹ Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

⁷ Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de gîndurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseşte iertînd.

⁷ Picioarele lor aleargă spre rău, şi se grăbesc să verse sînge nevinovat; gîndurile lor sînt gînduri nelegiuite, prăpădul şi nimicirea sînt pe drumul lor.

¹⁴ ,Curăţeşte-ţi inima de rău, Ierusalime, ca să fii mîntuit! Pînă cînd vei păstra gînduri nelegiuite în inima ta?`

⁹ ,,Inima este nespus de înşelătoare şi de desnădăjduit de rea; cine poate s'o cunoască?

⁴ Isus, care le cunoştea gîndurile, a zis:,,Pentruce aveţi gînduri rele în inimile voastre?``

²² Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gîndul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă;

¹⁰ după cum este scris:,,Nu este nici un om neprihănit, niciunul măcar. ¹¹ Nu este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. ¹² Toţi s'au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. ¹³ Gîtlejul lor este un mormînt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; supt buze au venin de aspidă; ¹⁴ gura le este plină de blestem şi de amărăciune; ¹⁵ au picioarele grabnice să verse sînge; ¹⁶ prăpădul şi pustiirea sînt pe drumul lor; ¹⁷ nu cunosc calea păcii; ¹⁸ frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.`` ¹⁹ Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sînt supt Lege, pentruca orice gură să fie astupată, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu.

¹⁸ Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pămîntească, pentrucă, ce -i drept, am voinţa să fac binele, dar n'am puterea să -l fac.

⁷ Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămînteşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună. ⁸ Deci, ceice sînt pămînteşti, nu pot să placă lui Dumnezeu.

¹⁹ Şi faptele firii pămînteşti sînt cunoscute, şi sînt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrînarea, ²⁰ închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mîniile, neînţelegerile, desbinările, certurile de partide, ²¹ pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările, şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

¹ Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre, ² în cari trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. ³ Între ei eram şi noi toţi odinioară, cînd trăiam în poftele firii noastre pămînteşti, cînd făceam voile firii pămînteşti şi ale gîndurilor noastre, şi eram din fire copii ai mîniei, ca şi ceilalţi.

² să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătaţi, plini de blîndeţă faţă de toţi oamenii. ³ Căci şi noi eram altă dată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi de plăceri, trăind în răutate şi în pizmă, vrednici să fim urîţi şi urîndu-ne unii pe alţii. ⁴ Dar, cînd s'a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, şi dragostea Lui de oameni, ⁵ El ne -a mîntuit, nu pentru faptele, făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înoirea făcută de Duhul Sfînt, ⁶ pe care L -a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos, Mîntuitorul nostru;

¹³ Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică:,,Sînt ispitit de Dumnezeu``. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuş nu ispiteşte pe nimeni. ¹⁴ Ci fiecare este ispitit, cînd este atras de pofta lui însuş şi momit. ¹⁵ Apoi pofta, cînd a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.

² ,,Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-şi spală mînile cînd mănîncă.``

²⁵ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înlăuntru sînt pline de răpire şi de necumpătare. ²⁶ Fariseu orb! Curăţă întîi partea din lăuntru a paharului şi a blidului, pentruca şi partea de afară să fie curată.

³ Fariseii, însă, şi toţi Iudeii nu mănîncă fără să-şi spele cu mare băgare de seamă mînile, după datina bătrînilor. ⁴ Şi cînd se întorc din piaţă, nu mănîncă decît dupăce s'au scăldat. Sînt multe alte obiceiuri pe cari au apucat ei să le ţină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor şi a paturilor. -

³⁸ Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prînz. ³⁹ Dar Domnul i -a zis:,,Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire şi de răutate. ⁴⁰ Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n'a făcut şi pe cea dinlăuntru?

¹⁶ Nu ştiţi că voi sînteţi Templul lui Dumnezeu, şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? ¹⁷ Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfînt: şi aşa sînteţi voi.

⁹ Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, ¹⁰ nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpareţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. ¹¹ Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos, şi prin Duhul Dumnezeului nostru.

¹⁸ Fugiţi de curvie! Orice alt păcat, pe care -l face omul, este un păcat săvîrşit afară din trup; dar cine curveşte, păcătuieşte împotriva trupului său. ¹⁹ Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfînt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit dela Dumnezeu? Şi că voi nu sînteţi ai voştri? ²⁰ Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu.

³ Curvia, sau orice altfel de necurăţie, sau lăcomia de avere, nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi. ⁴ Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, cari nu sînt cuviincioase; ci mai de grabă cuvinte de mulţămire. ⁵ Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n'are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu. ⁶ Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşerte; căci din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.

⁸ Dar cît despre fricoşi, necredincioşi, scîrboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul, care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.``

²⁷ Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.

¹³ Zabulon va locui pe ţărmul mărilor, Lîngă limanul corăbiilor, Şi hotarul lui se va întinde înspre Sidon.

⁸ Domnul i -a dat în mînile lui Israel; ei i-au bătut şi i-au urmărit pînă la Sidonul cel mare, pînă la Misrefot-Maim, şi pînă în valea Miţpa la răsărit; i-au bătut, fără să lase să scape vreunul.

⁶ toţi locuitorii de pe munte, dela Liban pînă la Misrefot-Maim, toţi Sidoniţii. Eu îi voi izgoni dinaintea copiilor lui Israel. Dă numai ţara aceasta de moştenire prin sorţi lui Israel, cum ţi-am poruncit;

²⁸ şi spre Ebron, Rehob, Hamon şi Cana, pînă la Sidonul cel mare. ²⁹ Se întorcea apoi spre Rama pînă la cetatea cea tare a Tirului, şi spre Hosa, şi ieşea la mare, prin ţinutul Aczib.

³¹ Nici Aşer n'a izgonit pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici pe cei din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afic şi din Rehob;

⁵ Aceştia sînt cei doisprezece, pe cari i -a trimes Isus, după ce le -a dat învăţăturile următoare: Să nu mergeţi pe calea păgînilor şi să nu intraţi în vreo cetate a Samaritenilor; ⁶ ci să mergeţi mai de grabă la oile pierdute ale casei lui Israel.

²¹ ,,Vai de tine, Horazine!`` a zis El.,,Vai de tine, Betsaido!`` Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon minunile cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit, cu sac şi cenuşă. ²² De aceea vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi. ²³ Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă la Locuinţa morţilor; căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile, cari au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare pînă în ziua de astăzi.

²⁴ Isus a plecat de acolo, şi S'a dus în ţinutul Tirului şi al Sidonului. A intrat într'o casă, dorind să nu ştie nimeni că este acolo; dar n'a putut să rămînă ascuns. ²⁵ Căci îndată, o femeie, a cărei fetiţă era stăpînită de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El, şi a venit de s'a aruncat la picioarele Lui. ²⁶ Femeia aceasta era o grecoaică, de obîrşie Siro-feniciană. Ea îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei. ²⁷ Isus i -a zis:,,Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pînea copiilor, şi s'o arunci la căţei.`` <sup>28</sup> ,,Da, Doamne``, I -a răspuns ea;,,dar şi căţeii de supt masă mănîncă din fărămiturile copiilor.`` <sup>29</sup> Atunci Isus i -a zis:,,Pentru vorba aceasta, du-te; a ieşit dracul din fiică-tă.`` ³⁰ Şi cînd a intrat femeia în casa ei, a găsit pe copilă culcată în pat; şi ieşise dracul din ea.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.) Răspunde-mi, cînd strig, Dumnezeul neprihănirii mele: scoate-mă la loc larg, cînd sînt la strîmtoare! Ai milă, de mine, ascultă-mi rugăciunea!

² Ai milă de mine, Doamne, căci mă ofilesc! Vindecă-mă, Doamne, căci îmi tremură oasele.

¹² Şi fiica Tirului, şi cele mai bogate din popor vor umbla cu daruri ca să capete bunăvoinţa ta.

⁶ Nu la nişte popoare mari, cu o vorbire încurcată şi cu o limbă greoaie, ale căror cuvinte să nu le poţi pricepe. Negreşit dacă te-aş trimete la ele, te-ar asculta!

¹ Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.

⁸ Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră. ⁹ Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă:,Avem ca tată pe Avraam!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.

²⁴ I s'a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi ceice sufereau de felurite boale şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi; şi El îi vindeca.

²⁷ Cînd a plecat de acolo, s'au luat după Isus doi orbi, cari strigau şi ziceau:,,Ai milă de noi, Fiul lui David!``

¹⁵ ,,Doamne, ai milă de fiul meu, căci este lunatic, şi pătimeşte rău: de multe ori cade în foc, şi de multe ori cade în apă.

³⁰ Şi doi orbi şedeau lîngă drum. Ei au auzit că trece Isus, şi au început să strige:,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!`` <sup>31</sup> Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau:,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!``

⁴² Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?``,,Al lui David``, I-au răspuns ei. ⁴³ Şi Isus le -a zis:,,Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice: ⁴⁴ ,Domnul a zis Domnului Meu:,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale? ⁴⁵ Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?``

²⁵ Căci îndată, o femeie, a cărei fetiţă era stăpînită de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El, şi a venit de s'a aruncat la picioarele Lui. ²⁶ Femeia aceasta era o grecoaică, de obîrşie Siro-feniciană. Ea îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei.

¹⁷ Şi un om din norod I -a răspuns:,,Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stăpînit de un duh mut. ¹⁸ Oriunde îl apucă, îl trînteşte la pămînt. Copilul face spumă la gură, scrîşneşte din dinţi, şi rămîne ţapăn. M'am rugat de ucenicii Tăi să scoată duhul, şi n'au putut.`` <sup>19</sup> ,,O neam necredincios!`` le -a zis Isus.,,Pînă cînd voi fi cu voi? Pînă cînd vă voi suferi? Aduceţi -l la Mine.`` <sup>20</sup> L-au adus la El. Şi, cum a văzut copilul pe Isus, duhul l -a scuturat cu putere; copilul a căzut la pămînt, şi se svîrcolea făcînd spumă la gură. <sup>21</sup> Isus a întrebat pe tatăl lui:,,Cîtă vreme este de cînd îi vine aşa?``,,Din copilărie``, a răspuns el. <sup>22</sup> ,,Şi de multe ori duhul l -a aruncat cînd în foc, cînd în apă, ca să -l omoare. Dar dacă poţi face ceva, fie-Ţi milă de noi şi ajută-ne.``

¹³ şi-au ridicat glasul, şi au zis:,,Isuse, Învăţătorule, ai milă de noi!``

¹³ Vameşul sta departe, şi nu îndrăznea nici ochii să şi -i ridice spre cer; ci se bătea în piept, şi zicea:,Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!`

³⁸ Şi el a strigat:,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!`` <sup>39</sup> Ceice mergeau înainte, îl certau să tacă; dar el ţipa şi mai tare:,,Fiul lui David, ai milă de mine!``

⁴¹ Alţii ziceau:,,Acesta este Hristosul.`` Şi alţii ziceau:,,Cum, din Galilea are să vină Hristosul? <sup>42</sup> Nu zice Scriptura că Hristosul are să vină din sămînţa lui David, şi din satul Betleem, unde era David?``

⁷ Iosif, cum a văzut pe fraţii săi, i -a cunoscut; dar s'a făcut că le este străin, le -a vorbit aspru, şi le -a zis:,,De unde veniţi?`` Ei au răspuns:,,Venim din ţara Canaan, ca să cumpărăm merinde.``

² Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te -a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească şi să te încerce, ca să-ţi cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui.

¹ (Un psalm al lui David.) Doamne, către Tine strig. Stînca mea! Nu rămînea surd la glasul meu, ca nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi, să ajung ca cei ce se pogoară în groapă.

⁸ Să tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea.

¹⁵ Cînd s'a înserat, ucenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis:,,Locul acesta este pustiu, şi vremea iată că a trecut; dă drumul noroadelor să se ducă prin sate să-şi cumpere de mîncare.``

⁴⁷ El a auzit că trece Isus din Nazaret, şi a început să strige:,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!`` <sup>48</sup> Mulţi îl certau să tacă; dar el şi mai tare striga:,,Fiul lui David, ai milă de mine!``

⁶ Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.

⁶ ,,Poporul Meu era o turmă de oi pierdute; păstorii lor îi rătăceau, îi făceau să cutreiere munţii; treceau de pe munţi pe dealuri, uitîndu-şi staulul. ⁷ Toţi cei ce -i găseau îi mîncau, şi vrăjmaşii lor ziceau:,Noi nu sîntem vinovaţi, fiindcă au păcătuit împotriva Domnului, Locaşul neprihănirii, împotriva Domnului, Nădejdea părinţilor lor.`

⁵ Astfel ele s'au risipit, pentrucă n'aveau păstor; au ajuns prada tuturor fiarelor cîmpului, şi s'au risipit. ⁶ Turma Mea rătăceşte pe toţi munţii şi pe toate dealurile înalte; oile Mele sînt risipite pe toată faţa ţării, şi nimeni nu îngrijeşte de ele, nici nu le caută!``

¹⁶ ,,Voi căuta pe cea perdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi lega pe cea rănită, şi voi întări pe cea slabă. Dar voi păzi pe cele grase şi pline de vlagă: vreau să le pasc cum se cade.``

²³ Voi pune peste ele un singur păstor, care le va paşte, şi anume pe Robul Meu David; El le va paşte, El va fi păstorul lor.

³⁶ Cînd a văzut gloatele, I s'a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi cari n'au păstor.

⁴ ,,Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz, şi se duce după cea pierdută, pînă cînd o găseşte? ⁵ După ce a găsit -o, o pune cu bucurie pe umeri; ⁶ şi, cînd se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi, şi le zice:,Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.`

²⁵ Voi sînteţi fiii proorocilor şi ai legămîntului, pe care l -a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, cînd a zis lui Avraam:,,Toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta.`` <sup>26</sup> Dumnezeu, după ce a ridicat pe Robul Său Isus, L -a trimes mai întîi vouă, ca să vă binecuvînteze, întorcînd pe fiecare din voi dela fărădelegile sale.``

⁴⁶ Dar Pavel şi Barnaba le-au zis cu îndrăzneală:,,Cuvîntul lui Dumnezeu trebuia vestit mai întîi vouă; dar fiindcă voi nu -l primiţi, şi singuri vă judecaţi nevrednici de viaţa vecinică, iată că ne întoarcem spre Neamuri.

⁸ Hristos a fost, în adevăr, un slujitor al tăierii împrejur, ca să dovedească credincioşia lui Dumnezeu, şi să întărească făgăduinţele date părinţilor;

²⁶ Omul acela a zis:,,Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile.`` Dar Iacov a răspuns:,,Nu Te voi lăsa să pleci pînă nu mă vei binecuvînta.``

⁴ S'a luptat cu îngerul, şi a fost biruitor, a plîns şi s'a rugat de el. Iacov l -a întîlnit la Betel, şi acolo ne -a vorbit Dumnezeu.

² Şi un lepros s'a apropiat de El, I s'a închinat, şi I -a zis:,,Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.``

³³ Ceice erau în corabie, au venit de s'au închinat înaintea lui Isus, şi I-au zis:,,Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!``

³¹ Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau:,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!``

²² ,,Şi de multe ori duhul l -a aruncat cînd în foc, cînd în apă, ca să -l omoare. Dar dacă poţi face ceva, fie-Ţi milă de noi şi ajută-ne.``

²⁴ Îndată tatăl copilului a strigat cu lacrămi:,,Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!``

⁸ vă spun: chiar dacă nu s'ar scula să i le dea, pentrucă -i este prieten, totuş, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi -i va da tot ce -i trebuie. ⁹ Deaceea şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da: căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide. ¹⁰ Fiindcă oricine cere, capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

¹ Isus le -a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase. ² El le -a zis:,,Într'o cetate era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina. ³ În cetatea aceea era şi o văduvă, care venea des la el, şi -i zicea:,Fă-mi dreptate în cearta cu pîrîşul meu.` <sup>4</sup> Multă vreme n'a voit să -i facă dreptate. Dar în urmă, şi -a zis:,Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez, <sup>5</sup> totuş, pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul.` ⁶ Domnul a adăogat:,Auziţi ce zice judecătrul nedrept? ⁷ Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, cari strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei? ⁸ Vă spun că le va face dreptate în curînd. Dar cînd va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pămînt?``

⁶ Să nu daţi cînilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, şi să se întoarcă să vă rupă.

²⁷ Isus i -a zis:,,Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pînea copiilor, şi s'o arunci la căţei.`` <sup>28</sup> ,,Da, Doamne``, I -a răspuns ea;,,dar şi căţeii de supt masă mănîncă din fărămiturile copiilor.``

²¹ Atunci El mi -a zis:,Du-te, căci te voi trimite departe la Neamuri..`` <sup>22</sup> Ei l-au ascultat pînă la cuvîntul acesta. Dar atunci şi-au ridicat glasul, şi au zis:,,Ia de pe pămînt pe un astfel de om! Nu este vrednic să trăiască!``

⁴ Ei sînt Israeliţi, au înfierea, slava, legămintele, darea Legii, slujba dumnezeiască, făgăduinţele,

¹⁵ Noi sîntem Iudei din fire, iar nu păcătoşi dintre Neamuri.

¹² aduceţi-vă aminte că în vremea aceea eraţi fără Hristos, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume.

² Păziţi-vă de cînii aceia; păziţi-vă de lucrătorii aceia răi; păziţi-vă de scrîjilaţii aceia!

¹⁰ Eu sînt prea mic pentru toate îndurările şi pentru toată credincioşia, pe care ai arătat -o faţă de robul Tău; căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu, şi iată că acum fac două tabere.

⁴ ,,Iată, eu sînt prea mic; ce să-Ţi răspund? Îmi pun mîna la gură. ⁵ Am vorbit odată, şi nu voi mai răspunde; de două ori, şi nu voi mai adăuga nimic.``

² ,,Ştiu că Tu poţi totul, şi că nimic nu poate sta împotriva gîndurilor Tale``. - <sup>3</sup> ,,Cine este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile?`` -,,Da, am vorbit, fără să le înţeleg, de minuni, cari sînt mai pe sus de mine şi pe cari nu le pricep.`` - <sup>4</sup> ,,Ascultă-Mă, şi voi vorbi; te voi întreba, şi Mă vei învăţa.`` - ⁵ ,,Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te -a văzut. ⁶ De aceea mi -e scîrbă de mine şi mă pocăiesc în ţărînă şi cenuşă.``

⁴ Împotriva Ta, numai împotriva Ta, am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta; aşa că vei fi drept în hotărîrea Ta, şi fără vină în judecata Ta. ⁵ Iată că sînt născut în nelegiuire, şi în păcat m'a zămislit mama mea.

⁶³ ca să-ţi aduci aminte de trecut şi să roşeşti, şi să nu mai deschizi gura de ruşine, cînd îţi voi ierta tot ce ai făcut, zice Domnul Dumnezeu.``

¹⁸ Pleacă urechea, Dumnezeule, şi ascultă! Deschide ochii şi priveşte la dărîmăturile noastre, şi la cetatea peste care este chemat Numele Tău! Căci nu pentru neprihănirea noastră Îţi aducem noi cererile noastre, ci pentru îndurările Tale cele mari.

⁴⁵ ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

⁸ ,,Doamne``, a răspuns sutaşul,,,nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu; ci zi numai un cuvînt, şi robul meu va fi tămăduit.

⁶ Isus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, cînd sutaşul a trimes la El pe nişte prieteni să -I spună:,,Doamne, nu Te mai osteni atîta, pentrucă nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu. ⁷ De aceea nici nu m'am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.

¹⁸ Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi -i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, ¹⁹ şi nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.`

²¹ Şi dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi -i lingeau bubele.

⁴⁰ Dar celalt l -a înfruntat, şi i -a zis:,,Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti supt aceeaş osîndă? ⁴¹ Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n'a făcut nici un rău.`` <sup>42</sup> Şi a zis lui Isus:,,Doamne, adu-Ţi aminte de mine, cînd vei veni în Împărăţia Ta!``

⁴ Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat şi toţi oamenii să fie găsiţi mincinoşi, după cum este scris:,,Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale, şi să ieşi biruitor cînd vei fi judecat.``

¹⁹ Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sînt supt Lege, pentruca orice gură să fie astupată, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu.

²⁹ Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este şi al Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor;

¹² În adevăr, nu este nici o deosebire între Iudeu şi Grec; căci toţi au acelaş Domn, care este bogat în îndurare pentru toţi cei ce -L cheamă.

⁸ După ei toţi, ca unei stîrpituri, mi s'a arătat şi mie. ⁹ Căci eu sînt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sînt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu.

⁸ Da, mie, care sînt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi -a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Hristos,

¹⁹ şi să cunoaşteţi dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoştinţă, ca să ajungeţi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu.

¹³ măcarcă mai înainte eram un hulitor, un prigonitor şi batjocoritor. Dar am căpătat îndurare, pentrucă lucram din neştiinţă, în necredinţă! ¹⁴ Şi harul Domnului nostru s'a înmulţit peste măsură de mult împreună cu credinţa şi cu dragostea care este în Hristos Isus. ¹⁵ O, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvîntul, care zice:,,Hristos Isus a venit în lume ca să mîntuiască pe cei păcătoşi``, dintre cari cel dintîi sînt eu.

³⁰ De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel:,,Spusesem că şi casa ta şi casa tatălui tău au să umble totdeauna înaintea Mea``. Şi acum, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti... pe cine Mă cinsteşte, dar ceice Mă dispreţuiesc,...... vor fi dispreţuiţi.

¹⁵ Da, mă va ucide: n'am nimic de nădăjduit; dar îmi voi apăra purtarea în faţa Lui.

¹⁰ Dar El ştie ce cale am urmat; şi, dacă m'ar încerca, aş ieşi curat ca aurul.

¹⁹ El împlineşte dorinţele celor ce se tem de El, le aude strigătul şi -i scapă.

³² Ci, cînd mîhneşte pe cineva, Se îndură iarăş de el, după îndurarea Lui cea mare:

¹⁰ Cînd a auzit Isus aceste vorbe, S'a mirat, şi a zis celor ce veneau după El:,,Adevărat vă spun că nici în Israel n'am găsit o credinţă aşa de mare.

¹³ Apoi a zis sutaşului:,,Du-te, şi facă-ţi-se după credinţa ta.`` Şi robul lui s'a tămăduit chiar în ceasul acela.

²² Isus S'a întors, a văzut -o, şi i -a zis:,,Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te -a tămăduit.`` Şi s'a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.

²⁹ Atunci S'a atins de ochii lor, şi a zis:,,Facă-vi-se după credinţa voastră!`` <sup>30</sup> Şi li s'au deschis ochii. Isus le -a poruncit cu tot dinadinsul şi le -a zis:,,Vedeţi, să nu ştie nimeni.``

³¹ Îndată, Isus a întins mîna, l -a apucat, şi i -a zis:,,Puţin credinciosule, pentruce te-ai îndoit?``

³⁴ Dar Isus i -a zis:,,Fiică, credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace, şi fii tămăduită de boala ta.``

²³ Isus a răspuns:,,Tu zici:,Dacă poţi!`... Toate lucrurile sînt cu putinţă celui ce crede!`` <sup>24</sup> Îndată tatăl copilului a strigat cu lacrămi:,,Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!``

⁹ Cînd a auzit Isus aceste vorbe, S'a minunat de sutaş, S'a întors spre norodul, care mergea după El, şi a zis:,,Vă spun că nici chiar în Israel n'am găsit o credinţă atît de mare.``

⁵⁰ Dar Isus a zis femeii:,,Credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace.``

⁵ Apostolii au zis Domnului:,,Măreşte-ne credinţa!``

⁴² Şi Isus i -a zis:,,Capătă-ţi vederea. Credinţa ta te -a mîntuit.`` ⁴³ Numaidecît, orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, cînd a văzut cele întîmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.

⁵⁰ ,,Du-te``, i -a zis Isus,,,fiul tău trăieşte.`` Şi omul acela a crezut cuvintele pe cari i le spusese Isus, şi a pornit la drum. ⁵¹ Pe cînd se pogora el, l-au întîmpinat robii lui, şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte. ⁵² El i -a întrebat de ceasul în care a început să -i fie mai bine. Şi ei i-au zis:,,Ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.`` <sup>53</sup> Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus:,,Fiul tău trăieşte``. Şi a crezut el şi toată casa lui.

¹⁹ Şi, fiindcă n'a fost slab în credinţă, el nu s'a uitat la trupul său, care era îmbătrînit, -avea aproape o sută de ani, -nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii. ²⁰ El nu s'a îndoit de făgăduinţa lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci, întărit prin credinţa lui, a dat slavă lui Dumnezeu,

³ Trebuie să mulţămim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se şi cuvine, pentrucă credinţa voastră merge mereu crescînd, şi dragostea fiecăruia din voi toţi faţă de ceilalţi se măreşte tot mai mult.

³ dela cîmpie pînă la marea Chineret la răsărit, şi pînă la marea cîmpiei, care este marea Sărată, la răsărit, spre Bet-Ieşimot; şi dela miazăzi, subt poalele muntelui Pisga.

¹ Totuş întunerecul nu va împărăţi vecinic pe pămîntul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lîngă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor.

¹⁸ Pe cînd trecea pe lîngă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, cari aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari.

¹ Cînd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.

² O mulţime de noroade s'au strîns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într'o corabie; iar tot norodul stătea pe ţărm.

²⁹ Isus a plecat din locurile acelea, şi a venit lîngă marea Galileii. S'a suit pe munte, şi a şezut jos acolo. ³⁰ Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi, şi mulţi alţi bolnavi I-au pus la picioarele Lui, şi El i -a tămăduit; ³¹ aşa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoşează, şchopii umblă şi orbii văd; şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

¹⁶ Pe cînd trecea Isus pe lîngă marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncînd o mreajă în mare, căci erau pescari.

³¹ Isus a părăsit ţinutul Tirului, şi a venit iarăş prin Sidon la marea Galileii, trecînd prin ţinutul Decapole. ³² I-au adus un surd, care vorbea cu anevoie, şi L-au rugat să-Şi pună mînile peste el. ³³ El l -a luat la o parte din norod, i -a pus degetele în urechi, şi i -a atins limba cu scuipatul Lui. ³⁴ Apoi, Şi -a ridicat ochii spre cer, a suspinat, şi a zis:,,Efata``, adică:,,Deschide-te!`` ³⁵ Îndată, i s'au deschis urechile, i s'a deslegat limba, şi a vorbit foarte desluşit. ³⁶ Isus le -a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cît le poruncea mai mult, cu atît Îl vesteau mai mult. ³⁷ Ei erau uimiţi peste măsură de mult, şi ziceau:,,Toate le face de minune; chiar şi pe surzi îi face să audă, şi pe muţi să vorbească.``

¹ Pe cînd Se afla lîngă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvîntul lui Dumnezeu,

¹ După aceea, Isus S'a dus dincolo de marea Galileii, numită marea Tiberiadei.

²³ A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mîncaseră ei pînea, dupăce Domnul mulţămise lui Dumnezeu.

¹ După aceea Isus S'a mai arătat ucenicilor Săi la marea Tiberiadei. Iată cum S'a arătat:

³ El îţi iartă toate fărădelegile tale El îţi vindecă toate boalele tale;

⁵ Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor; ⁶ atunci şchiopul va sări ca un cerb, şi limba mutului va cînta de bucurie; căci în pustie vor ţîşni ape, şi în pustietate pîraie;

²³ Isus străbătea toată Galilea, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod. ²⁴ I s'a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi ceice sufereau de felurite boale şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi; şi El îi vindeca.

⁴ Drept răspuns, Isus le -a zis:,,Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi: ⁵ Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

³⁵ Oamenii din locul acela, cari cunoşteau pe Isus, au trimes să dea de ştire în toate împrejurimile, şi au adus la El pe toţi bolnavii. ³⁶ Bolnavii îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi cîţi s'au atins, s'au vindecat.

³² Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii. ³³ Şi toată cetatea era adunată la uşă. ³⁴ El a vindecat pe mulţi cari pătimeau de felurite boale; de asemenea, a scos mulţi draci, şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentrucă -L cunoşteau.

⁵⁴ Cînd au ieşit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus, ⁵⁵ au alergat prin toate împrejurimile, şi au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El. ⁵⁶ Oriunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi pe pieţe, şi -L rugau să le dea voie doar să se atingă de poalele hainei Lui. Şi toţi cîţi se atingeau de El, erau tămăduiţi.

¹⁷ S'a pogorît împreună cu ei, şi S'a oprit într'un podiş unde se aflau mulţi ucenici de ai Lui, şi o mare mulţime de oameni, cari veniseră din toată Iudea, din Ierusalim, şi de pe lîngă marea Tirului şi a Sidonului, ca să -L asculte şi să fie vindecaţi de boalele lor. ¹⁸ Cei chinuiţi de duhuri necurate, erau vindecaţi. ¹⁹ Şi tot norodul căuta să se atingă de El, pentrucă din El ieşea o putere, care -i vindeca pe toţi.

²¹ Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boale, de chinuri, de duhuri rele, şi multor orbi le -a dăruit vederea. ²² Şi, drept răspuns, le -a zis:,,Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

²² Bărbaţi Israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele şi lucrările pline de putere, pe cari le -a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine ştiţi;

¹⁵ pînă acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe uliţe, şi îi puneau pe paturi şi pe aşternuturi, pentru ca, atunci cînd va trece Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul din ei. ¹⁶ Mulţimea, deasemenea, alerga la Ierusalim, din cetăţile vecine, şi aducea pe cei bolnavi şi pe cei chinuiţi de duhuri necurate: şi toţi se vindecau.

¹¹ Şi Dumnezeu făcea minuni nemaipomenite prin mînile lui Pavel; ¹² pînă acolo că peste cei bolnavi se puneau basmale sau şorţuri, cari fuseseră atinse de trupul lui, şi -i lăsau boalele, şi ieşeau afară din ei duhurile rele.

²⁸ Apoi a zis:,,Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Celce luptă cu Dumnezeu); căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni, şi ai fost biruitor.``

²⁰ Şi acolo, a ridicat un altar, pe care l -a numit El-Elohe-Israel (Domnul este Dumnezeul lui Israel).

¹⁰ Ei au văzut pe Dumnezeul lui Israel; subt picioarele Lui era un fel de lucrare de safir străveziu, întocmai ca cerul în curăţia lui.

¹⁵ Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!

²³ Cine aduce mulţămiri, ca jertfă, acela Mă proslăveşte, şi celui ce veghează asupra căii lui, aceluia îi voi arăta mîntuirea lui Dumnezeu.

⁸ Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s'au spăimîntat, şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

³³ După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau:,,Niciodată nu s'a văzut aşa ceva în Israel!``

⁸ Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le şi leapădă-le dela tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop sau ciung, decît să ai două mîni sau două picioare, şi să fii aruncat în focul vecinic.

¹⁴ Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i -a vindecat.

¹² Şi îndată, slăbănogul s'a sculat, şi -a ridicat patul, şi a ieşit afară în faţa tuturor; aşa că toţi au rămas uimiţi, şi slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau:,,Niciodată n'am văzut aşa ceva!``

³⁷ Ei erau uimiţi peste măsură de mult, şi ziceau:,,Toate le face de minune; chiar şi pe surzi îi face să audă, şi pe muţi să vorbească.``

⁴³ Dacă mîna ta te face să cazi în păcat, taie -o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă, decît să ai două mîni, şi să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge,

¹⁶ Toţi au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau:,,Un mare prooroc s'a ridicat între noi; şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.``

¹³ Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

²¹ Cînd s'a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s'a mîniat, şi a zis robului său:,Du-te degrab în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.`

¹⁵ Unul din ei, cînd s'a văzut vindecat, s'a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. ¹⁶ S'a aruncat cu faţa la pămînt la picioarele lui Isus, şi I -a mulţămit. Era Samaritean. ¹⁷ Isus a luat cuvîntul, şi a zis:,,Oare n'au fost curăţiţi toţi cei zece? Dar ceilalţi nouă, unde sînt? ¹⁸ Nu s'a găsit decît străinul acesta să se întoarcă şi să dea slavă lui Dumnezeu?``

⁴³ Numaidecît, orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, cînd a văzut cele întîmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.

²⁴ Fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb, şi i-au zis:,,Dă slavă lui Dumnezeu: noi ştim că omul acesta este un păcătos.``

² Acolo era un om olog din naştere, care era dus şi pus în toate zilele la poarta Templului, numită,,Frumoasă``, ca să ceară de milă dela cei ce intrau în Templu. <sup>3</sup> Omul acesta, cînd a văzut pe Petru şi pe Ioan că voiau să intre în Templu, le -a cerut milostenie. <sup>4</sup> Petru, ca şi Ioan, s'a uitat ţintă la el, şi a zis:,,Uită-te la noi!`` ⁵ Şi el se uita la ei cu luare aminte, şi aştepta să capete ceva dela ei. ⁶ Atunci Petru i -a zis:,,Argint şi aur, n'am; dar ce am, îţi dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te şi umblă!`` <sup>7</sup> L -a apucat de mîna dreaptă, şi l -a ridicat în sus. Îndată i s'au întărit tălpile şi glesnele; <sup>8</sup> dintr'o săritură a fost în picioare, şi a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblînd, sărind, şi lăudînd pe Dumnezeu. <sup>9</sup> Tot norodul l -a văzut umblînd şi lăudînd pe Dumnezeu. <sup>10</sup> Îl cunoşteau că era cel ce şedea la poarta,,Frumoasă`` a Templului, ca să ceară de pomană, şi s'au umplut de uimire şi de mirare pentru cele ce i se întîmplaseră. ¹¹ Fiindcă el se ţinea de Petru şi de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorul zis al lui Solomon.

⁸ În Listra era un om neputincios de picioare, olog din naştere, care nu umblase niciodată. ⁹ El şedea jos şi asculta pe Pavel cînd vorbea. Pavel s'a uitat ţintă la el, şi fiindcă a văzut că are credinţă ca să fie tămăduit, ¹⁰ a zis cu glas tare:,,Scoală-te drept în picioare.`` Şi el s'a sculat dintr'o săritură, şi a început să umble.

²⁸ Atunci cineva din popor, vorbindu -i, i -a zis:,,Tatăl tău a pus pe popor să jure, zicînd:,Blestemat să fie omul care va mînca astăzi!`` Şi poporul era sleit de puteri. <sup>29</sup> Şi Ionatan a zis:,,Tatăl meu turbură poporul; vedeţi dar cum mi s'au luminat ochii, pentrucă am gustat puţin din mierea aceasta! <sup>30</sup> Negreşit, dacă poporul ar fi mîncat azi din prada pe care a găsit -o la vrăjmaşii lui, n'ar fi fost înfrîngerea Filistenilor mai mare?`` ³¹ În ziua aceea au bătut pe Filisteni dela Micmaş pînă la Aialon. Poporul era foarte obosit,

¹¹ Pe cîmp au dat peste un om Egiptean, pe care l-au adus la David. I-au dat să mănînce pîne şi să bea apă, ¹² şi i-au mai dat şi o legătură de smochine şi două legături de stafide. După ce a mîncat, i-au venit iarăş puterile, căci nu mîncase şi nu băuse apă de trei zile şi trei nopţi.

³² Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. ³³ Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

⁴⁰ Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pîntecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pămîntului.

¹⁴ Cînd a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s'a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi. ¹⁵ Cînd s'a înserat, ucenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis:,,Locul acesta este pustiu, şi vremea iată că a trecut; dă drumul noroadelor să se ducă prin sate să-şi cumpere de mîncare.`` <sup>16</sup> ,,N'au nevoie să plece``, le -a răspuns Isus;,,daţi-le voi să mănînce.`` <sup>17</sup> Dar ei I-au zis:,,N'avem aici decît cinci pîni şi doi peşti.`` ¹⁸ Şi El le -a zis:,,Aduceţi -i aici la Mine.`` ¹⁹ Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti, Şi -a ridicat ochii spre cer, a binecuvîntat, a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor. ²⁰ Toţi au mîncat şi s'au săturat; şi s'au ridicat douăsprezece coşuri pline cu rămăşiţele de fărămituri. ²¹ Ceice mîncaseră, erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.

³⁴ Lui Isus I s'a făcut milă de ei, S'a atins de ochii lor, şi îndată orbii şi-au căpătat vederea, şi au mers după El.

⁶³ şi i-au zis:,,Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe cînd era încă în viaţă, a zis:,După trei zile voi învia.`

¹ În zilele acelea, fiindcă se strînsese din nou mult norod, şi n'avea ce mînca, Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis: ² ,,Mi -e milă de norodul acesta; căci iată că de trei zile stau lîngă Mine, şi n'au ce mînca. ³ Dacă le voi da drumul acasă flămînzi, au să leşine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.`` <sup>4</sup> Ucenicii I-au răspuns:,,Cum ar putea cineva să sature cu pîne pe oamenii aceştia, aici într'un loc pustiu?`` ⁵ ,,Cîte pîni aveţi?`` i -a întrebat Isus.,,Şapte``, I-au răspuns ei. ⁶ Atunci a poruncit norodului să şadă pe pămînt; a luat cele şapte pîni; şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, le -a frînt şi le -a dat ucenicilor Săi ca să le împartă; şi ei le-au împărţit norodului. ⁷ Mai aveau şi cîţiva peştişori: şi Isus, după ce i -a binecuvîntat, a poruncit să -i împartă şi pe aceia. ⁸ Au mîncat şi s'au săturat; şi au ridicat şapte coşniţe, pline cu rămăşiţele de fărămituri. ⁹ Erau aproape patru mii de inşi. În urmă Isus le -a dat drumul. ¹⁰ Isus a intrat îndată în corabie cu ucenicii Săi, şi a venit în părţile Dalmanutei.

¹³ Domnul, cînd a văzut -o, I s'a făcut milă de ea, şi i -a zis:,,Nu plînge!``

²⁹ Să nu căutaţi ce veţi mînca sau ce veţi bea, şi nu vă frămîntaţi mintea. ³⁰ Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

³³ Înainte de ziuă, Pavel a rugat pe toţi să mănînce, şi a zis:,,Astăzi sînt patrusprezece zile, decînd staţi mereu de veghe, şi n'aţi luat nimic de mîncare în gură.

¹⁵ Căci n'avem un Mare Preot, care să n'aibă milă de slăbiciunile noastre; ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat.

²¹ Moise a zis:,,Şase sute de mii de oameni cari merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sînt eu, şi Tu zici:,Le voi da carne, şi vor mînca o lună întreagă!` ²² Putem tăia oare atîtea oi şi atîţia boi, ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toţi peştii mării, ca să le ajungă?``

⁴² A venit un om din Baal-Şalişa. A adus pîne din cele dintîi roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de pîni de orz, şi spice noi în sac. Elisei a zis:,,Dă oamenilor acestora să mănînce.`` <sup>43</sup> Slujitorul său a răspuns:,,Cum pot să dau din ele la o sută de inşi?`` Dar Elisei a zis:,,Dă oamenilor să mănînce; căci aşa vorbeşte Domnul:,Vor mînca, şi va mai rămînea.`` ⁴⁴ Atunci le -a pus pînile înainte; şi au mîncat şi le -a mai şi rămas, după cuvîntul Domnului.

³⁷ ,,Daţi-le voi să mănînce``, le -a răspuns Isus. Dar ei I-au zis:,,Oare să ne ducem să cumpărăm pîni de două sute de lei, şi să le dăm să mănînce?``

⁴ Ucenicii I-au răspuns:,,Cum ar putea cineva să sature cu pîne pe oamenii aceştia, aici într'un loc pustiu?`` <sup>5</sup> ,,Cîte pîni aveţi?`` i -a întrebat Isus.,,Şapte``, I-au răspuns ei.

¹³ Isus le -a zis:,,Daţi-le voi să mănînce!`` Dar ei au răspuns:,,N'avem decît cinci pîni şi doi peşti; afară numai dacă ne vom duce noi înşine să cumpărăm merinde pentru tot norodul acesta.``

⁵ Isus Şi -a ridicat ochii, şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip:,,De unde avem să cumpărăm pîni ca să mănînce oamenii aceştia?`` <sup>6</sup> Spunea lucrul acesta ca să -l încerce, pentrucă ştia ce are de gînd să facă. <sup>7</sup> Filip i -a răspuns:,,Pînile, pe cari le-am putea cumpăra cu două sute de lei (Greceşte: dinari.), n'ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele.`` ⁸ Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I -a zis: ⁹ ,,Este aici un băieţel, care are cinci pîni de orz şi doi peşti; dar ce sînt acestea la atîţia?``

⁹ Tot nu înţelegeţi? Şi nici nu vă mai aduceţi aminte de cele cinci pîni pentru cei cinci mii de oameni, şi cîte coşuri aţi ridicat? ¹⁰ Nici de cele şapte pîni pentru cei patru mii de oameni, şi cîte coşniţe aţi ridicat?

⁴¹ Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le -a zis:,,Aveţi aici ceva de mîncare?`` ⁴² I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere.

⁹ Cînd s'au pogorît pe ţărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, peşte pus deasupra şi pîne. ¹⁰ Isus le -a zis:,,Aduceţi din peştii, pe cari i-aţi prins acum.``

³⁹ Atunci le -a poruncit să -i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde. ⁴⁰ Şi au şezut jos în cete de cîte o sută şi de cîte cincizeci.

¹⁴ Şi erau aproape cinci mii de bărbaţi. Isus a zis ucenicilor Săi:,,Puneţi -i să şadă jos în cete de cîte cincizeci.`` ¹⁵ Aşa au şi făcut: i-au pus pe toţi să şadă jos. ¹⁶ Isus a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti, Şi -a ridicat ochii spre cer, şi le -a binecuvîntat. Apoi le -a frînt, şi le -a dat ucenicilor să le împartă norodului.

¹⁰ Isus a zis:,,Spuneţi oamenilor să şadă jos.`` În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii.

¹³ Cînd veţi intra în cetate, îl veţi găsi înainte ca să se suie la locul înalt să mănînce; căci poporul nu mănîncă pînă nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvinteze jertfa; după aceea, mănîncă şi cei poftiţi. Suiţi-vă dar, căci acum îl veţi găsi.``

¹⁹ Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti, Şi -a ridicat ochii spre cer, a binecuvîntat, a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor.

²⁶ Pe cînd mîncau ei, Isus a luat o pîne; şi după ce a binecuvîntat, a frînt -o, şi a dat -o ucenicilor, zicînd:,,Luaţi, mîncaţi; acesta este trupul Meu.`` ²⁷ Apoi a luat un pahar, şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, li l -a dat, zicînd:,,Beţi toţi din el;

¹⁷ Şi a luat un pahar, a mulţămit lui Dumnezeu, şi a zis:,,Luaţi paharul acesta, şi împărţiţi -l între voi;

¹⁹ Apoi a luat pîne; şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt -o, şi le -a dat -o zicînd:,,Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.``

³⁰ Pe cînd şedea la masă cu ei, a luat pînea; şi, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt -o, şi le -a dat -o.

¹¹ Isus a luat pînile, a mulţămit lui Dumnezeu, le -a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celorce şedeau jos; de asemenea, le -a dat şi din peşti cît au voit.

³⁵ După ce a spus aceste vorbe, a luat pîne, a mulţămit lui Dumnezeu, înaintea tuturor, a frînt -o, şi a început să mănînce.

⁶ Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n'o face. Cine mănîncă, pentru Domnul mănîncă; pentrucă aduce mulţămiri lui Dumnezeu. Cine nu mănîncă, pentru Domnul nu mănîncă; şi aduce şi el mulţămiri lui Dumnezeu.

³¹ Deci, fie că mîncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu.

³ Ei opresc căsătoria şi întrebuinţarea bucatelor, pe cari Dumnezeu le -a făcut ca să fie luate cu mulţămiri de către ceice cred şi cunosc adevărul. ⁴ Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună: şi nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulţămiri;

⁹ Căci el a potolit setea sufletului însetat, şi a umplut de bunătăţi sufletul flămînd.

³³ Ucenicii I-au zis:,,De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?``

⁸ Au mîncat şi s'au săturat; şi au ridicat şapte coşniţe, pline cu rămăşiţele de fărămituri. ⁹ Erau aproape patru mii de inşi. În urmă Isus le -a dat drumul.

¹⁹ Cînd am frînt cele cinci pîni la cei cinci mii de bărbaţi, cîte coşuri pline cu fărămituri aţi ridicat?``,,Douăsprezece``, I-au răspuns ei. ²⁰ ,,Şi cînd am frînt cele şapte pîni la cei patru mii de bărbaţi, cîte coşniţe pline cu fărămituri aţi ridicat?``,,Şapte``, I-au răspuns ei. ²¹ Şi El le -a zis:,,Tot nu înţelegeţi?``

⁵³ Pe cei flămînzi i -a săturat de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i -a scos afară cu mînile goale.

²² Îndată după aceea, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă, pînă va da drumul noroadelor.

¹⁰ Isus a intrat îndată în corabie cu ucenicii Săi, şi a venit în părţile Dalmanutei.