Proverbs 26 Cross References - Romanian

¹ Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun. ² Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. - ³ Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. - ⁴ Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. - ⁵ Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. - ⁶ Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. - ⁷ Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. - ⁸ Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. - ⁹ Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. - ¹⁰ Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. - ¹¹ Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. - ¹² Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. - ¹³ Leneşul zice:,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu! ¹⁴ Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui. ¹⁵ Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. - ¹⁶ Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată. ¹⁷ Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi. ¹⁸ Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare, ¹⁹ aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice:,,Am vrut doar să glumesc!`` - ²⁰ Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte. ²¹ După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta. ²² Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. - ²³ Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea. ²⁴ Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea. ²⁵ Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui. ²⁶ Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. - ²⁷ Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte. ²⁸ Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

⁷ Iotam a aflat despre lucrul acesta. S'a dus şi s'a aşezat pe vîrful muntelui Garizim, şi iată ce le -a strigat el cu glas tare:,,Ascultaţi-mă, locuitorii Sihemului, şi Dumnezeu să vă asculte!

²⁰ Dacă nu, să iasă un foc din Abimelec, şi să mistuie pe locuitorii din Sihem şi casa lui Milo; şi un foc să iasă din locuitorii Sihemului şi din casa lui Milo, şi să mistuie pe Abimelec!``

⁵⁶ Astfel a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care -l făcuse tatălui său, ucizînd pe cei şaptezeci de fraţi ai lui; ⁵⁷ şi Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care -l făcuseră. Astfel s'a împlinit faţă de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.

¹⁷ Nu sîntem noi la seceratul grînelor? Voi striga către Domnul, şi va trimete tunete şi ploaie. Să ştiţi atunci şi să vedeţi cît de rău... aţi făcut înaintea Domnului cînd aţi cerut un împărat pentru voi``. ¹⁸ Samuel a strigat către Domnul, şi Domnul a trimes chiar în ziua aceea tunete şi ploaie. Tot poporul a avut o mare frică de Domnul şi de Samuel.

¹ După aceste lucruri, împăratul Ahaşveroş a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul. L -a ridicat în cinste, şi a pus scaunul lui mai pe sus de scaunele tuturor căpeteniilor cari erau lîngă el. ² Toţi slujitorii împăratului, cari stăteau la poarta împăratului, plecau genunchiul şi se închinau înaintea lui Haman, căci aşa era porunca împăratului cu privire la el. Dar Mardoheu nu-şi pleca genunchiul şi nu se închina. ³ Şi slujitorii împăratului, cari stăteau la poarta împăratului, au zis lui Mardoheu:,,Pentru ce calci porunca împăratului?`` <sup>4</sup> Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, şi el nu -i asculta, l-au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu are să se ţină de hotărîrea lui; căci el spusese că este Iudeu. <sup>5</sup> Şi Haman a văzut că Mardoheu nu-şi pleca genunchiul şi nu se închina înaintea lui. S'a umplut de mînie; <sup>6</sup> dar a crezut prea puţin pentru el să pună mîna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu, şi a voit să nimicească pe poporul lui Mardoheu, pe toţi Iudeii cari se aflau în toată împărăţia lui Ahaşveroş. <sup>7</sup> În luna întîi, adică luna Nisan, în al doisprezecelea an al împăratului Ahaşveroş, au aruncat Pur, adică sorţul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi şi pentru fiecare lună, pînă în luna a douăsprezecea, adică luna Adar. <sup>8</sup> Atunci Haman a zis împăratului Ahaşveroş:,,În toate ţinuturile împărăţiei tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor şi nu ţine legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să -l lase liniştit. <sup>9</sup> Dacă împăratul găseşte cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciţi, şi eu voi cîntări zece mii de talanţi de argint în mînile slujbaşilor, ca să -i ducă în vistieria împăratului.`` ¹⁰ Împăratul şi -a scos inelul din deget, şi l -a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmaşul Iudeilor. ¹¹ Şi împăratul a zis lui Haman:,,Îţi dăruiesc şi argintul şi pe poporul acesta; fă cu el ce vei voi.`` ¹² Logofeţii împăratului au fost chemaţi în a treisprezecea zi a lunii întîi, şi au scris în totul cum a poruncit Haman, mai marilor oştirii, dregătorilor fiecărui ţinut şi căpeteniilor fiecărui popor, fiecărui ţinut după scrierea lui şi fiecărui popor după limba lui. Au scris în numele împăratului Ahaşveroş, şi au pecetluit scrisorile cu inelul împăratului. ¹³ Scrisorile au fost trimese prin alergători în toate ţinuturile împăratului, ca să nimicească, să omoare şi să peardă pe toţi Iudeii, tineri şi bătrîni, prunci şi femei, şi anume într'o singură zi, în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, şi să li se prade averile. ¹⁴ Aceste scrisori cuprindeau porunca împăratului care trebuia vestită în fiecare ţinut, şi îndemnau pe toate popoarele să fie gata pentru ziua aceea. ¹⁵ Alergătorii au plecat în grabă mare, după porunca împăratului. Porunca a fost vestită şi în capitala Susa. Şi pe cînd împăratul şi Haman stăteau şi beau, cetatea Susa era îngrozită.

⁶ Hatac s'a dus la Mardoheu în locul deschis al cetăţii, înaintea porţii împăratului.

⁹ Hatac a venit şi a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu.

⁸ Pretutindeni mişună cei răi, cînd domneşte ticăloşia printre fiii oamenilor.

⁴ El priveşte cu dispreţ pe cel vrednic de dispreţuit, dar cinsteşte pe ceice se tem de Domnul. El nu-şi ia vorba înapoi, dacă face un jurămînt în paguba lui.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. O cîntare a lui David. Făcută cu prilejul celor spuse de Doeg, Edomitul, lui Saul, cînd zicea:,,David s'a dus în casa lui Ahimelec.``) Pentruce te făleşti cu răutatea ta, asupritorule? Bunătatea lui Dumnezeu ţine în veci.

⁷ Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

¹⁰ Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

³ Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

⁸ Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

¹⁶ Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -

⁵ Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte: ⁶ nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos. ⁷ Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

⁸ Cum să blastăm eu pe cel ce nu -l blastămă Dumnezeu? Cum să defaim eu pe cel ce nu -l defaimă Domnul?

⁴ pentru că nu v'au ieşit înainte cu pîne şi apă, pe drum, la ieşirea voastră din Egipt, şi pentru că au adus, pe preţ de argint, împotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor din Mesopotamia, ca să te blesteme. ⁵ Dar Domnul, Dumnezeul tău, n'a voit să asculte pe Balaam; şi Domnul, Dumnezeul tău, a schimbat blestemul acela în binecuvîntare, pentru că tu eşti iubit de Domnul, Dumnezeul tău.

²⁸ Atunci cineva din popor, vorbindu -i, i -a zis:,,Tatăl tău a pus pe popor să jure, zicînd:,Blestemat să fie omul care va mînca astăzi!`` Şi poporul era sleit de puteri. ²⁹ Şi Ionatan a zis:,,Tatăl meu turbură poporul; vedeţi dar cum mi s'au luminat ochii, pentrucă am gustat puţin din mierea aceasta!

⁴³ Filisteanul a zis lui David: Ce! sînt cîne, de vii la mine cu toiege?`` Şi, după ce l -a blestemat pe dumnezeii lui,

¹² Poate că Domnul se va uita la necazul meu, şi-mi va face bine în locul blestemelor de azi.``

² pentrucă nu veniseră înaintea copiilor lui Israel cu pîne şi apă, şi pentrucă tocmiseră împotriva lor cu preţ de argint pe Balaam ca să -i blesteme. Dar Dumnezeul nostru a prefăcut blestemul în binecuvîntare.

²⁸ Măcar că ei blastămă, Tu binecuvintează; măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntaţi, iar robul Tău se va bucura.

⁸ Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

⁵ El a zis celor din Sucot:,,Daţi, vă rog, cîteva pîni poporului care mă însoţeşte, căci sînt obosiţi, şi sînt în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, împăraţii Madianului.`` <sup>6</sup> Căpeteniile din Sucot au răspuns:,,Este oare mîna lui Zebah şi Ţalmuna în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oştirii tale?`` ⁷ Şi Ghedeon a zis:,,Ei bine! dupăce Domnul va da în mînile noastre pe Zebah şi pe Ţalmuna, vă voi scărpina carnea cu spini din pustie şi cu mărăcini.``

⁹ Nu fiţi ca un cal sau ca un catîr fără pricepere, pe cari -i struneşti cu un frîu şi o zăbală cu cari -i legi, ca să nu se apropie de tine. -

¹³ Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

¹⁰ O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

²⁵ Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

²⁹ Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

²² Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

²¹ Ce voiţi? Să vin la voi cu nuiaua, sau cu dragoste şi cu duhul blîndeţei?

⁶ Îndată ce se va săvîrşi ascultarea aceasta din partea voastră, sîntem gata să pedepsim orice neascultare.

² Cum am spus, cînd am fost de faţă a doua oară, tot aşa şi azi, cînd nu sînt de faţă, spun iarăş mai dinainte celor ce au păcătuit mai înainte, şi tuturor celorlalţi, că, dacă mă voi întoarce la voi, n'am să cruţ deloc;

¹ Bărbaţii lui Efraim s'au strîns, au pornit spre miază noapte, şi au zis lui Iefta:,,Pentruce te-ai dus să baţi pe fiii lui Amon, fără să ne fi chemat şi pe noi să mergem cu tine? Vrem să-ţi dăm foc casei şi să te ardem împreună cu ea.`` <sup>2</sup> Iefta le -a răspuns:,,Eu şi poporul meu am avut mari certuri cu fiii lui Amon; şi cînd v'am chemat, nu m'aţi scăpat din mînile lor. <sup>3</sup> Văzînd că nu-mi vii în ajutor, mi-am pus viaţa în joc, şi am pornit împotriva fiilor lui Amon. Domnul i -a dat în mînile mele. Pentruce vă suiţi dar azi împotriva mea ca să-mi faceţi război?`` ⁴ Iefta a strîns pe toţi bărbaţii Galaadului, şi a început lupta cu Efraim. Bărbaţii Galaadului au bătut pe Efraim, pentrucă Efraimiţii ziceau:,,Sînteţi nişte fugari ai lui Efraim! Galaadul este în mijlocul lui Efraim, în mijlocul lui Manase!`` <sup>5</sup> Galaadiţii au pus mîna pe vadurile Iordanului dinspre Efraim. Şi cînd unul din fugarii lui Efraim, zicea:,,Lasă-mă să trec!`` bărbaţii Galaadului îl întrebau:,,Eşti Efraimit?`` Dacă răspundea:,,Nu,`` ⁶ atunci îi ziceau:,,Ei bine, zi Şibolet.`` Şi el zicea:,,Sibolet``, căci nu putea să -l spună bine. Atunci bărbaţii Galaadului îl apucau, şi -l jungheau lîngă vadurile Iordanului. Astfel au pierit în vremea aceea patruzeci şi două de mii de bărbaţi din Efraim.

⁴¹ Dar toţi bărbaţii lui Israel au venit la împărat, şi i-au zis:,,Pentruce te-au furat fraţii noştri, bărbaţii lui Iuda, şi au trecut pe împărat peste Iordan, împreună cu casa lui, şi cu toţi oamenii lui David?`` <sup>42</sup> Toţi bărbaţii lui Iuda au răspuns bărbaţilor lui Israel:,,Fiindcă împăratul ne este rudă; şi ce aţi găsit aici, ca să vă mîniaţi? Am trăit noi pe cheltuiala împăratului? Ne -a făcut el daruri?`` ⁴³ Şi bărbaţii lui Israel au răspuns bărbaţilor lui Iuda:,,Împăratul este de zece ori mai mult al nostru, şi chiar la David avem mai mult drept decît voi. Pentruce ne-aţi nesocotit? N'am fost noi cei dintîi cari am spus să se întoarcă împăratul nostru?`` Şi bărbaţii lui Iuda au vorbit cu mai multă asprime decît bărbaţii lui Israel.

¹⁴ şi le -a vorbit astfel, după sfatul tinerilor:,,Tatăl meu v'a îngreuiat jugul, dar eu vi -l voi face şi mai greu; tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.``

¹⁶ Cînd a văzut tot Israelul că împăratul nu -l ascultă, poporul a răspuns împăratului:,,Ce parte avem noi cu David? Noi n'avem moştenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum vezi-ţi de casă, Davide!`` Şi Israel s'a dus în corturile lui.

⁸ Atunci Amaţia a trimes nişte soli la Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel, să -i spună:,,Vino, să ne vedem faţa!`` <sup>9</sup> Şi Ioas, împăratul lui Israel, a trimes să spună lui Amaţia, împăratul lui Iuda:,,Spinul din Liban a trimes să spună cedrului din Liban:,,Dă pe fiică-ta de nevastă fiului meu!`` Şi fiarele sălbatice din Liban au trecut şi au călcat spinul în picioare. ¹⁰ Ai bătut pe Edomiţi, şi a început să ţi se înalţe inima. Bucură-te mai bine de slava ta, şi stai acasă. Pentruce să stîrneşti un rău, care ar aduce căderea ta şi a lui Iuda?``

¹⁴ Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

⁵ Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

²¹ Dar ei au tăcut, şi nu i-au răspuns o vorbă; căci împăratul dăduse porunca aceasta:,,Să nu -i răspundeţi!``

²¹ Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi, şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui. ²² El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug". ²³ Cînd era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, cînd era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător.

⁹ Nu întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvîntaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvîntarea.

⁹ Arhanghelul Mihail, cînd se împotrivea diavolului şi se certa cu el pentru trupul lui Moise, n'a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis:,,Domnul să te mustre!``

²⁴ Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis:,,Pe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?`` <sup>25</sup> Mica a răspuns:,,Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.`` ²⁶ Împăratul lui Israel a zis:,,Ia pe Mica, du -l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului, ²⁷ şi să le spui:,Aşa vorbeşte împăratul:,Puneţi pe omul acesta la închisoare, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă cînd mă voi întoarce în pace.`` <sup>28</sup> Şi Mica a zis:,,Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n'a vorbit prin mine.`` Apoi a mai zis:,,Auziţi, popoare, toate.``

⁷ Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

⁴ Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

¹² Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

¹¹ Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -

²¹ Vai de cei ce se socot înţelepţi, şi se cred pricepuţi!

¹⁷ Şi au mai pus lui Baruc următoarea întrebare:,,Spune-ne cum ai scris toate cuvintele acestea după spusele lui!`` <sup>18</sup> Baruc le -a răspuns:,,El îmi spunea cu gura lui toate cuvintele acestea, şi eu le-am scris în cartea aceasta cu cerneală.``

¹ Atunci nişte Farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus, şi I-au zis: ² ,,Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-şi spală mînile cînd mănîncă.`` ³ Drept răspuns, El le -a zis:,,Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?

¹ Fariseii şi Saducheii s'au apropiat de Isus, şi, ca să -L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer. ² Drept răspuns, Isus le -a zis:,,Cînd se înserează, voi ziceţi:,Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roş.` <sup>3</sup> Şi dimineaţa, ziceţi:,Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roş-posomorît.` Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s'o deosebiţi, şi semnele vremurilor nu le puteţi deosebi? ⁴ Un neam viclean şi prea curvar cere un semn; nu i se va da alt semn decît semnul proorocului Iona.`` Apoi i -a lăsat şi a plecat.

²³ Isus S'a dus în Templu; şi, pe cînd învăţa norodul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrînii norodului, şi I-au zis:,,Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea, şi cine Ţi -a dat puterea aceasta?`` <sup>24</sup> Drept răspuns, Isus le -a zis:,,Vă voi pune şi Eu o întrebare; şi dacă-Mi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri. <sup>25</sup> Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer, sau dela oameni?`` Dar ei vorbeau între ei şi ziceau:,,Dacă vom răspunde:,Din cer,` ne va spune:,Atunci de ce nu l-aţi crezut?` ²⁶ Şi dacă vom răspunde:,Dela oameni,` ne temem de norod, pentrucă toţi socotesc pe Ioan drept prooroc.`` <sup>27</sup> Atunci au răspuns lui Isus:,,Nu ştim!`` Şi El, la rîndul Lui, le -a zis:,,Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.

¹⁵ Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. ¹⁶ Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor. ¹⁷ Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?`` <sup>18</sup> Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns:,,Pentruce Mă ispitiţi, făţarnicilor? <sup>19</sup> Arătaţi-Mi banul birului.`` Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.). ²⁰ El i -a întrebat:,,Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?`` <sup>21</sup> ,,Ale Cezarului,`` I-au răspuns ei. Atunci El le -a zis:,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!`` <sup>22</sup> Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat.`` ²³ În aceeaş zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare: ²⁴ ,,Învăţătorule, Moise a zis:,Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să -i ridice urmaş.` <sup>25</sup> Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n'avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui. <sup>26</sup> Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, pînă la al şaptelea. <sup>27</sup> La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia. <sup>28</sup> La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut -o de nevastă. <sup>29</sup> Drept răspuns, Isus le -a zis:,,Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. <sup>30</sup> Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer. <sup>31</sup> Cît priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cînd zice: <sup>32</sup> ,Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.``

¹³ Unul din mulţime a zis lui Isus:,,Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră.`` <sup>14</sup> ,,Omule``, i -a răspuns Isus,,,cine M'a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?`` <sup>15</sup> Apoi le -a zis:,,Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.`` ¹⁶ Şi le -a spus pilda aceasta:,,Ţarina unui om bogat rodise mult. ¹⁷ Şi el se gîndea în sine, şi zicea:,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.` <sup>18</sup> ,Iată`, a zis el,,ce voi face: îmi voi strica grînarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile şi toate bunătăţile mele; ¹⁹ şi voi zice sufletului meu:,Suflete, ai multe bunătăţi strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea şi veseleşte-te!` <sup>20</sup> Dar Dumnezeu i -a zis:,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?` ²¹ Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.``

²³ Cineva I -a zis:,,Doamne, oare puţini sînt ceice sînt pe calea mîntuirii?`` El le -a răspuns: <sup>24</sup> ,,Nevoiţi-vă să intraţi pe uşa cea strîmtă. Căci vă spun, că mulţi vor căuta să intre, şi nu vor putea. <sup>25</sup> Odată ce Stăpînul casei Se va scula şi va încuia uşa, şi voi veţi fi afară, şi veţi începe să bateţi la uşă, şi să ziceţi:,Doamne, Doamne, deschide-ne!` drept răspuns, El vă va zice:,Nu ştiu de unde sînteţi.` <sup>26</sup> Atunci veţi începe să ziceţi:,Noi am mîncat şi am băut în faţa Ta, şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod.` <sup>27</sup> Şi El va răspunde:,Vă spun că nu ştiu de unde sînteţi; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.` <sup>28</sup> Va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor, cînd veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară. <sup>29</sup> Vor veni dela răsărit şi dela apus, dela miazănoapte şi dela miază-zi, şi vor şedea la masă în Împărăţia lui Dumnezeu. <sup>30</sup> Şi iată că sînt unii din cei de pe urmă, cari vor fi cei dintîi, şi sînt unii din cei dintîi, cari vor fi cei de pe urmă.``

⁷ Fiindcă ei nu încetau să -L întrebe, El S'a ridicat în sus, şi le -a zis:,,Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintîi cu piatra în ea.``

²⁶ Iarăş l-au întrebat:,,Ce ţi -a făcut? Cum ţi -a deschis ochii?`` <sup>27</sup> ,,Acum v'am spus``, le -a răspuns el,,,şi n'aţi ascultat. Pentruce voiţi să mai auziţi încăodată? Doar n'aţi vrea să vă faceţi şi voi ucenicii Lui!`` <sup>28</sup> Ei l-au ocărît, şi i-au zis:,,Tu eşti ucenicul Lui, noi sîntem ucenicii lui Moise. <sup>29</sup> Ştim că Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nu ştim de unde este.`` ³⁰ ,,Aici este mirarea``, le -a răspuns omul acela,,,că voi nu ştiţi de unde este, şi totuş, El mi -a deschis ochii. <sup>31</sup> Ştim că Dumnezeu n'ascultă pe păcătoşi; ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă. <sup>32</sup> De cînd este lumea, nu s'a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere. <sup>33</sup> Dacă omul acesta n'ar veni dela Dumnezeu, n'ar putea face nimic.``

²⁵ Fraţilor, pentruca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într'o împietrire, care va ţinea pînă va intra numărul deplin al Neamurilor.

¹⁶ Aveţi aceleaşi simţiminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămîneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi.

¹³ Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră -i aspru, ca să fie sănătoşi în credinţă,

³¹ Dar bărbaţii cari fuseseră împreună cu el au zis:,,Nu putem să ne suim împotriva poporului acestuia, căci este mai tare decît noi.``

²⁶ Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

¹⁷ Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

¹³ Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

¹⁶ Dumnezeu zice însă celui rău:,,Ce tot înşiri tu legile Mele, şi ai în gură legămîntul Meu, ¹⁷ cînd tu urăşti mustrările, şi arunci cuvintele Mele înapoia ta? ¹⁸ Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el, şi te însoţeşti cu preacurvarii. ¹⁹ Dai drumul gurii la rău, şi limba ta urzeşte vicleşuguri. ²⁰ Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale. ²¹ Iată ce ai făcut, şi Eu am tăcut. Ţi-ai închipuit că Eu sînt ca tine. Dar te voi mustra, şi îţi voi pune totul supt ochi!

⁸ Limba lor le -a pricinuit căderea; şi toţi cei ce -i văd, clatină din cap.

⁹ Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

⁴ Sau, cum poţi zice fratelui tău:,,Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău``, şi, cînd colo, tu ai o bîrnă într'al tău?... ⁵ Făţarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

²³ Isus le -a zis:,,Fără îndoială, Îmi veţi spune zicala aceea:,Doftore, vindecă-te pe tine însuţi`; şi Îmi veţi zice:,Fă şi aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum.``

¹ Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

²² un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

³⁵ ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

³¹ Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!

⁶ care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

¹⁵ Faraon, văzînd că are răgaz să răsufle în voie, şi -a împietrit inima, şi n'a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spuse Domnul.

⁴⁵ Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decît el: intră în casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decît cea dintîi. Tocmai aşa se va întîmpla şi cu acest neam viclean.``

²² Cu ei s'a întîmplat ce spune zicala adevărată:,,Cînele s'a întors la ce vărsase``, şi,,scroafa spălată s'a întors să se tăvălească iarăş în mocirlă.``

²⁹ Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.

¹⁶ Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

²⁰ Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -

³¹ Care din amîndoi a făcut voia tatălui său?``,,Cel dintîi,`` au răspuns ei. Şi Isus le -a zis:,,Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu.

⁴⁴ Apoi S'a întors spre femeie, şi a zis lui Simon:,,Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele; dar ea Mi -a stropit picioarele cu lacrămile ei, şi Mi le -a şters cu părul capului ei.

¹¹ Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel:,Dumnezeule, Îţi mulţămesc că nu sînt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.

¹⁸ Nimeni să nu se înşele: Dacă cineva dintre voi se crede înţelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun, ca să ajungă înţelept. ¹⁹ Căci înţelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris:,,El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor.``

¹ Fraţilor, voim să vă aducem la cunoştinţă harul, pe care l -a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei. ² În mijlocul multelor necazuri prin cari au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor.

¹⁷ Pentrucă zici:,,Sînt bogat, m'am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic``, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol,

¹⁹ Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

¹⁵ Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

¹³ Leneşul zice:,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -

⁹ Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău? ¹⁰ Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

²⁴ Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

²⁷ Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

³³ ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

¹² aşa încît să nu vă leneviţi, ci să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc făgăduinţele.

²⁴ Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

¹⁵ Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

¹⁵ Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blîndeţă şi teamă,

¹¹ Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

⁶ Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

³ Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -

¹⁴ ,,Omule``, i -a răspuns Isus,,,cine M'a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?``

²³ Fereşte-te de întrebările nebune şi nefolositoare, căci ştii că dau naştere la certuri. ²⁴ Şi robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blînd cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plin de îngăduinţă răbdătoare,

²³ Arcaşii l-au aţîţat, au aruncat săgeţi, Şi l-au urmărit cu ura lor.

²³ ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.

¹⁸ Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

¹¹ Iar voi toţi, cari aprindeţi focul, şi puneţi tăciuni pe el, umblaţi în lumina focului vostru şi în tăciunii pe cari i-aţi aprins. Din mîna Mea vi se întîmplă aceste lucruri, ca să zăceţi în dureri.``

²³ Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

⁹ Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

²¹ Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

⁴ Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, cari nu sînt cuviincioase; ci mai de grabă cuvinte de mulţămire.

¹³ şi îşi vor lua astfel plata cuvenită pentru nelegiuirea lor. Fericirea lor este să trăiască în plăceri ziua nameaza mare. Ca nişte întinaţi şi spurcaţi, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cînd ospătează împreună cu voi.

²⁸ Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

¹⁰ Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

²² Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

⁶ Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, cînd este aprinsă de focul gheenei.

¹ Acolo era un om de nimic, numit Şeba, fiul lui Bicri, Beniamitul. El a sunat din trîmbiţă, şi a zis:,,Noi n'avem nicio parte cu David, nicio moştenire cu fiul lui Isai! Fiecare la cortul său, Israele!``

² Cînd a auzit lucrul acesta Ieroboam, fiul lui Nebat, era tot în Egipt, unde fugise de împăratul Solomon, şi în Egipt locuia. ³ Au trimes să -l cheme. Atunci Ieroboam, şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa:

²⁰ Tot Israelul, auzind că Ieroboam s'a întors, au trimes să -l cheme în adunare, şi l-au făcut împărat peste tot Israelul. Seminţia lui Iuda a fost singura care a mers după casa lui David.

⁴ Săgeţi ascuţite de războinic, cu cărbuni aprinşi de ieniper.

¹² Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

¹⁸ Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

²² Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -

³³ căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

⁸ Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

¹⁹ Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

⁹ În tine sînt bîrfitori, ca să verse sînge; în tine se mănîncă jertfe idoleşti pe munţi; în mijlocul tău se fac desfrînări.

⁹ Ioab a zis lui Amasa:,,Eşti sănătos, frate?`` Şi cu mîna dreaptă a apucat pe Amasa de barbă să -l sărute. ¹⁰ Amasa n'a luat seamă la sabia care era în mîna lui Ioab; şi Ioab l -a lovit cu ea în pîntece, şi i -a vărsat măruntaiele pe pămînt, fără să -i mai dea o a doua lovitură. Şi Amasa a murit. Ioab şi fratele său Abişai au urmărit pe Şeba, fiul lui Bicri.

¹⁸ Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

⁴ Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

³¹ Şi vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă tot după poftele lor.

²⁷ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi sînteţi ca mormintele văruite, cari, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sînt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie.

³⁹ Dar Domnul i -a zis:,,Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire şi de răutate.

⁴⁷ Pe cînd grăia El încă, iată că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s'a apropiat de Isus, ca să -L sărute. ⁴⁸ Şi Isus i -a zis:,,Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?``

⁶ Dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri, strînge temeiuri ca să mă vorbească de rău; şi cînd pleacă, mă vorbeşte de rău pe afară.

¹ Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

⁵ Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

¹⁷ Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

²⁰ Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

⁸ Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

² Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.

³ Nu mă lua de pe pămînt împreună cu cei răi şi cu oamenii nelegiuiţi, cari vorbesc de pace aproapelui lor şi, cînd colo, au răutate în inimă.

¹⁶ Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte: ¹⁷ ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, ¹⁸ inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, ¹⁹ martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

² O! dac'aş avea un han de călători în pustie, aş părăsi pe poporul meu, şi m'aş depărta de el! Căci toţi sînt nişte preacurvari şi o ceată de mişei.`` - <sup>3</sup> ,,Au limba întinsă ca un arc şi aruncă minciuna; şi nu prin adevăr sînt ei puternici în ţară; căci merg din răutate în răutate, şi nu Mă cunosc, zice Domnul.`` ⁴ ,,Fiecare să se păzească de prietenul lui, şi să nu se încreadă în niciunul din fraţii săi; căci orice frate caută să înşele, şi orice prieten umblă cu bîrfeli. ⁵ Se trag pe sfoară unii pe alţii, şi nu spun adevărul; îşi deprind limba să mintă, şi se trudesc să facă rău.`` - <sup>6</sup> ,,Locuinţa ta este în mijlocul făţărniciei, şi, de făţarnici ce sînt, nu vor să Mă cunoască, -zice Domnul.`` - ⁷ ,,De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor:,Iată, îi voi topi în cuptor, şi îi voi încerca. Căci cum aş putea să mă port altfel cu fiica poporului Meu? ⁸ Limba lor este o săgeată ucigătoare, nu spun de cît minciuni; cu gura vorbesc aproapelui lor de pace, şi în fundul inimii îi întind curse.

⁶ Căci chiar fraţii tăi şi casa tatălui tău te vînd, ei înşişi strigă în gura mare după tine. Nu -i crede cînd îţi vor spune vorbe prietenoase.``

⁵ Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzeşte-ţi uşa gurii de cea care îţi stă în braţe!

²³ Atunci dacă vă va spune cineva:,Iată, Hristosul este aici, sau acolo`, să nu -l credeţi.

⁸ Însă Cain a zis fratelui său Abel:,,Haidem să ieşim la cîmp.`` Dar pe cînd erau la cîmp, Cain s'a ridicat împotriva fratelui său Abel, şi l -a omorît.

¹⁷ Saul a zis lui David:,,Iată, îţi voi da de nevastă pe fiică-mea cea mai mare Merab: numai să-mi slujeşti cu vitejie, şi să porţi războaiele Domnului``. Dar Saul îşi zicea:,,Nu vreau să-mi pun mîna... mea pe el, ci mîna Filistenilor să fie asupra lui``.

²¹ El îşi zicea:,,I -o voi da ca să -i fie o cursă, şi să cadă subt mîna Filistenilor``. Şi Saul a zis lui David pentru a doua oară:,,Astăzi îmi vei fi... ginere``.

²⁷ Cînd s'a întors Abner la Hebron, Ioab l -a tras deoparte în mijlocul porţii, ca să -i vorbească în taină, şi l -a lovit acolo în pîntece şi l -a omorît, ca să răzbune moartea fratelui său Asael.... ²⁸ David a aflat apoi, şi a zis:,,Nevinovat sînt eu şi împărăţia mea pe vecie, înaintea Domnului, de sîngele lui Abner, fiul lui Ner. ²⁹ Sîngele acesta să cadă asupra lui Ioab şi asupra întregei case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva, atins de o scurgere de sămînţă sau de lepră, sau care să se razime în cîrjă, sau să cadă ucis de sabie, sau să ducă lipsă de pîne!`` ³⁰ Astfel Ioab şi fratele său Abişai, au omorît pe Abner, pentrucă omorîse pe fratele lor Asael în lupta dela Gabaon.

²² Absalom n'a vorbit nici bine nici rău cu Amnon; dar a început să -l urască, pentrucă necinstise pe soru-sa Tamar. ²³ După doi ani, pe cînd Absalom avea tunsul oilor la Baal-Haţor, lîngă Efraim, a poftit pe toţi fiii împăratului. ²⁴ Absalom s'a dus la împărat, şi a zis:,,Iată, robul tău are tunsul oilor; să vină împăratul şi slujitorii lui la robul tău.`` <sup>25</sup> Şi împăratul a zis lui Absalom:,,Nu, fiule, nu vom veni toţi, ca să nu-ţi fie greu.`` Absalom a stăruit de el; dar împăratul n'a vrut să se ducă, şi l -a binecuvîntat. ²⁶ Absalom a zis:,,Dă voie măcar fratelui meu Amnon să vină cu noi.`` Împăratul i -a răspuns:,,Pentruce să vină el cu tine?`` ²⁷ În urma stăruinţelor lui Absalom, împăratul a lăsat să meargă cu el pe Amnon şi toţi fiii săi. ²⁸ Absalom a dat următoarea poruncă slujitorilor săi:,,Luaţi seama cînd se va veseli inima lui Amnon de vin, şi cînd vă voi zice:,Loviţi pe Amnon!` atunci să -l omorîţi; să nu vă temeţi de nimic: oare nu vă poruncesc eu? Fiţi tari, şi arătaţi-vă oameni de inimă!``

²¹ Gura lor este dulce ca smîntîna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sînt mai alunecoase decît untdelemnul, dar cînd ies ele din gură, sînt nişte săbii. ²² Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit. ²³ Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sînge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!

¹⁰ Şi au spînzurat pe Haman pe spînzurătoarea pe care o pregătise el pentru Mardoheu. Şi mînia împăratului s'a potolit.

¹⁵ face o groapă, o sapă, şi tot el cade în groapa pe care a făcut -o. ¹⁶ Fărădelegea pe care a urzit -o, se întoarce asupra capului lui, şi silnicia pe care a făcut -o, se pogoară înapoi pe ţeasta capului lui.

¹⁵ Neamurile cad în groapa pe care au făcut -o, şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.

² Cel rău, în mîndria lui, urmăreşte pe cei nenorociţi, şi ei cad jertfă curselor urzite de el.

⁶ Ei întinseseră un laţ supt paşii mei; sufletul mi se încovoia, şi-mi săpaseră o groapă înainte: Dar au căzut ei în ea. -

¹⁰ Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -

⁸ Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

²⁴ Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

⁵ ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.

²¹ Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare. ²² De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, ²³ ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.

⁵ Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -

²⁰ Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului. ²¹ Iscoditorii aceştia L-au întrebat:,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

⁴⁰ Dar acum căutaţi să Mă omorîţi, pe Mine, un om, care v'am spus adevărul, pe care l-am auzit dela Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n'a făcut.

⁴⁴ Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El dela început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentrucă în el nu este adevăr. Oridecîteori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii. ⁴⁵ Iar pe Mine, pentrucă spun adevărul, nu Mă credeţi. ⁴⁶ Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeţi? ⁴⁷ Cine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n'ascultaţi, pentrucă nu sînteţi din Dumnezeu.`` <sup>48</sup> Iudeii I-au răspuns:,,Nu zicem noi bine că eşti Samaritean, şi că ai drac?`` ⁴⁹ ,,N'am drac`` le -a răspuns Isus;,,ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi.

³² Isus le -a zis:,,V'am arătat multe lucrări bune, cari vin dela Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?`` <sup>33</sup> Iudeii I-au răspuns:,,Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă, şi pentrucă Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.``

²² Dacă n'aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, n'ar avea păcat; dar acum n'au nicio desvinovăţire pentru păcatul lor. ²³ Cine Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu. ²⁴ Dacă n'aş fi făcut între ei lucrări, pe cari nimeni altul nu le -a făcut, n'ar avea păcat; dar acum le-au şi văzut, şi M'au urît şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.