Proverbs 29 Cross References - Romanian

¹ Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. - ² Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. - ³ Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. - ⁴ Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. - ⁵ Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. - ⁶ În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. - ⁷ Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. - ⁸ Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. - ⁹ Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. - ¹⁰ Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. - ¹¹ Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. - ¹² Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. - ¹³ Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi, ¹⁴ Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. - ¹⁵ Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. - ¹⁶ Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. - ¹⁷ Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. - ¹⁸ Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! - ¹⁹ Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. - ²⁰ Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. - ²¹ Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. - ²² Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. - ²³ Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. - ²⁴ Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. - ²⁵ Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. - ²⁶ Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia. ²⁷ Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.

²⁵ Dacă un om păcătuieşte împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu; dar dacă păcătuieşte împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?`` Totuş ei n'au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să -i omoare.

³⁴ Şi iată semnul celor ce se vor întîmpla celor doi fii ai tăi Hofni şi Fineas: amîndoi vor muri într'o zi.

¹ Ilie, Tişbitul, unul din locuitorii Galaadului, a zis lui Ahab:,,Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, al cărui slujitor sînt, că în anii aceştia nu va fi nici rouă, nici ploaie, decît după cuvîntul meu.``

¹⁸ Ilie a răspuns:,,Nu eu nenorocesc pe Israel; ci tu, şi casa tatălui tău, fiindcă aţi părăsit poruncile Domnului şi te-ai dus după Baali.

⁴² El a zis atunci împăratului:,,Aşa vorbeşte Domnul:,Pentrucă ai lăsat să-ţi scape din mîni omul pe care -l sortisem nimicirii, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, şi poporul tău pentru poporul lui.``

²⁰ Ahab a zis lui Ilie:,,M'ai găsit, vrăjmaşule?`` Şi el a răspuns:,,Te-am găsit, pentrucă te-ai vîndut ca să faci ce este rău înaintea Domnului.`` ²¹ ,,Iată ce zice Domnul:,Voi aduce nenorocirea peste tine; te voi mătura, voi nimici pe oricine este al lui Ahab, fie rob, fie slobod în Israel, ²² şi voi face casei tale cum am făcut casei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi casei lui Baeşa, fiul lui Ahia, pentrucă M'ai mîniat şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.`` ²³ Domnul a vorbit şi despre Izabela, şi a zis:,,Cînii vor mînca pe Izabela lîngă întăritura Izreelului.

²⁰ Şi Domnul a zis:,Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?` Şi au răspuns unul într'un fel, altul într'altul. <sup>21</sup> Şi un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:,Eu îl voi amăgi.` ²² Domnul i -a zis:,Cum?`,Voi ieşi`, a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis: Îl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!`` <sup>23</sup> Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a hotărît lucruri rele împotriva ta.``

²⁸ Şi Mica a zis:,,Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n'a vorbit prin mine.`` Apoi a mai zis:,,Auziţi, popoare, toate.``

³⁴ Atunci un om a tras cu arcul la întîmplare, şi a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoşei. Împăratul a zis cărăuşului său:,,Întoarce, şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt greu rănit.`` <sup>35</sup> Lupta a fost din ce în ce mai crîncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în faţa Sirienilor, şi seara a murit. Sîngele a curs din rană în lăuntrul carului. <sup>36</sup> La apusul soarelui, s'a strigat prin toată tabăra:,,Să plece fiecare în cetatea lui şi să plece fiecare în ţara lui, <sup>37</sup> căci a murit împăratul.`` S'au întors la Samaria, şi împăratul a fost îngropat la Samaria.

¹⁶ Pe cînd vorbea el, Amaţia i -a zis:,,Oare te-am făcut sfetnic al împăratului? Pleacă! Pentruce vrei să fii lovit?`` Proorocul a plecat, zicînd:,,Ştiu acum că Dumnezeu a hotărît să te nimicească, pentrucă ai făcut lucrul acesta şi n'ai ascultat sfatul meu.``

¹⁰ Domnul a vorbit lui Manase şi poporului său, dar ei n'au vrut să asculte.

¹³ S'a răsculat chiar împotriva împăratului Nebucadneţar, care -l pusese să jure pe Numele lui Dumnezeu. Şi -a înţepenit grumazul şi şi -a învîrtoşat inima, pînă acolo încît nu s'a întors la Domnul, Dumnezeul lui Israel.

¹⁵ Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, a dat din vreme trimişilor Săi însărcinarea să -i înştiinţeze, căci voia să cruţe pe poporul Său şi locaşul Său. ¹⁶ Dar ei şi-au bătut joc de trimeşii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cuvintele, şi au rîs de proorocii Lui, pînă cînd mînia Domnului împotriva poporului Său a ajuns fără leac. ¹⁷ Atunci Domnul a făcut să se suie împotriva lor împăratul Haldeilor, şi a ucis cu sabia pe tinerii lor în casa locaşului lor celui sfînt. N'a cruţat nici pe tînăr, nici pe tînără, nici pe bătrîn, nici pe omul gîrbov supt povara perilor albi, ci a dat totul în mîna lui.

²⁹ I-ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta; dar ei au stăruit în îngîmfarea lor, n'au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orînduirilor Tale, cari fac viu pe celce le împlineşte, Ţi-au întors spatele cu îndărătnicie, şi-au înţepenit grumazul, şi n'au ascultat.

²⁴ Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama, ²⁵ fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele, ²⁶ de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza, ²⁷ cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea. ²⁸ Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi. ²⁹ Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului, ³⁰ pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele. ³¹ De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

¹⁵ De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

¹⁸ Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -

¹³ de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca spărtura unui zid înalt, care, spărgîndu-se, ameninţă să cadă, şi a cărui prăbuşire vine deodată, într'o clipă: ¹⁴ îl sfărîmă cum se sfărîmă un vas de pămînt, care se sfărîmă fără nicio milă, şi din ale cărui sfărîmături nu mai rămîne nici un ciob măcar, cu care să iei foc din vatră, sau să scoţi apă din fîntînă.``

⁴ Ştiind că eşti împietrit, că grumazul îţi este un drug de fier, şi că ai o frunte de aramă,

²³ Dar ei n'au ascultat şi n'au luat aminte: ci şi-au înţepenit gîtul, ca să n'asculte şi să nu ia învăţătură.

³ ,,De la al treisprezecelea an al lui Iosia, fiul lui Amon, împăratul lui Iuda, sînt douăzeci şi trei de ani de cînd mi -a vorbit Cuvîntul Domnului; v'am vorbit de dimineaţă, şi n'aţi ascultat. ⁴ Domnul v'a trimes pe toţi slujitorii Săi proorocii, i -a trimes disdedimineaţă; şi n'aţi ascultat, n'aţi plecat urechea să ascultaţi. ⁵ Ei au zis:,Întoarceţi-vă fiecare dela calea voastră cea rea şi dela răutatea faptelor voastre, şi veţi rămînea în ţara pe care v'am dat -o vouă şi părinţilor voştri, din vecinicie în vecinicie;

³ Poate că vor asculta, şi se vor întoarce fiecare dela calea lui cea rea; atunci Mă voi căi de răul, pe care mă gîndisem să li -l fac din pricina răutăţii faptelor lor.`` ⁴ ,,Să le spui:,Aşa vorbeşte Domnul:,Dacă nu Mă ascultaţi cînd vă poruncesc să urmaţi Legea Mea, pe care v'am pus -o înainte; ⁵ dacă nu ascultaţi cuvintele robilor Mei prooroci, pe cari vi -i trimet, pe cari vi i-am trimes disde dimineaţă, şi pe cari nu i-aţi ascultat,

¹³ ,,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:,Du-te şi spune oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului:,Nu voiţi să luaţi învăţătură ca să ascultaţi de cuvintele Mele? zice Domnul. ¹⁴ ,Cuvintele lui Ionadab, fiul lui Recab, care a poruncit fiilor săi să nu bea vin, sînt păzite; căci ei nu beau vin pînă în ziua de azi, şi ascultă astfel de porunca tatălui lor. Iar Eu v'am vorbit, şi de vreme şi tîrziu, şi nu M'aţi ascultat! ¹⁵ V'am trimes pe toţi slujitorii Mei proorocii, i-am trimes într'una la voi, să vă spună:,Întoarceţi-vă fiecare dela calea voastră cea rea, îndreptaţi-vă faptele, nu mergeţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi, şi veţi rămînea în ţara, pe care v'am dat -o vouă şi părinţilor voştri! Dar voi n'aţi luat aminte şi nu M'aţi ascultat. ¹⁶ Da, fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, păzesc porunca pe care le -a dat -o tatăl lor, însă poporul acesta nu M'ascultă!``

³ Spune-le dar: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ...Întoarceţi-vă la Mine, zice Domnul oştirilor: şi Mă voi întoarce şi Eu la voi, zice Domnul oştirilor.... ⁴ Nu fiţi ca părinţii voştri, cărora le vorbeau proorocii de mai înainte, zicînd: ...Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ...Întoarceţi-vă dela căile voastre cele rele, dela faptele voastre cele rele!... Dar n'au ascultat şi n'au lut aminte la Mine, zice Domnul.`` <sup>5</sup> ,,Unde sînt acum părinţii voştri? Şi puteau proorocii să trăiască vecinic? <sup>6</sup> Totuş cuvintele Mele şi poruncile pe cari le dădusem slujitorilor Mei proorocii, ca să le vestească, n'au atins ele pe părinţii voştri? Şi atunci ei s'au întors, şi au zis:,,Domnul oştirilor ne -a făcut cum hotărîse să ne facă, după căile şi faptele noastre!``

¹¹ Dar ei n'au vrut să ia aminte, ci au întors spatele, şi şi-au astupat urechile ca să n'audă. ¹² Şi-au făcut inima ca diamantul de tare, ca să n'asculte Legea, nici cuvintele pe cari li le spunea Domnul oştirilor, prin Duhul Său, prin proorocii de mai înainte. Din pricina aceasta Domnul oştirilor S'a aprins de o mare mînie. ¹³ Cînd chema El, ei n'au vrut s'asculte:,,De aceea nici Eu n'am vrut s'ascult, cînd au chemat ei, zice Domnul oştirilor.`` <sup>14</sup> ,,Ci i-am împrăştiat printre toate neamurile pe cari nu le cunoşteau; ţara a fost pustiită în urma lor, aşa că nimeni nu mai venea şi nu mai pleca din ea; şi dintr -o ţară plăcută cum era, au făcut o pustie!``

²¹ Pe cînd mîncau, El a zis:,,Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.`` <sup>22</sup> Ei s'au întristat foarte mult, şi au început să -I zică unul după altul:,,Nu cumva sînt eu, Doamne?`` ²³ Drept răspuns, El le -a zis:,,Cel ce a întins cu Mine mîna în blid, acela Mă va vinde. ²⁴ Negreşit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vîndut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!`` <sup>25</sup> Iuda, vînzătorul, a luat cuvîntul, şi I -a zis:,,Nu cumva sînt eu, Învăţătorule?``,,Da``, i -a răspuns Isus,,,tu eşti!``

⁷⁰ Isus le -a răspuns:,,Nu v'am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuş unul din voi este un drac.`` ⁷¹ Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; căci el avea să -L vîndă: el, unul din cei doisprezece.

¹⁰ Isus i -a zis:,,Cine s -a scăldat n'are trebuinţă să-şi spele decît picioarele, ca să fie curat de tot; şi voi sînteţi curaţi, dar nu toţi.`` <sup>11</sup> Căci ştia pe cel ce avea să -l vîndă; de aceea a zis:,,Nu sînteţi toţi curaţi.``

¹⁸ Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe cari i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice:,Celce mănîncă pîne cu Mine a ridicat călcîiul împotriva Mea.`

²⁶ Isus a răspuns:,,Acela, căruia îi voi întinge bucăţica, şi i -o voi da.`` Şi a întins o bucăţică, şi a dat -o lui Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul.

¹⁸ Omul acesta a dobîndit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc, şi i s'au vărsat toate măruntaiele.

²⁵ ca să ia loc în slujba şi apostolia aceasta, din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul lui.`

³ Cînd vor zice:,,Pace şi linişte!`` atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare.

¹⁵ Alergătorii au plecat în grabă mare, după porunca împăratului. Porunca a fost vestită şi în capitala Susa. Şi pe cînd împăratul şi Haman stăteau şi beau, cetatea Susa era îngrozită.

¹⁵ Mardoheu a ieşit dela împărat, cu o haină împărătească albastră şi albă, cu o mare cunună de aur, şi cu o mantie de in subţire şi de purpură. Cetatea Susa striga şi se bucura.

¹ (Un psalm al lui Solomon.) Dumnezeule, dă judecăţile Tale împăratului, şi dă dreptatea Ta fiului împăratului! ² Şi el va judeca pe poporul Tău cu dreptate, şi pe nenorociţii Tăi cu nepărtinire. ³ Munţii vor aduce pace poporului, şi dealurile de asemenea, ca urmare a dreptăţii Tale. ⁴ El va face dreptate nenorociţilor poporului, va scăpa pe copiii săracului, şi va zdrobi pe asupritor. ⁵ Aşa că se vor teme de Tine, cît va fi soarele, şi cît se va arăta luna, din neam în neam; ⁶ va fi ca o ploaie, care cade pe un pămînt cosit, ca o ploaie repede, care udă cîmpia. ⁷ În zilele lui va înflori cel neprihănit, şi va fi belşug de pace pînă nu va mai fi lună.

¹⁰ Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

¹² Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -

²⁸ Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -

⁵ Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

¹ ,,Atunci împăratul va împărăţi cu dreptate, şi voivozii vor cîrmui cu nepărtinire. ² Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vîntului, şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte rîuri de apă într'un loc uscat, ca umbra unei stînci mari într'un pămînt ars de sete.

⁵ ,,Iată vin zile, zice Domnul, cînd voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune, şi va face dreptate şi judecată în ţară. ⁶ În vremea Lui, Iuda va fi mîntuit, şi Israel va avea linişte în locuinţa lui; şi iată Numele pe care i -L vor da:,Domnul, Neprihănirea noastră!``

³ Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s'a turburat mult; şi tot Ierusalimul s'a turburat împreună cu el.

¹⁶ Atunci Irod, cînd a văzut că fusese înşelat de magi, s'a mîniat foarte tare, şi a trimes să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, dela doi ani în jos, cari erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai dela magi.

¹⁵ Îngerul, al şaptelea a sunat din trîmbiţă. Şi în cer s'au auzit glasuri puternice, cari ziceau:,,Împărăţia lumii a trecut în mînile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor.``

⁸ depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei, ⁹ ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi; ¹⁰ ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;

²⁶ Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

¹ Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

²⁰ Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

¹⁷ Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

²⁰ Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

¹⁵ Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

²⁴ Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură. ²⁵ Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

¹¹ Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

⁷ Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -

¹⁹ Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -

¹³ Dar îngerul i -a zis:,,Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta Elisaveta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan. ¹⁴ El va fi pentru tine o pricină de bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui. ¹⁵ Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare, şi se va umplea de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale. ¹⁶ El va întoarce pe mulţi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. ¹⁷ Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii, şi pe cei neascultători la umblarea în înţelepciunea celor neprihăniţi, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El.``

¹³ Nu după multe zile, fiul cel mai tînăr a strîns totul, şi a plecat într'o ţară depărtată, unde şi -a risipit averea, ducînd o viaţă destrăbălată.

³⁰ iar cînd a venit acest fiu al tău, care ţi -a mîncat averea cu femeile desfrînate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.`

¹³ Samuel a zis lui Saul:,,Ai lucrat ca un nebun şi n'ai păzit porunca pe care ţi -o dăduse Domnul, Dumnezeul tău. Domnul ar fi întărit pe vecie domnia ta peste Israel;

¹⁵ David a împărăţit peste Israel, şi făcea judecată şi dreptate la tot poporul lui.

¹² Solomon a şezut pe scaunul de domnie al tatălui său David, şi împărăţia lui s'a întărit foarte mult.

¹⁸ El a făcut ce este rău înaintea Domnului; nu s'a abătut, cît a trăit, dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască. ¹⁹ Pul, împăratul Asiriei, a venit în ţară. Şi Menahem a dat lui Pul o mie de talanţi de argint, ca să -l ajute să-şi întărească domnia. ²⁰ Menahem a ridicat argintul acesta dela toţi cei cu avere din Israel, ca să -l dea împăratului Asiriei; i -a pus să dea fiecare cîte cincizeci de sicli de argint. Împăratul Asiriei s'a întors înapoi, şi nu s'a oprit atunci în ţară.

⁸ Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care S'a îndurat de tine, şi te -a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul, Dumnezeul tău! Pentrucă Dumnezeul tău iubeşte pe Israel şi vrea să -l facă să rămînă în picioare pe vecie, pentru aceea te -a pus împărat peste el, ca să faci judecată şi dreptate.``

¹⁴ Dreptatea şi judecata sînt temelia scaunului Tău de domnie; bunătatea şi credincioşia sînt înaintea Feţei Tale.

⁴ Să laude oamenii tăria Împăratului, căci iubeşte dreptatea! Tu întăreşti dreptatea, Tu faci dreptate şi judecată în Iacov.

¹⁵ Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

¹² Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

⁸ Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -

¹⁴ Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -

⁷ El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfîrşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi'n veci de veci: iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.

⁸ ,,Aşa vorbeşte mai departe Domnul:,La vremea îndurării Te voi asculta, şi în ziua mîntuirii Te voi ajuta; Te voi păzi şi Te voi pune să faci legămînt cu poporul, să ridici ţara, şi să împarţi moştenirile pustiite;

¹³ ,Vai de cel ce îşi zideşte casa cu nedreptate, şi odăile cu nelegiuire; care pune pe aproapele său să lucreze de geaba, fără să -i dea plata; ¹⁴ care zice:,Îmi voi zidi o casă mare, şi odăi încăpătoare;` şi -i face ferestre multe, o căptuşeşte cu cedru, şi o văpseşte cu roş!` ¹⁵ ,Împărat eşti tu oare, de te întreci în cedri?` Nu mînca tatăl tău, şi nu bea şi el?` Şi totuş el făcea dreptate şi judecată, şi era fericit! ¹⁶ Judeca pricina săracului şi a celui lipsit, şi era fericit. Nu înseamnă lucrul acesta a Mă cunoaşte? zice Domnul. ¹⁷ Dar tu n'ai ochi şi inimă decît ca să te dedai la lăcomie, ca să verşi sînge nevinovat, şi să întrebuinţezi asuprire şi sîlnicie.

²⁰ Cel ce -i va lua locul, va aduce un asupritor, în cea mai frumoasă parte a împărăţiei; dar în cîteva zile va fi zdrobit, şi anume nu prin mînie, nici prin război.

³ Mînile lor sînt îndreptate să facă rău: cîrmuitorul cere daruri, judecătorul cere plată, cel mare îşi arată pe faţă ce doreşte cu lăcomie, şi astfel merg mînă'n mînă.

¹⁷ Roaba ta a zis:,Cuvîntul domnului meu împăratul să-mi dea odihnă. Căci domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu, gata să audă binele şi răul. Şi Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine.`` <sup>18</sup> Împăratul a răspuns, şi a zis femeii:,,Nu-mi ascunde ce te voi întreba.`` Şi femeia a zis:,,Să vorbească domnul meu împăratul!`` <sup>19</sup> Împăratul a zis atunci:,,Oare mîna lui Ioab nu este ea cu tine în toată treaba aceasta?`` Şi femeia a răspuns:,,Viu este sufletul tău, împărate, domnul meu, că nu este cu putinţă nici o abatere nici la dreapta nici la stînga dela tot ce a zis domnul meu împăratul. În adevăr, robul tău Ioab mi -a poruncit, şi a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte. ²⁰ Ca să dea o altă înfăţişare lucrului, a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Dar domnul meu este tot atît de înţelept ca şi un înger al lui Dumnezeu, ca să cunoască tot ce se petrece pe pămînt.`` <sup>21</sup> Împăratul a zis lui Ioab:,,Iată, vreau să fac lucrul acesta; du-te dar, de adu înapoi pe tînărul Absalom.`` ²² Ioab a căzut cu faţa la pămînt, s'a închinat, şi a binecuvîntat pe împăratul. Apoi a zis:,,Robul tău cunoaşte azi că am căpătat trecere înaintea ta, împărate, domnul meu, fiindcă împăratul lucrează după cuvîntul robului său.`` <sup>23</sup> Ioab s'a sculat, a plecat în Gheşur, şi a adus pe Absalom înapoi la Ierusalim. <sup>24</sup> Dar împăratul a zis:,,Să se ducă în casa lui, şi să nu-mi vadă faţa.`` Şi Absalom s'a dus în casa lui, şi n'a văzut faţa împăratului.

⁵ Cine dă pe prieteni să fie prădaţi, copiilor aceluia li se vor topi ochii.

⁹ Căci nu este nimic adevărat în gura lor; inima le este plină de răutate, gîtlejul le este un mormînt deschis, şi pe limbă au vorbe linguşitoare.

² Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.

¹⁷ Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

⁵ ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.

²¹ Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare.

¹⁹ Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

²⁴ Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea. ²⁵ Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

²⁸ Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

¹³ Mi -a asvîrlit de sus în oase un foc care le arde; mi -a întins un laţ supt picioare, şi m'a dat înapoi. M'a lovit cu pustiire şi o lîncezeală de toate zilele!

¹ Ascultaţi lucrul acesta, preoţi! Ia aminte, casa lui Israel! Şi pleacă urechea, casa împăratului! Căci pe voi vă ameninţă judecata, pentrucă aţi fost o cursă la Miţpa, şi un laţ întins pe Tabor!

²⁰ Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului. ²¹ Iscoditorii aceştia L-au întrebat:,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

¹⁸ Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pîntecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amăgitoare, ei înşală inimile celor lesne crezători.

⁵ În adevăr, cum bine ştiţi, niciodată n'am întrebuinţat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu.

¹ Atunci Moise şi copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta. Ei au zis:,,Voi cînta Domnului, căci Şi -a arătat slava: A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.

⁷ Paşii lui cei puternici se vor strîmta; şi, cu toate opintirile lui, va cădea. ⁸ Căci calcă cu picioarele pe laţ, şi umblă prin ochiuri de reţea; ⁹ este prins în cursă de călcăi, şi laţul pune stăpînire pe el; ¹⁰ capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, şi prinzătoarea îi stă pe cărare.

⁶ Peste cei răi plouă cărbuni, foc şi pucioasă: un vînt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.

¹¹ Lumina este sămănată pentru cel neprihănit, şi bucuria pentru cei cu inima curată.

¹⁵ Strigăte de biruinţă şi de mîntuire se înalţă în corturile celor neprihăniţi: dreapta Domnului cîştigă biruinţa!

¹⁶ Voi îmbrăca în mîntuire pe preoţii lui, şi credincioşii lui vor scoate strigăte de bucurie.

²² Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.

⁵ Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui. ⁶ Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

¹³ În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

¹² Căci omul nu-şi cunoaşte nici măcar ceasul, întocmai ca peştii prinşi în mreaja nimicitoare, şi ca păsările prinse în laţ; ca şi ei sînt prinşi şi fiii oamenilor în vremea nenorocirii, cînd vine fără veste nenorocirea peste ei.

¹⁴ Şi atunci El va fi un locaş sfînt, dar şi o piatră de poticnire, o stîncă de păcătuire pentru cele două case ale lui Israel, un laţ şi o cursă pentru locuitorii Ierusalimului! ¹⁵ Mulţi se vor poticni, vor cădea şi se vor sfărîma, vor da în laţ şi vor fi prinşi.`` -

² Lui Îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har, în care sîntem; şi ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu. ³ Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre; căci ştim că necazul aduce răbdare,

²⁶ şi, venindu-şi în fire, să se desprindă din cursa diavolului, de care au fost prinşi ca să -i facă voia.

² Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie cînd treceţi prin felurite încercări,

⁸ pe care voi Îl iubiţi fără să-L fi văzut, credeţi în El, fără să-L vedeţi, şi vă bucuraţi cu o bucurie negrăită şi strălucită,

⁴ Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină.

⁹ Cînd au ajuns oamenii lui David, au spus lui Nabal toate aceste cuvinte, în numele lui David. Apoi au tăcut. ¹⁰ Nabal a răspuns slujitorilor lui David:,,Cine este David, şi cine este fiul lui Isai? Astăzi sînt mulţi slujitori cari fug de la stăpîni. ¹¹ Şi să-mi iau eu pînea, apa, şi vitele mele, pe cari le-am tăiat pentru tunzătorii mei, şi să le dau unor oameni cari sînt de nu ştiu unde?``

¹⁶ Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.

¹³ De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, cînd se certau cu mine,

²¹ dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;

⁷ Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu,

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte;

¹³ Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

⁸ Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi! ⁹ Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

²⁸ Se îngraşă, lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina, pricina orfanului, ca să le meargă bine, nu fac dreptate celor lipsiţi.

⁷ În tine, tatăl şi mama sînt dispreţuiţi, străinul este chinuit, orfanul şi văduva sînt asupriţi.

²⁹ Poporul din ţară se dedă la sîlnicie, fură, asupreşte pe cel nenorocit şi pe cel lipsit, calcă în picioare pe străin, împotriva oricărei dreptăţi! ³⁰ Caut printre ei un om care să înalţe un zid, şi să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru ţară, ca să n'o nimicesc; dar nu găsesc niciunul! ³¹ Îmi voi vărsa urgia peste ei, îi voi nimici cu focul mîniei Mele, şi le voi întoarce faptele asupra capului lor, zice Domnul, Dumnezeu.``

¹ Am zis:,,Ascultaţi, căpetenii ale lui Iacov, şi mai mari ai casei lui Israel! Nu este datoria voastră să cunoaşteţi dreptatea? ² Şi totuş voi urîţi binele şi iubiţi răul, le jupuiţi pielea şi carnea de pe oase! ³ După ce au mîncat carnea poporului Meu, după ce -i jupoaie pielea, şi -i sfărîmă oasele; îl fac bucăţi; ca ceeace se fierbe într'o oală, ca şi carnea dintr'un cazan, ⁴ apoi strigă către Domnul. Dar El nu le răspunde, ci Îşi ascunde Faţa de ei în vremea aceea, pentru că au făcut fapte rele.

¹ Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşală, voi, cari sînteţi duhovniceşti, să -l ridicaţi cu duhul blîndeţei. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.

¹⁰ Acum, lasă-Mă; mînia Mea are să se aprindă împotriva lor: şi -i voi mistui; dar pe tine te voi face strămoşul unui neam mare.`` <sup>11</sup> Moise s'a rugat Domnului, Dumnezeului său, şi a zis:,,Pentru ce să se aprindă, Doamne, mînia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu mare putere şi cu mînă tare? <sup>12</sup> Pentruce să zică Egiptenii:,Spre nenorocirea lor i -a scos, ca să -i omoare prin munţi, şi ca să -i şteargă de pe faţa pămîntului?` Întoarce-Te din iuţeala mîniei Tale şi lasă-Te de răul acesta, pe care vrei să -l faci poporului Tău. <sup>13</sup> Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurîndu-Te pe Tine însuţi:,Voi înmulţi sămînţa voastră ca stelele cerului, voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta, de care am vorbit, şi ei o vor stăpîni în veac.`` ¹⁴ Şi Domnul S'a lăsat de răul, pe care spusese că vrea să -l facă poporului Său.

⁴⁸ S'a aşezat între cei morţi şi între cei vii, şi urgia a încetat.

¹¹ ,,Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, a abătut mînia Mea dela copiii lui Israel, prin rîvna pe care a avut -o pentru Mine în mijlocul lor; şi n'am nimicit, în mînia Mea, pe copiii lui Israel.

¹⁸ M'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, ca mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănînc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe cari le săvîrşiserăţi, făcînd ce este rău înaintea Domnului, ca să -L mîniaţi. ¹⁹ Căci mă îngrozisem la vederea mîniei şi urgiei de care era cuprins Domnul împotriva voastră, pînă acolo încît voia să vă nimicească. Dar Domnul m'a ascultat şi de data aceasta. ²⁰ Domnul de asemenea era foarte mîniat şi pe Aaron, aşa încît voia să -l piardă, şi eu m'am rugat atunci şi pentru el.

¹⁶ Pe cînd îngerul întindea mîna peste Ierusalim ca să -l nimicească, Domnul S'a căit de răul acela, şi a zis îngerului care ucidea poporul:,,Destul! Trage-ţi mîna acum.`` Îngerul Domnului era lîngă aria lui Aravna..., Iebusitul. <sup>17</sup> David, văzînd pe îngerul care lovea pe popor, a zis Domnului:,,Iată că am păcătuit! Eu sînt vinovat: dar oile acestea, ce au făcut? Mîna Ta să se îndrepte dar împotriva mea şi împotriva casei tatălui meu!``

¹¹ Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

¹⁴ Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

¹⁴ De aceea ascultaţi Cuvîntul Domnului, batjocoritorilor, cari stăpîniţi peste poporul acesta din Ierusalim! ¹⁵ Pentrucă ziceţi:,,Noi am făcut un legămînt cu moartea, am făcut o învoială cu locuinţa morţilor: cînd va trece urgia apelor năvălitoare, nu ne va atinge, căci avem ca loc de scăpare neadevărul şi ca adăpost minciuna!`` <sup>16</sup> deaceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Iată, pun ca temelie în Sion o piatră, o piatră încercată, o piatră de preţ, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin, nu se va grăbi să fugă. <sup>17</sup> Voi face din neprihănire o lege, şi din dreptate o cumpănă; şi grindina va surpa locul de scăpare al neadevărului, şi apele vor îneca adăpostul minciunii. <sup>18</sup> Aşa că legămîntul vostru cu moartea va fi nimicit, şi învoiala voastră cu locuinţa morţilor nu va dăinui. Cînd va trece urgia apelor năvălitoare, veţi fi striviţi de ea. <sup>19</sup> Ori de cîte ori va trece, vă va apuca; căci va trece în toate dimineţile, zi şi noapte, şi numai vuietul ei vă va îngrozi.`` ²⁰ Patul va fi prea scurt, ca să te întinzi în el, şi învelitoarea prea îngustă, ca să te înveleşti cu ea. ²¹ Căci Domnul Se va scula ca la muntele Peraţim, şi Se va mînia ca în valea Gabaonului, ca să-Şi facă lucrarea, lucrarea Lui ciudată, ca să-Şi împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit. ²² Acum, nu batjocoriţi, ca nu cumva să vi se strîngă mai tare legăturile; căci am aflat dela Domnul, Dumnezeul oştirilor, că nimicirea întregei ţări este hotărîtă.

¹ ,,Domnul mi -a zis:,Chiar dacă Moise şi Samuel s'ar înfăţişa înaintea Mea, tot n'aş fi binevoitor faţă de poporul acesta. Izgoneşte -l dinaintea Mea, ducă-se!

³⁰ Caut printre ei un om care să înalţe un zid, şi să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru ţară, ca să n'o nimicesc; dar nu găsesc niciunul!

² Şi după ce au mîncat ele cu desăvîrşire toată iarba din ţară, am zis:,,Doamne Dumnezeule, iartă! Cum ar putea să stea Iacov în picioare? Căci este aşa de slab!`` <sup>3</sup> Atunci Domnul S'a căit de lucrul acesta:,,Nu se va întîmpla una ca aceasta, a zis Domnul.`` ⁴ Domnul Dumnezeu mi -a trimes vedenia aceasta: Iată, Domnul Dumnezeu vestea pedeapsa prin foc; şi focul mînca Adîncul cel mare şi apucase şi cîmpia. ⁵ Eu am zis:,,Doamne Dumnezeule, opreşte! Cum ar putea să stea în picioare Iacov? Căci este aşa de slab!`` <sup>6</sup> Atunci Domnul S'a căit şi de lucrul acesta.,,Nici una ca aceasta nu se va întîmpla, a zis Domnul Dumnezeu.``

³⁹ Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap, ⁴⁰ şi ziceau:,,Tu, care strici Templul, şi -l zideşti la loc în trei zile, mîntuieşte-Te pe Tine însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce!`` <sup>41</sup> Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrînii, îşi băteau şi ei joc de El, şi ziceau: <sup>42</sup> ,,Pe alţii i -a mîntuit iar pe Sine nu Se poate mîntui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, şi vom crede în El! <sup>43</sup> S'a încrezut în Dumnezeu: să -l scape acum Dumnezeu, dacă -L iubeşte. Căci a zis:,Eu sînt Fiul lui Dumnezeu!``

⁴⁰ Unii din Fariseii cari erau lîngă el, cînd au auzit aceste vorbe, I-au zis:,,Doar n'om fi şi noi orbi!`` <sup>41</sup> ,,Dacă aţi fi orbi``, le -a răspuns Isus,,,n'aţi avea păcat; dar acum ziceţi:,Vedem.` Tocmai de aceea, păcatul vostru rămîne.``

⁴⁷ Atunci preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au adunat Soborul, şi au zis:,,Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. ⁴⁸ Dacă -L lăsăm aşa, toţi vor crede în El, şi vor veni Romanii şi ne vor nimici şi locul nostru şi neamul.`` <sup>49</sup> Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le -a zis:,,Voi nu ştiţi nimic; <sup>50</sup> oare nu vă gîndiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod, şi să nu piară tot neamul?``

¹⁵ Iudeii aceştia au omorît pe Domnul Isus şi pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu, şi sînt vrăjmaşi tuturor oamenilor, ¹⁶ căci ne opresc să vorbim Neamurilor, ca să fie mîntuite. Astfel, ei totdeauna pun vîrf păcatelor lor. Dar, la urmă, i -a ajuns mînia lui Dumnezeu!

⁵ Tot aşa şi limba, este un mic mădular, şi se făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! ⁶ Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, cînd este aprinsă de focul gheenei.

¹⁵ Rugăciunea făcută cu credinţă va mîntui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşa; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate. ¹⁶ Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit. ¹⁷ Ilie era un om supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi; şi s'a rugat cu stăruinţă să nu ploaie, şi n'a plouat deloc în ţară trei ani şi şase luni. ¹⁸ Apoi s'a rugat din nou, şi cerul a dat ploaie, şi pămîntul şi -a dat rodul.

⁴ Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

¹³ Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

⁶ Să nu daţi cînilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, şi să se întoarcă să vă rupă.

¹⁷ ,V'am cîntat din fluier, şi n'aţi jucat; v'am cîntat de jale, şi nu v'aţi tînguit.` <sup>18</sup> Căci a venit Ioan, nici mîncînd, nici bînd, şi ei zic:,Are drac!` ¹⁹ A venit Fiul omului mîncînd şi bînd, şi ei zic:,Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!` Totuş, Înţelepciunea a fost îndreptăţită din lucrările ei.``

⁵ dar spre Cain şi spre jertfa lui, n'a privit cu plăcere. Cain s'a mîniat foarte tare, şi i s'a posomorît faţa. ⁶ Şi Domnul a zis lui Cain:,,Pentruce te-ai mîniat, şi pentruce ţi s'a posomorît faţa? ⁷ Nu -i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pîndeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să -l stăpîneşti.`` <sup>8</sup> Însă Cain a zis fratelui său Abel:,,Haidem să ieşim la cîmp.`` Dar pe cînd erau la cîmp, Cain s'a ridicat împotriva fratelui său Abel, şi l -a omorît.

¹¹ ,,...mi pare rău că am pus pe Saul împărat, căci se abate dela Mine şi nu păzeşte... cuvintele Mele``. Samuel s'a mîhnit......, şi toată noaptea a strigat către Domnul.

³¹ Căci cîtă vreme va trăi fiul lui Isai pe pămînt, nu va fi linişte nici pentru tine, nici pentru împărăţia ta. Şi acum trimete să -l caute, şi să mi -l aducă, fiindcă este vrednic de moarte``. <sup>32</sup> Ionatan a răspuns tatălui său Saul, şi i -a zis:,,Pentruce să fie omorît? Ce a făcut?`` ³³ Şi Saul şi -a îndreptat suliţa spre el, ca să -l lovească. Ionatan a înţeles că era lucru hotărît din partea tatălui său să omoare pe David.

¹¹ Împăratul a trimes după Ahimelec, fiul lui Ahitub, preotul, şi după toată casa tatălui său, după preoţii cari erau la Nob. Ei au venit toţi la împărat. ¹² Saul a zis:,,Ascultă, fiul lui Ahitub!`` El a răspuns:,,Iată-mă, domnul meu!`` ¹³ Saul i -a zis:,,Pentruce v'aţi unit împotriva mea, tu şi fiul lui Isai? Pentruce i-ai dat pîne şi o sabie, şi ai întrebat pe Dumnezeu pentru el, ca să se ridice împotriva mea şi să-mi întindă curse, cum face astăzi?`` <sup>14</sup> Ahimelec a răspuns împăratului:,,Care dintre slujitorii tăi poate fi pus alături cu credinciosul David, ginerele împăratului, gata la poruncile lui, şi înconjurat cu cinste în casa ta? <sup>15</sup> Oare de astăzi am început eu să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine aşa ceva! Să nu arunce împăratul nici o vină asupra robului său, nici asupra nimănui din casa tatălui meu, căci robul tău nu ştie nimic din toate acestea, nici lucru mic nici lucru mare.`` ¹⁶ Împăratul a zis:,,Trebuie să mori, Ahimelec, tu şi toată casa tatălui tău.`` <sup>17</sup> Şi împăratul a zis alergătorilor cari stăteau lîngă el:,,Întoarceţi-vă, şi omorîţi pe preoţii Domnului; căci s'au învoit cu David: au ştiut bine că fuge, şi nu mi-au dat de veste.`` Dar slujitorii împăratului n'au voit să întindă mîna ca să lovească pe preoţii Domnului. ¹⁸ Atunci împăratul a zis lui Doeg:,,Întoarce-te, şi loveşte pe preoţi.`` Şi Doeg, Edomitul, s'a întors, şi a lovit pe preoţi; a omorît în ziua aceea optzeci şi cinci de oameni, cari purtau efodul de in. <sup>19</sup> Saul a mai trecut prin ascuţişul săbiei cetatea preoţească Nob; bărbaţi şi femei, copii şi prunci, boi, măgari şi oi: toţi au căzut supt ascuţişul săbiei. <sup>20</sup> Un fiu al lui Ahimelec, fiul lui Ahitub, a scăpat. Numele lui era Abiatar. A fugit la David, <sup>21</sup> şi i -a spus că Saul a ucis pe preoţii Domnului. <sup>22</sup> David a zis lui Abiatar:,,M'am gîndit chiar în ziua aceea că Doeg, Edomitul, fiind acolo, nu se putea să nu spună lui Saul. Eu sînt pricina morţii tuturor sufletelor din casa tatălui tău. <sup>23</sup> Rămîi cu mine, nu te teme de nimic, căci cel ce caută să ia viaţa mea, caută s'o ia şi pe a ta; lîngă mine vei fi bine păzit.``

²⁰ Ahab a zis lui Ilie:,,M'ai găsit, vrăjmaşule?`` Şi el a răspuns:,,Te-am găsit, pentrucă te-ai vîndut ca să faci ce este rău înaintea Domnului.``

⁸ Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat:,,Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis:,,Să nu vorbească împăratul aşa!``

⁷ Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat:,,Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte niciodată decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis:,,Să nu vorbească aşa împăratul!``

¹⁵ ,,Ascultaţi şi luaţi aminte! Nu fiţi mîndri, căci Domnul vorbeşte! ¹⁶ Daţi slavă Domnului, Dumnezeului vostru, pînă nu vine întunerecul, pînă nu vi se lovesc picioarele de munţii nopţii! Veţi aştepta lumina, dar El o va preface în umbra morţii, şi o va preface în negură adîncă. ¹⁷ Iar dacă nu vreţi să ascultaţi, voi plînge în ascuns, pentru mîndria voastră; mi se vor topi ochii în lacrămi, pentrucă turma Domnului va fi dusă în robie.

²⁰ Cu rău se răsplăteşte binele? Căci au săpat o groapă ca să-mi ia viaţa. Adu-Ţi aminte că am stat înaintea Ta, ca să vorbesc bine pentru ei, şi să abat mînia Ta de la ei.

¹⁴ şi i-au zis:,,Ştiţi că Baalis, împăratul Amoniţilor, a însărcinat pe Ismael, fiul lui Netania, să te omoare?`` Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, nu i -a crezut. <sup>15</sup> Şi Iohanan, fiul lui Careah, a spus în taină lui Ghedalia, la Miţpa:,,Dă-mi voie să mă duc să omor pe Ismael, fiul lui Netania. Nimeni n'are să ştie. Pentru ce să te omoare el, şi să se risipească toţi cei din Iuda, cari s'au strîns la tine, şi să piară rămăşiţa lui Iuda?`` ¹⁶ Ghedalia, fiul lui Ahicam, a răspuns lui Iohanan, fiul lui Careah:,,Nu face lucrul acesta: căci ce spui tu despre Ismael, nu este adevărat!``

¹⁸ Şi Ioan zicea lui Irod:,,Nu-ţi este îngăduit să ţii pe nevasta fratelui tău!`` ¹⁹ Irodiada avea necaz pe Ioan, şi voia să -l omoare. Dar nu putea,

²⁴ Fata a ieşit afară, şi a zis mamei sale:,,Ce să cer? Şi mamă-sa i -a răspuns:,,Capul lui Ioan Botezătorul.`` <sup>25</sup> Ea s'a grăbit să vină îndată la Împărat, şi i -a făcut următoarea cerere:,,Vreau să-mi dai îndată, într'o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.`` ²⁶ Împăratul s'a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n'a vrut să zică nu. ²⁷ A trimes îndată un ostaş de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostaşul de pază s'a dus şi a tăiat capul lui Ioan în temniţă,

³⁴ Isus zicea:,,Tată, iartă -i, căci nu ştiu ce fac!`` Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgînd la sorţi.

³⁴ Nu că mărturia, pe care o primesc Eu, vine dela un om; dar spun lucrurile acestea pentru ca să fiţi mîntuiţi.

¹⁸ Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M'a urît înaintea voastră. ¹⁹ Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentrucă nu sînteţi din lume, şi pentrucă Eu v'am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte lumea.

⁶⁰ Apoi a îngenuncheat, şi a strigat cu glas tare:,,Doamne, nu le ţinea în seamă păcatul acesta!`` Şi după aceste vorbe, a adormit.

¹ Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Israeliţi, este să fie mîntuiţi.

¹² nu cum a fost Cain, care era dela cel rău, şi a ucis pe fratele său. Şi pentruce l -a ucis? Pentrucă faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau neprihănite. ¹³ Nu vă miraţi, fraţilor, dacă vă urăşte lumea.

¹⁷ şi -a deschis toată inima faţă de ea, şi i -a zis:,,Briciul n'a trecut peste capul meu, pentrucă sînt închinat Domnului din pîntecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m'ar părăsi, aş slăbi, şi aş fi ca orice alt om``.

¹⁶ Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

²³ Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

³³ Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

¹¹ Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

¹³ De aceea, în vremuri ca acestea, înţeleptul trebuie să tacă; căci sînt vremuri rele.

⁵ Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzeşte-ţi uşa gurii de cea care îţi stă în braţe!

⁸ Dacă nu, de ce v'aţi unit toţi împotriva mea, şi nimeni nu mi -a dat de ştire despre legămîntul fiului meu cu fiul lui Isai? Pentruce n'a fost nimeni dintre voi pe care să -l doară inima pentru mine, şi să mă înştiinţeze că fiul meu a răsculat pe robul meu împotriva mea, ca să-mi întindă curse, cum face astăzi?`` <sup>9</sup> Doeg, Edomitul, care era şi el printre slujitorii lui Saul, a răspuns: Eu am văzut pe fiul lui Isai venind la Nob, la Ahimelec, fiul lui Ahitub.... <sup>10</sup> Ahimelec a întrebat pe Domnul pentru el, i -a dat merinde şi i -a dat sabia lui Goliat, Filisteanul.``

¹⁹ Zifiţii s'au suit la Saul la Ghibea, şi au zis:,,Nu -i David ascuns între noi în locuri întărite, în pădure, pe dealul Hachila, care este la miazăzi de pustie? ²⁰ Pogoară-te dar, împărate, fiindcă aceasta este toată dorinţa sufletului tău; lasă pe noi dacă e vorba să -l dăm în mînile împăratului.`` <sup>21</sup> Saul a zis:,,Domnul să vă binecuvinteze că aveţi milă de mine! <sup>22</sup> Duceţi-vă, vă rog, de mai cercetaţi, ca să ştiţi şi să descoperiţi în ce loc şi -a îndreptat paşii, şi cine l -a văzut, căci mi s'a spus că este foarte şiret. <sup>23</sup> Cercetaţi şi vedeţi toate locurile unde se ascunde, veniţi apoi la mine cu ceva temeinic, şi voi porni cu voi. Dacă este în ţară, îl voi căuta printre toate miile lui Iuda.``

⁷ Dar Saul avusese o ţiitoare, numită Riţpa, fata lui Aiia. Şi Iş-Boşet a zis lui Abner:,,Pentruce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?`` <sup>8</sup> Abner s'a mîniat foarte rău de cuvintele lui Iş-Boşet, şi a răspuns:,,Oare cap de cîne sînt eu, şi ţin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoinţă faţă de casa tatălui tău Saul, faţă de fraţii şi prietenii lui, nu te-am dat în mînile lui David, şi astăzi îmi bagi vină pentru un păcat făcut cu femeia aceasta? <sup>9</sup> Dumnezeu să pedepsească cu toată asprimea pe Abner, dacă nu voi face cum a jurat Domnul lui David, <sup>10</sup> cînd i -a spus că împăraţia va fi luată dela casa lui Saul, şi că scaunul de domnie al lui David va fi ridicat peste Israel şi peste Iuda, dela Dan pînă la Beer-Şeba``. ¹¹ Iş-Boşet n'a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentrucă se temea de el.

⁵ Şi fiii lui Rimon din Beerot, Recab şi Baana, s'au dus în timpul zădufului zilei în casa lui Iş-Boşet, care îşi făcea somnul de amează. ⁶ Au pătruns pînă în mijlocul casei, dîndu-se drept negustori de grîu, şi l-au lovit în pîntece; apoi Recab şi Baana, fratele său, au scăpat. ⁷ Au intrat în casă, pe cînd el era culcat pe pat în odaia lui de dormit, l-au lovit, l-au omorît, şi i-au tăiat capul. I-au luat capul, şi au mers toată noaptea prin cîmpie. ⁸ Au adus capul lui Iş-Boşet la David în Hebron, şi au zis împăratului:,,Iată capul lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, vrăjmaşul tău, care voia să-ţi ia viaţa; Domnul răzbună azi pe împărat, domnul meu, împotriva lui Saul şi împotriva neamului lui.`` <sup>9</sup> David a răspuns lui Recab şi lui Baana, fratele său, fiii lui Rimon din Beerot:,,Viu este Domnul care m'a izbăvit din orice primejdie, <sup>10</sup> că pe cel ce a venit să-mi spună:,Iată, Saul a murit`, şi care credea că-mi aduce o veste bună, l-am prins şi l-am omorît la Ţiclag, ca să -l răsplătesc pentru ştirea lui; <sup>11</sup> şi cînd nişte răi au ucis pe un om nevinovat în casa lui şi în patul lui, cu cît mai mult îi voi cere sîngele din mînile voastre şi vă voi nimici de pe pămînt.`` ¹² Şi David a poruncit oamenilor lui să -i omoare; le-au tăiat mînile şi picioarele, şi i-au spînzurat la marginea iazului din Hebron. Au luat apoi capul lui Iş-Boşet, şi l-au îngropat în mormîntul lui Abner la Hebron.

¹¹ Oamenii din cetatea lui Nabot, bătrînii şi dregatorii cari locuiau în cetate, au făcut cum le spusese Izabela, după cum era scris în scrisorile pe cari li le trimisese ea. ¹² Au vestit un post, şi au pus pe Nabot în fruntea poporului. ¹³ Cei doi oameni de nimic au venit şi s'au aşezat în faţa lui; şi aceşti oameni răi au mărturisit aşa înaintea poporului, împotriva lui Nabot:,,Nabot a blestemat pe Dumnezeu şi pe împăratul!`` Apoi l-au scos afară din cetate, l-au împroşcat cu pietre, şi a murit.

⁶ Iehu le -a scris o a doua scrisoare, în care spunea:,,Dacă sînteţi ai mei, şi dacă ascultaţi de glasul meu, luaţi capetele oamenilor acelora, fiii stăpînului vostru, şi veniţi la mine mîne la ceasul acesta, la Izreel.`` Şi cei şaptezeci de fii ai împăratului erau la mai marii cetăţii, cari -i creşteau. ⁷ Cînd au primit scrisoarea, au luat pe fiii împăratului, şi au tăiat pe aceşti şaptezeci de oameni; apoi le-au pus capetele în coşuri, şi le-au trimes lui Iehu, la Izreel.

² Limba ta nu născoceşte decît răutate, ca un brici ascuţit, viclean ce eşti! ³ Tu iubeşti mai degrabă răul decît binele, mai degrabă minciuna decît adevărul. - ⁴ Tu iubeşti numai cuvinte nimicitoare, limbă înşelătoare!

⁵ Pe cel ce cleveteşte în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici; pe cel cu priviri trufaşe şi cu inima îngîmfată, nu -l voi suferi. ⁶ Voi avea ochii îndreptaţi asupra credincioşilor din ţară, ca să locuiască lîngă mine; cel ce umblă pe o cale fără prihană acela îmi va sluji. ⁷ Cel ce se dedă la înşelăciune nu va locui în casa mea; cel ce spune minciuni nu va sta înaintea mea.

²³ Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

²⁵ Dacă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar, şi să nu ceri camătă dela el. ²⁶ Dacă iei zălog haina aproapelui tău, să i -o dai înapoi înainte de apusul soarelui;

³⁵ Dacă fratele tău sărăceşte, şi nu mai poate munci lîngă tine, să -l sprijineşti, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine. ³⁶ Să nu iei dela el nici dobîndă nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, şi fratele tău să trăiască împreună cu tine. ³⁷ Să nu -i împrumuţi banii tăi cu dobîndă, şi să nu -i împrumuţi merindele tale pe camătă.

⁵ Şi totuş carnea noastră este ca şi carnea fraţilor noştri, copiii noştri sînt ca şi copiii lor; şi iată, supunem la robie pe fiii noştri şi pe fetele noastre, şi multe din fetele noastre au şi fost supuse la robie; sîntem fără putere, căci ogoarele şi viile noastre sînt ale altora.`` <sup>6</sup> M'am supărat foarte tare cînd le-am auzit plîngerile şi cuvintele acestea. <sup>7</sup> Am hotărît să mustru pe cei mari şi pe dregători, şi le-am zis:,,Ce! voi împrumutaţi cu camătă fraţilor voştri?`` Şi am strîns în jurul meu o mare mulţime,

³ Priveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Dă lumină ochilor mei, ca să n'adorm somnul morţii,

² Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -

⁴⁵ ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

⁹ De acolo, Isus a mers mai departe, şi a văzut pe un om, numit Matei, şezînd la vamă. Şi i -a zis:,,Vino după Mine``. Omul acela s'a sculat, şi a mers după El.

¹⁰ nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpareţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

¹ Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre,

¹¹ Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda. ¹² Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin. ¹³ Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei. ¹⁴ Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban. ¹⁵ Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior. ¹⁶ Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut. ¹⁷ Rupeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi. ¹⁸ Atunci ziceam:,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.

² Şi el va judeca pe poporul Tău cu dreptate, şi pe nenorociţii Tăi cu nepărtinire. ³ Munţii vor aduce pace poporului, şi dealurile de asemenea, ca urmare a dreptăţii Tale. ⁴ El va face dreptate nenorociţilor poporului, va scăpa pe copiii săracului, şi va zdrobi pe asupritor.

¹² Căci el va izbăvi pe săracul care strigă, şi pe nenorocitul, care n'are ajutor. ¹³ Va avea milă de cel nenorocit şi de cel lipsit, şi va scăpa viaţa săracilor; ¹⁴ îi va izbăvi de apăsare şi de silă, şi sîngele lor va fi scump înaintea lui.

² -,,Pînă cînd veţi judeca strîmb, şi veţi căuta la faţa celor răi? - ³ Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului,

² Căci zic:,,Îndurarea are temelii vecinice! Tare ca cerurile este credincioşia Ta!`` -

²⁸ Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

⁵ Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

¹⁶ Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -

⁴ Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -

¹⁷ Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!`` -

⁶ Căci un Copil ni s'a născut, un Fiu ni s'a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi:,,Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. ⁷ El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfîrşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi'n veci de veci: iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.

⁴ ci va judeca pe cei săraci cu dreptate, şi va hotărî cu nepărtinire asupra nenorociţilor ţării; va lovi pămîntul cu toiagul cuvîntului Lui, şi cu suflarea buzelor Lui va omorî pe cel rău.

¹⁶ Judeca pricina săracului şi a celui lipsit, şi era fericit. Nu înseamnă lucrul acesta a Mă cunoaşte? zice Domnul.

²⁷ Deaceea, împărate, placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea!

³² El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David. ³³ Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfîrşit.``

⁸ pe cînd Fiului I -a zis:,,Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este în veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate: ⁹ Tu ai iubit neprihănirea şi ai urît nelegiuirea: de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te -a uns cu un untdelemn de bucurie mai pe sus decît pe tovarăşii Tăi.``

⁶ Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viaţa lui, zicînd:,,Pentru ce faci aşa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, şi se născuse după Absalom.

⁵ Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

²⁴ Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

²¹ Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

²⁵ Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

⁶ Învaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. -

¹⁵ Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

¹³ Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri. ¹⁴ Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

¹⁷ Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -

²¹ Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -

¹⁰ Căci ei în adevăr ne pedepseau pentru puţine zile, cum credeau ei că e bine; dar Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui. ¹¹ Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.

³⁴ Nădăjduieşte în Domnul, păzeşte calea Lui, şi El te va înălţa ca să stăpîneşti ţara: vei vedea pe cei răi nimiciţi.

³⁶ Dar cînd am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.

¹⁰ Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării; îşi va scălda picioarele în sîngele celor răi.

⁸ Doar vei privi cu ochii, şi vei vedea răsplătirea celor răi.

⁹ Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi, iată vrăjmaşii Tăi pier: toţi cei ce fac răul sînt risipiţi.

¹¹ Ochiul meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmaşii mei, şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de protivnicii mei cei răi.

⁸ Inima îi este mîngîiată, n'are nicio teamă, pînă ce îşi vede împlinită dorinţa faţă de protivnicii lui.

² Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -

⁴ Cine nu se va teme, Doamne, şi cine nu va slăvi Numele Tău? Căci numai Tu eşti Sfînt, şi toate Neamurile vor veni şi se vor închina înaintea Ta, pentrucă judecăţile Tale au fost arătate!``

²⁰ ,,Bucură-te de ea, cerule! Bucuraţi-vă şi voi, sfinţilor, apostolilor şi proorocilor! Pentrucă Dumnezeu v'a făcut dreptate, şi a judecat -o.``

¹⁸ Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

¹⁵ Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

²⁵ Moise a văzut că poporul era fără frîu, căci Aaron îl făcuse să fie fără frîu, spre batjocura vrăjmaşilor săi; -

¹ Tînărul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvîntul Domnului era rar în vremea aceea, şi vedeniile nu erau dese.

¹⁹ Căci Domnul a smerit pe Iuda, din pricina lui Ahaz, împăratul lui Israel, care avusese o purtare fără frîu în Iuda şi păcătuise împotriva Domnului.

¹ Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori! ² Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!

¹¹ Robul Tău primeşte şi el învăţătura dela ele; pentru cine le păzeşte, răsplata este mare.

⁹ Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este niciun prooroc, şi nu mai este nimeni printre noi, care să ştie pînă cînd...

² Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor,

¹⁶ Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

⁶ Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda, şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi!

¹¹ ,,Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, cînd voi trimete foamete în ţară, nu foamete de pîne, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor Domnului. ¹² Vor pribegi atunci dela o mare la alta, de la miază-noapte la răsărit, vor umbla istoviţi încoace şi încolo, ca să caute Cuvîntul Domnului, şi tot nu -l vor găsi.

³⁶ Cînd a văzut gloatele, I s'a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi cari n'au păstor.

²⁸ Şi El a răspuns:,,Ferice mai degrabă de ceice ascultă Cuvîntul lui Dumnezeu, şi -L păzesc!``

¹⁷ Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi, dacă le faceţi.

²¹ Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta lui.`` <sup>22</sup> Iuda, nu Iscarioteanul, I -a zis:,,Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă şi nu lumii?`` ²³ Drept răspuns, Isus i -a zis:,,Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvîntul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el.

¹³ Fiindcă,oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.` <sup>14</sup> Dar cum vor chema pe Acela în care n'au crezut? Şi cum vor crede în Acela, despre care n'au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără propovăduitor? <sup>15</sup> Şi cum vor propovădui, dacă nu sînt trimeşi? După cum este scris:,Cît de frumoase sînt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc Evanghelia!`

²⁵ Dar cine îşi va adînci privirile în legea desăvîrşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.

¹⁴ Ferice de cei ce îşi spală hainele, ca să aibă drept la pomul vieţii, şi să intre pe porţi în cetate!

¹⁶ Chem pe robul meu, şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.

³ Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

²² un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

²⁹ Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

⁵ Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

¹² Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

¹¹ Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -

² Nu te grăbi să deschizi gura, şi să nu-ţi rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer, şi tu pe pămînt, de aceea să nu spui vorbe multe.

¹⁹ Ştiţi bine lucrul acesta, prea iubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie;

¹² Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

¹⁷ Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

¹⁸ Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

¹⁹ Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

²⁴ Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,

²¹ După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

³³ căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

¹⁶ Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.

² Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te -a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească şi să te încerce, ca să-ţi cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui. ³ Astfel, te -a smerit, te -a lăsat să suferi de foame, şi te -a hrănit cu mană, pe care nici tu n'o cunoşteai şi nici părinţii tăi n'o cunoscuseră, ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pîne, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul.

¹⁶ şi care ţi -a dat să mănînci în pustie mana aceea necunoscută de părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce, şi să-ţi facă bine apoi.

²⁵ Dar Ezechia n'a răsplătit binefacerea pe care a primit -o, căci i s'a îngîmfat inima. Mînia Domnului a venit peste el, peste Iuda şi peste Ierusalim. ²⁶ Atunci Ezechia s'a smerit din mîndria lui, împreună cu locuitorii Ierusalimului, şi mînia Domnului n'a venit peste ei în timpul vieţii lui Ezechia.

¹⁰ Domnul a vorbit lui Manase şi poporului său, dar ei n'au vrut să asculte. ¹¹ Atunci Domnul a trimes împotriva lor pe căpeteniile oştirii împăratului Asiriei, cari au prins pe Manase şi l-au pus în lanţuri. L-au legat cu lanţuri de aramă, şi l-au dus la Babilon. ¹² Cînd a fost la strîmtoare, s'a rugat Domnului, Dumnezeului lui, şi s'a smerit adînc înaintea Dumnezeului părinţilor săi.

²³ Şi nu s'a smerit înaintea Domnului, cum se smerise tatăl său Manase, căci Amon s'a făcut din ce în ce mai vinovat. ²⁴ Slujitorii lui au uneltit împotriva lui, şi l-au omorît în casa lui.

²⁹ Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.

¹² Smereşte cu o privire pe cei trufaşi, zdrobeşte pe loc pe cei răi,

² Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

³³ Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

¹⁸ Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

¹² Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

¹¹ Omul va trebui să-şi plece în jos privirea semeaţă şi îngîmfarea lui va fi smerită: numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea. ¹² Căci este o zi a Domnului oştirilor împotriva oricărui om mîndru şi trufaş, împotriva oricui se înalţă, ca să fie plecat:

¹⁵ Căci aşa vorbeşte Cel Prea Înalt, a cărui locuinţă este vecinică şi al cărui Nume este sfînt.,Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sînt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să îmbărbătez inimile zdrobite.

² Toate aceste lucruri, doar mîna Mea le -a făcut, şi toate şi-au căpătat astfel fiinţa`, -zice Domnul. -,Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mîhnit, spre cel ce se teme de cuvîntul Meu.

³⁰ împăratul a luat cuvîntul, şi a zis:,,Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?`` <sup>31</sup> Nu se sfîrşise încă vorba aceasta a împăratului, şi un glas s'a pogorît din cer şi a zis:,,Află, împărate Nebucadneţar, că ţi s'a luat împărăţia! <sup>32</sup> Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, şi vei locui la un loc cu fiarele cîmpului; îţi vor da să mănînci iarbă ca la boi, şi vor trece peste tine şapte vremi, pînă vei recunoaşte că Cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea!`` - ³³ Chiar în clipa aceea, s'a împlinit cuvîntul acela asupra lui Nebucadneţar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mîncat iarbă ca boii, trupul i -a fost udat de roua cerului, pînă i -a crescut părul ca penele vulturului, şi unghiile ca ghiarele păsărilor.`` <sup>34</sup> După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer, şi mi -a venit iarăş mintea la loc. Am binecuvîntat pe Cel Prea Înalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte vecinic, Acela a cărui stăpînire este vecinică, şi a cărui împărăţie dăinuieşte din neam în neam. <sup>35</sup> Toţi locuitorii pămîntului sînt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pămîntului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mîniei Lui, nici să -I zică:,, Ce faci?`` ³⁶ În vremea aceea, mi -a venit mintea înapoi; slava împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s'au dat înapoi; sfetnicii şi mai marii mei din nou m'au căutat; am fost pus iarăş peste împărăţia mea, şi puterea mea a crescut. ³⁷ Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sînt adevărate, toate căile Lui sînt drepte, şi El poate să smerească pe ceice umblă cu mîndrie!``

²⁰ Dar cînd i s'a îngîmfat inima şi i s'a împietrit duhul pînă la mîndrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi a fost despuiat de slava lui; ²¹ a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s'a făcut ca a fiarelor, şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănînce iarbă ca la boi, şi trupul i -a fost udat cu roua cerului, pînă cînd a recunoscut că Dumnezeul cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea.

³ Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

⁴ Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilaş, va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor.

¹² Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat.

¹¹ Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

¹⁴ Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s'a pogorît acasă socotit neprihănit decît celalt. Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi înălţat.``

²³ Îndată l -a lovit un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mîncat de viermi.

⁶ Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura:,,Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar dă har celor smeriţi.`` ⁷ Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi dela voi. ⁸ Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţiţi-vă mînile, păcătoşilor; curăţiţi-vă inima, oameni cu inima împărţită! ⁹ Simţiţi-vă ticăloşia; tînguiţi-vă şi plîngeţi! Rîsul vostru să se prefacă în tînguire, şi bucuria voastră în întristare: ¹⁰ Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.

⁵ Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrîni. Şi toţi în legăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci, Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar celor smeriţi le dă har."

¹ Cînd cineva, fiind pus subt jurămînt ca martor, va păcătui, nespunînd ce a văzut sau ce ştie, şi va cădea astfel subt vină,

² El a zis mamei sale:,,Cei o mie o sută de sicli de argint, cari ţi s'au luat, şi pentru cari ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mînile mele, eu îl luasem.`` Şi mamă-sa a zis:,,Binecuvîntat să fie fiul meu de Domnul!``

¹⁸ Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el, şi te însoţeşti cu preacurvarii. ¹⁹ Dai drumul gurii la rău, şi limba ta urzeşte vicleşuguri. ²⁰ Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale. ²¹ Iată ce ai făcut, şi Eu am tăcut. Ţi-ai închipuit că Eu sînt ca tine. Dar te voi mustra, şi îţi voi pune totul supt ochi! ²² Luaţi seama dar, voi cari uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfăşii, şi să nu fie nimeni să vă scape.

¹¹ Dacă-ţi vor zice:,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat; ¹² haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; ¹³ vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă; ¹⁴ vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` - ¹⁵ fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor! ¹⁶ Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge. ¹⁷ Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor; ¹⁸ căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri. ¹⁹ Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

³² Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

³⁶ Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

³² Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

² Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -

²³ Mai marii tăi sînt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu -i fac dreptate, şi pricina văduvei n'ajunge pînă la ei.

¹⁷ Şi -i învăţa şi zicea:,,Oare nu este scris:,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

¹¹ Cînd era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai:,,Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă. ¹² Cînd te vor vedea Egiptenii, vor zice:,Aceasta este nevasta lui!` Şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă. ¹³ Spune, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.``

² Avraam zicea despre Sara, nevastă-sa:,,Este sora-mea!`` S'a temut să spună că este nevastă-sa, ca să nu -l omoare oamenii din cetate din pricina ei. Abimelec, împăratul Gherarei, a trimes şi a luat pe Sara.

¹¹ Avraam a răspuns:,,Îmi ziceam că, fără îndoială, nu -i nici o frică de Dumnezeu în ţara aceasta, şi că au să mă omoare din pricina nevestei mele.

⁷ Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea:,,Este sora mea.`` Căci îi era frică să spună că este nevastă-sa, ca să nu -l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip.

²² Aaron a răspuns:,,Să nu se aprindă de mînie domnul meu! Tu singur ştii că poporul acesta este pornit la rău. ²³ Ei mi-au zis:,Fă-ne un dumnezeu, care să meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne -a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s'a făcut!` <sup>24</sup> Eu le-am zis:,Cine are aur, să -l scoată!` Şi mi l-au dat; l-am aruncat în foc, şi din el a ieşit viţelul acesta.``

²⁴ Atunci Saul a zis lui Samuel:,,Am păcătuit, căci am călcat porunca Domnului, şi n'am ascultat cuvintele tale; mă temeam de popor, şi i-am ascultat glasul.

¹ David şi -a zis în sine:,,Voi peri într'o zi ucis de mîna lui Saul; nu este nimic mai bine pentru mine decît să fug în ţara Filistenilor, pentru ca Saul să înceteze să mă mai caute în tot ţinutul lui Israel; aşa voi scăpa de mîna lui.``

¹¹ David nu lăsa cu viaţă nici bărbat, nici femeie ca să vină la Gat;,,căci``, se gîndea el, ei,,ar putea să vorbească împotriva noastră şi să zică:,,Aşa a făcut David.`` Şi acesta a fost felul lui de purtare în tot timpul cît a locuit în ţara Filistenilor.

³ Ilie, cînd a văzut lucrul acesta, s'a sculat şi a plecat, ca să-şi scape viaţa. A ajuns la Beer-Şeba, care ţine de Iuda, şi şi -a lăsat slujitorul acolo.

²⁰ Au primit ajutor împotriva lor, şi Hagareniţii şi toţi ceice erau cu ei au fost daţi în mînile lor. Căci, în timpul luptei, strigaseră către Dumnezeu, care i -a ascultat, pentrucă se încrezuseră în El.

²⁹ Eu sînt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!

¹⁴ ,,Fiindcă Mă iubeşte-zice Domnul-deaceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.

⁸ Mai bine este să cauţi un adăpost în Domnul, decît să te încrezi în om;

¹ (O cîntare a treptelor.) Cei ce se încred în Domnul sînt ca muntele Sionului, care nu se clatină, ci stă întărit pe vecie.

²⁰ Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

¹⁰ Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

²⁵ Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -

⁵ Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

¹⁸ Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

¹¹ Şi de cine te sfiai, de cine te temeai, de nu Mi-ai fost credincioasă, de nu ţi-ai adus aminte, şi nu ţi -a păsat de Mine? Şi Eu tac, şi încă de multă vreme: de aceea nu te temi tu de Mine.

²⁸ Nebucadneţar a luat cuvîntul, şi a zis:,,Binecuvîntat să fie Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, care a trimes pe îngerul Său şi a izbăvit pe slujitorii Săi cari s'au încrezut în El, au călcat porunca împăratului şi şi-au dat mai degrabă trupurile lor de cît să slujească şi să se închine altui dumnezeu de cît Dumnezeului lor!

²³ Atunci împăratul s'a bucurat foarte mult, şi a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă, şi nu s'a găsit nicio rană pe el, pentrucă avusese încredere în Dumnezeul său.

²⁸ Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Celce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă.

¹² Atunci ucenicii Lui s'au apropiat, şi I-au zis:,,Ştii că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele, pe cari le-au auzit?``

⁶⁹ Petru însă şedea afară în curte. O slujnică a venit la el, şi i -a zis:,,Şi tu erai cu Isus Galileanul!`` <sup>70</sup> Dar el s'a lepădat înaintea tuturor, şi i -a zis:,,Nu ştiu ce vrei să zici.`` ⁷¹ Cînd a ieşit în pridvor, l -a văzut o altă slujnică, şi a zis celor de acolo:,,Şi acesta era cu Isus din Nazaret.`` <sup>72</sup> El s'a lepădat iarăş, cu un jurămînt, şi a zis:,,Nu cunosc pe omul acesta!`` ⁷³ Peste puţin, cei ce stăteau acolo, s'au apropiat, şi au zis lui Petru:,,Nu mai încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, căci şi vorba te dă de gol.`` <sup>74</sup> Atunci el a început să se blastăme şi să se jure, zicînd:,,Nu cunosc pe omul acesta!`` În clipa aceea a cîntat cocoşul.

⁴ Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.

² Acesta a venit la Isus, noaptea, şi I -a zis:,,Învăţătorule, ştim că eşti un Învăţător, venit dela Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe cari le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.``

²² Părinţii lui au zis aceste lucruri, pentrucă se temeau de Iudei; căci Iudeii hotărîseră acum că, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinagogă.

⁴² Totuş, chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El; dar de frica Fariseilor nu -L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă. ⁴³ Căci au iubit mai mult slava oamenilor decît slava lui Dumnezeu.

¹² De atunci Pilat căuta să -I dea drumul. Dar Iudeii strigau:,,Dacă dai drumul omului acestuia, nu eşti prieten cu Cezarul. Oricine se face pe sine împărat, este împotriva Cezarului.`` <sup>13</sup> Cînd a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Isus afară; şi a şezut pe scaunul de judecător, în locul numit,,Pardosit cu pietre``, iar evreieşte:,,Gabata.``

¹¹ Dar cînd a venit Chifa în Antiohia, i-am stătut împotrivă în faţă, căci era de osîndit. ¹² În adevăr, înainte de venirea unora dela Iacov, el mînca împreună cu Neamurile; dar cînd au venit ei, s'a ferit şi a stat deoparte, de teama celor tăiaţi împrejur. ¹³ Împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi Iudei, aşa că pînă şi Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor.

¹⁶ La întîiul meu răspuns de apărare, nimeni n'a fost cu mine, ci toţi m'au părăsit. Să nu li se ţină în socoteală lucrul acesta! ¹⁷ Însă Domnul a stat lîngă mine, şi m'a întărit, pentru ca propovăduirea să fie vestită pe deplin prin mine, şi s'o audă toate Neamurile. Şi am fost izbăvit din gura leului.

²¹ cari, prin El, sînteţi credincioşi în Dumnezeu, care L-a înviat din morţi, şi I-a dat slavă, pentruca, credinţa şi nădejdea voastră să fie în Dumnezeu.

¹⁴ Dumnezeul Cel Atotputernic să vă facă să căpătaţi trecere înaintea omului aceluia, şi să lase să se întoarcă împreună cu voi pe celalt frate al vostru şi pe Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!``

²⁷ Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul părinţilor noştri, care a pregătit inima împăratului ca să slăvească astfel Casa Domnului la Ierusalim, ²⁸ şi a îndreptat asupra mea bunăvoinţa împăratului, a sfetnicilor săi, şi a tuturor căpeteniilor puternice ale lui! Întărit de mîna Domnului, Dumnezeului meu, care era asupra mea, am strîns pe căpeteniile lui Israel, ca să plece cu mine.

¹¹ Ah! Doamne, să ia aminte urechea Ta la rugăciunea robului Tău, şi la rugăciunea robilor Tăi, cari vor să se teamă de Numele Tău! Dă astăzi izbîndă robului Tău, şi fă -l să capete trecere înaintea omului acestuia!`` Pe atunci eram paharnicul împăratului.

¹⁶ ,,Du-te, strînge pe toţi Iudeii cari se află în Susa, şi postiţi pentru mine, fără să mîncaţi nici să beţi, trei zile, nici noaptea, nici ziua. Şi eu voi posti odată cu slujnicele mele; apoi voi intra la împărat, în ciuda legii; şi, dacă va fi să per, voi peri.``

⁹ Scapă, Doamne, pe împăratul, şi ascultă-ne cînd Te chemăm!

¹² A Ta, Doamne, este şi bunătatea, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.

⁷ Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

⁶ Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

²¹ Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

¹ Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

⁹ ,,Aduceţi-vă aminte de cele petrecute în vremile străbune; căci Eu sînt Dumnezeu, şi nu este altul, Eu sînt Dumnezeu, şi nu este niciunul ca Mine. ¹⁰ Eu am vestit dela început ce are să se întîmple şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic:,Hotărîrile Mele vor rămînea în picioare, şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea. ¹¹ Eu chem dela răsărit o pasăre de pradă, dintr'o ţară depărtată, un om ca să împlinească planurile Mele: da, Eu am spus, şi Eu voi împlini; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui.

⁴ Şi Eu Mă gîndeam:,Degeaba am muncit, în zădar şi fără folos Mi-am istovit puterea.` Dar dreptul Meu este la Domnul, şi răsplata Mea la Dumnezeul Meu.

³⁵ Toţi locuitorii pămîntului sînt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pămîntului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mîniei Lui, nici să -I zică:,, Ce faci?``

⁴ Căci n'am nimic împotriva mea; totuş nu pentru aceasta sînt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă, este Domnul.

¹¹⁵ Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!

²¹ Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc, şi să nu-mi fie scîrbă de cei ce se ridică împotriva Ta?

⁹ Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

¹⁰ Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -

⁸ Am nimicit cu desăvîrşire pe cei trei păstori într'o lună: sufletul Meu nu -i mai răbda, şi se scîrbise şi sufletul lor de Mine.

⁷ Pe voi lumea nu vă poate urî; pe Mine Mă urăşte, pentrucă mărturisesc despre ea că lucrările ei sînt rele.

¹⁷ Vă poruncesc aceste lucruri, ca să vă iubiţi unii pe alţii.

²³ Cine Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu.

¹³ Nu vă miraţi, fraţilor, dacă vă urăşte lumea.