Proverbs Cross References - Romanian

¹ Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, ² pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii; ³ pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire; ⁴ ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, - ⁵ să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă- ⁶ pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc. ⁷ Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura. ⁸ Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale! ⁹ Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău. ¹⁰ Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei! ¹¹ Dacă-ţi vor zice:,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat; ¹² haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; ¹³ vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă; ¹⁴ vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` - ¹⁵ fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor! ¹⁶ Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge. ¹⁷ Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor; ¹⁸ căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri. ¹⁹ Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea. ²⁰ Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe: ²¹ strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei: ²² ,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa? ²³ Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele... ²⁴ Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama, ²⁵ fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele, ²⁶ de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza, ²⁷ cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea. ²⁸ Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi. ²⁹ Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului, ³⁰ pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele. ³¹ De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor. ³² Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde; ³³ dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.

²⁴ David a mîngîiat pe nevastă-sa Bet-Şeba, şi a intrat la ea şi s'a culcat cu ea. Ea a născut un fiu, pe care l -a numit Solomon, şi care a fost iubit de Domnul. ²⁵ El l -a încredinţat în mînile proorocului Natan, şi Natan i -a pus numele Iedidia (Iubitul Domnului), pentru Domnul.

¹² Solomon a şezut pe scaunul de domnie al tatălui său David, şi împărăţia lui s'a întărit foarte mult.

³¹ El era mai înţelept decît orice om, mai mult decît Etan, Ezrahitul, mai mult decît Heman, Calcol şi Darda, fiii lui Mahol; şi faima lui se răspîndise printre toate neamurile, deprimprejur. ³² A rostit trei mii de pilde, şi a alcătuit o mie cinci cîntări.

⁹ Iată că ţi se va naşte un fiu, care va fi un om al odihnei, şi căruia îi voi da odihnă, izbăvindu -l din mîna tuturor vrăjmaşilor lui de jur împrejur; căci numele lui va fi Solomon (Pace), şi voi aduce peste Israel pacea şi liniştea în timpul vieţii lui.

⁵ Dintre toţi fiii mei-căci Domnul mi -a dat mulţi fii-a ales pe fiul meu Solomon, ca să -l pună pe scaunul de domnie al împărăţiei Domnului, peste Israel.

²⁸ A murit la o bătrîneţă fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă. Şi în locul lui, a domnit fiul său Solomon.

¹ Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

¹ Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

¹ Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, împăratul Ierusalimului.

⁹ Pe lîngă că Eclesiastul a fost înţelept, el a mai învăţat şi ştiinţa pe popor, a cercetat, a adîncit şi a întocmit un mare număr de zicători.

²⁵ V'am spus aceste lucruri în pilde. Vine ceasul cînd nu vă voi mai vorbi în pilde, ci vă voi vorbi desluşit despre Tatăl.

⁵ Iată, v'am învăţat legi şi porunci, cum mi -a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire. ⁶ Să le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor, cari vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice:,,Acest neam mare este un popor cu totul înţelept şi priceput!``

⁹ Dă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta aşa de mare la număr!`` ¹⁰ Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului. ¹¹ Şi Dumnezeu a zis:,,Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate, ¹² voi face după cuvîntul tău. Îţi voi da o inimă înţeleaptă şi pricepută, aşa cum n'a fost nimeni înaintea ta şi nu se va scula nimeni niciodată ca tine.

⁵ Dobîndeşte înţelepciune, dobîndeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, şi nu te abate dela ele. ⁶ N'o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte -o, şi te va ocroti! ⁷ Iată începutul înţelepciunii: dobîndeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobîndeşte priceperea.

⁴ Zi înţelepciunii:,,Tu eşti sora mea!`` Şi numeşte priceperea prietena ta, -

⁵ Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

¹⁶ Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

¹⁶ La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

¹⁵ din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, cari pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mîntuire, prin credinţa în Hristos Isus. ¹⁶ Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, ¹⁷ pentruca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

²⁸ Tot Israelul a auzit de hotărîrea pe care o rostise împăratul. Şi s'au temut de împărat, căci au văzut că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, povăţuindu -l în judecăţile lui.

²² Primeşte învăţătură din gura Lui, şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui.

¹ Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele, ² dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere; ³ dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere, ⁴ dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară, ⁵ atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu. ⁶ Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere. ⁷ El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie. ⁸ Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui. ⁹ Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.

¹⁰ Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump. ¹¹ Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

⁷ Legea Domnului este desăvîrşită, şi înviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.

¹¹ Veniţi, fiilor, şi ascultaţi-mă, căci vă voi învăţa frica Domnului.

⁹ Cum îşi va ţinea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău.

¹³⁰ Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.

²² ,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa? ²³ Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...

¹⁰ Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău; ¹¹ chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

²¹ Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

⁷ Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte. ⁸ Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei. ⁹ Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă. ¹⁰ Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată. ¹¹ Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă: ¹² cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă. ¹³ Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis: ¹⁴ ,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele. ¹⁵ De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit. ¹⁶ Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt; ¹⁷ mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară. ¹⁸ Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări! ¹⁹ Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă, ²⁰ a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.`` ²¹ Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare. ²² De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, ²³ ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul. ²⁴ Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.

¹² Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

¹⁷ Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

³² Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

⁴ ,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice: <sup>5</sup> ,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat! <sup>6</sup> Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

⁹ Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cît eşti tînăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată.

⁸ Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi Calea cea sfîntă: niciun om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinţi; ceice vor merge pe ea, chiar şi cei fără minte, nu vor putea să se rătăcească.

²² Fugi de poftele tinereţii, şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr'o inimă curată.

⁶ Sfătuieşte de asemenea pe tineri să fie cumpătaţi,

³² David a zis Abigailei:,,Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care te -a trimes astăzi înaintea mea! ³³ Binecuvîntată să fie judecata ta, şi binecuvîntată să fii tu, că m'ai oprit în ziua aceasta să vărs sînge, şi mi-ai oprit mîna!

¹⁶ Pe cînd vorbea el, Amaţia i -a zis:,,Oare te-am făcut sfetnic al împăratului? Pleacă! Pentruce vrei să fii lovit?`` Proorocul a plecat, zicînd:,,Ştiu acum că Dumnezeu a hotărît să te nimicească, pentrucă ai făcut lucrul acesta şi n'ai ascultat sfatul meu.``

¹⁰ Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea!

¹⁶ Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele!

³⁴ Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, înţeleptul care m'ascultă va gîndi ca mine:

⁹⁸ Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine. ⁹⁹ Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale. ¹⁰⁰ Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.

⁹ Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

¹ Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

¹⁵ Vă vorbesc ca unor oameni cu judecată: judecaţi voi singuri ce spun.

⁸ Eu îi vorbesc gură către gură, Mă descopăr lui nu prin lucruri grele de înţeles, ci el vede chipul Domnului. Cum de nu v'aţi temut deci să vorbiţi împotriva robului Meu, împotriva lui Moise?``

⁴ Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sînt însuflate, îmi încep cîntarea în sunetul arfei.

² Îmi deschid gura şi vorbesc în pilde, vestesc înţelepciunea vremurilor străvechi.

¹¹ Cuvintele înţelepţilor sînt ca nişte bolduri; şi, strînse la un loc, sînt ca nişte cuie bătute, date de un singur stăpîn.

¹⁰ Ucenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis:,,De ce le vorbeşti în pilde?`` ¹¹ Isus le -a răspuns:,,Pentrucă vouă v'a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le -a fost dat. ¹² Căci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are. ¹³ De aceea le vorbesc în pilde, pentrucă ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg. ¹⁴ Şi cu privire la ei se împlineşte proorocia lui Isaia, care zice:,Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. ¹⁵ Căci inima acestui popor s'a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.` ¹⁶ Dar ferice de ochii voştri că văd; şi de urechile voastre că aud! ¹⁷ Adevărat vă spun că, mulţi prooroci şi oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe cari le vedeţi voi, şi nu le-au văzut; şi să audă lucrurile pe cari le auziţi voi, şi nu le-au auzit.

³⁴ Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea de loc fără pildă, ³⁵ ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice:,,Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse dela facerea lumii.``

⁵¹ ,,Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?`` i -a întrebat Isus. -,,Da, Doamne``, I-au răspuns ei. ⁵² Şi El le -a zis:,,De aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.``

¹¹ ,,Vouă,`` le -a zis El,,,v'a fost dat să cunoaşteţi taina Împărăţiei lui Dumnezeu; dar pentru ceice sînt afară din numărul vostru, toate lucrurile sînt înfăţişate în pilde;

³⁴ Nu le vorbea de loc fără pildă; dar, cînd era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.

³⁰ Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i -a zis:,,Înţelegi tu ce citeşti?`` <sup>31</sup> Famenul a răspuns:,,Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?`` Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el.

¹⁴ Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s'a deprins, prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul.

¹⁶ ca şi în toate epistolele lui, cînd vorbeşte despre lucrurile acestea. În ele sînt unele lucruri grele de înţeles, pe cari cei neştiutori şi nestatornici le răstîlmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.

²⁸ Apoi a zis omului:,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

¹⁰ Frica Domnului este începutul înţelepciunii; toţi cei ce o păzesc, au o minte sănătoasă, şi slava Lui ţine în veci.

²² ,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

²⁹ Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului, ³⁰ pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

¹² şi să zici:,,Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea? ¹³ Cum am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau?

¹⁰ Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

⁵ Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

³³ Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

² Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

¹³ Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.

¹⁸ Oricine crede în El, nu este judecat; dar cine nu crede, a şi fost judecat, pentrucă n'a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu. ¹⁹ Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunerecul decît lumina, pentrucă faptele lor erau rele. ²⁰ Căci oricine face răul, urăşte lumina, şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele. ²¹ Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, pentruca să i se arate faptele, fiindcă sînt făcute în Dumnezeu.``

²⁸ Fiindcă n'au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i -a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.

³ Fiecare din voi să cinstească pe mamă-sa şi pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

¹⁸ Dacă un om are un fiu neascultător şi îndărătnic, care n'ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui, şi nu -i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit, ¹⁹ tatăl şi mama să -l ia, şi să -l ducă la bătrînii cetăţii lui şi la poarta locului în care locuieşte. ²⁰ Să spună bătrînilor cetăţii lui:,,Iată, fiul nostru este neascultător şi îndărătnic, n'ascultă de glasul nostru, şi este lacom şi beţiv.`` ²¹ Şi toţi oamenii din cetatea lui să -l ucidă cu pietre, şi să moară. Astfel să curăţi răul din mijlocul tău, pentruca tot Israelul s'audă şi să se teamă.

²⁵ Dacă un om păcătuieşte împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu; dar dacă păcătuieşte împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?`` Totuş ei n'au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să -i omoare.

¹⁰ Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!

¹⁵ fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

¹ Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

¹ Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

¹ Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată, şi luaţi aminte, ca să pricepeţi; ² căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădaţi învăţătura mea. ³ Căci cînd eram încă fiu la tatăl meu, şi fiu gingaş şi singur la mama mea, ⁴ el mă învăţa atunci, şi-mi zicea:,,Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele, şi vei trăi!

¹ Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea, ² ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.

²⁰ Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

¹ Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.

¹⁷ Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

¹ Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

² Şi iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într'un pat. Isus le -a văzut credinţa, şi a zis slăbănogului:,,Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sînt iertate!``

²² Isus S'a întors, a văzut -o, şi i -a zis:,,Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te -a tămăduit.`` Şi s'a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.

⁵ Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s'a sălăşluit întîi în bunica ta Lois şi în mama ta Eunice, şi sînt încredinţat că şi în tine.

⁴² Faraon şi -a scos inelul din deget, şi l -a pus în degetul lui Iosif; l -a îmbrăcat cu haine de in subţire, şi i -a pus un lanţ de aur la gît.

²² Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

⁹ Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.

²⁰ Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale: ²¹ leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

¹⁰ Ce frumoşi îţi sînt obrajii în mijlocul lănţişoarelor dela gît, şi ce frumos îţi este gîtul în mijlocul şirurilor de mărgăritare!

⁹ Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănţişoarele dela gîtul tău!

¹⁹ cerceii, brăţările şi măhramele;

¹¹ Te-am împodobit cu scule scumpe, ţi-am pus brăţări la mînă, şi o salbă la gît;

⁷ Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii şi ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul şi a zis înţelepţilor Babilonului:,,Oricine va putea citi scrisoarea aceasta şi mi -o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor de aur la gît, şi va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.``

¹⁶ Am aflat că tu poţi să tîlcuieşti şi să deslegi întrebări grele; acum, dacă vei putea să citeşti scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuieşti, vei fi îmbrăcat cu purpură, vei purta un lănţişor de aur la gît, şi vei avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei!``

²⁹ Îndată, Belşatar a dat poruncă, şi au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor de aur la gît, şi au dat de ştire că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.

⁹ Vreau, deasemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ¹⁰ ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor cari spun că sînt evlavioase.

³ Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, ⁴ ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia neperitoare a unui duh blînd şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.

⁷ După cîtăva vreme, s'a întîmplat că nevasta stăpînului său a pus ochii pe Iosif, şi a zis:,,Culcă-te cu mine!`` <sup>8</sup> El n'a voit, şi a zis nevestei stăpînului său:,,Vezi că stăpînul meu nu-mi cere socoteala de nimic din casă, şi mi -a dat pe mînă tot ce are. <sup>9</sup> El nu este mai mare decît mine în casa aceasta, şi nu mi -a oprit nimic, afară de tine, pentrucă eşti nevasta lui. Cum aş putea să fac eu un rău atît de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?`` ¹⁰ Măcar că ea vorbea în toate zilele lui Iosif, el n'a voit să se culce şi să se împreune cu ea. ¹¹ Într'o zi, cînd intrase în casă, ca să-şi facă lucrul, şi cînd nu era acolo nici unul din oamenii casei, ¹² ea l -a apucat de haină, zicînd:,,Culcă-te cu mine!`` El i -a lăsat haina în mînă, şi a fugit afară din casă. ¹³ Cînd a văzut ea că -i lăsase haina în mînă, şi fugise afară,

⁸ să nu te învoieşti şi să nu -l asculţi; să n'arunci spre el o privire de milă, să nu -l cruţi, şi să nu -l ascunzi.

¹⁶ Fiindcă ea îl necăjea şi -l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s'a umplut de o nelinişte de moarte, ¹⁷ şi -a deschis toată inima faţă de ea, şi i -a zis:,,Briciul n'a trecut peste capul meu, pentrucă sînt închinat Domnului din pîntecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m'ar părăsi, aş slăbi, şi aş fi ca orice alt om``. <sup>18</sup> Dalila, văzînd că îşi deschisese toată inima faţă de ea, a trimes să cheme pe domnitorii Filistenilor, şi a pus să le spună:,,Suiţi-vă de data aceasta, căci mi -a deschis toată inima lui``. Şi domnitorii Filistenilor s'au suit la ea, şi au adus argintul în mîni. ¹⁹ Ea l -a adormit pe genunchii ei. Şi chemînd un om, a ras cele şapte suviţe de pe capul lui Samson, şi a început astfel să -l slăbească. El şi -a pierdut puterea. ²⁰ Atunci ea a zis:,,Filistenii sînt asupra ta, Samson!`` Şi el s'a trezit din somn, şi a zis:,,Voi face ca şi mai înainte, şi mă voi scutura``. Nu ştia că Domnul Se depărtase de el. ²¹ Filistenii l-au apucat, şi i-au scos ochii; l-au pogorît la Gaza, şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învîrtea la rîşniţă în temniţă.

¹ Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!

¹⁸ Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el, şi te însoţeşti cu preacurvarii.

²¹ Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare. ²² De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, ²³ ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.

²⁰ Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

²⁹ Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

¹⁹ Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

¹⁸ Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pîntecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amăgitoare, ei înşală inimile celor lesne crezători.

¹¹ şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiţi-le.

⁸ Stă la pîndă lîngă sate, şi ucide pe cel nevinovat în locuri dosnice: ochii lui pîndesc pe cel nenorocit. ⁹ Stă la pîndă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină: stă la pîndă să prindă pe cel nenorocit. Îl prinde, şi -l trage în laţul lui: ¹⁰ se îndoaie, se pleacă, şi -i cad săracii în ghiare!

¹² Parcă ar fi un leu lacom după pradă, un pui de leu, care stă la pîndă în culcuşul lui.

⁷ Căci mi-au întins laţul lor, fără pricină, pe o groapă, pe care au săpat -o, fără temei, ca să-mi ia viaţa;

⁶ Uneltesc, pîndesc şi îmi urmăresc paşii, pentru că vor să-mi ia viaţa.

⁵ Ei se îmbărbătează în răutatea lor: se sfătuiesc împreună ca să întindă curse, şi zic:,,Cine ne va vedea? ⁶ Pun la cale nelegiuiri, şi zic:,,Iată-ne gata, planul este făcut!`` O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!

¹⁶ Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.

¹⁸ căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

⁶ Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

¹⁴ Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

²⁶ Căci în poporul Meu sînt oameni răi; ei pîndesc ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse, şi prind oameni.

¹⁹ Dar eu eram ca un miel blînd pe care -l duci la măcelărie, şi nu ştiam planurile rele, pe cari le urzeau ei împotriva mea, zicînd:,Să nimicim pomul cu rodul lui, să -l stîrpim din pămîntul celor vii, ca să nu i se mai pomenească numele.`` -

¹⁸ ,,Atunci ei au zis:,Veniţi, să urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoţi, nici sfatul din lipsă de înţelepţi, nici cuvîntul din lipsă de prooroci. Haidem să -l ucidem cu vorba, şi să nu luăm seama la toate vorbirile lui!`` ¹⁹ ,,Ascultă-mă, Doamne, şi auzi glasul protivnicilor mei! ²⁰ Cu rău se răsplăteşte binele? Căci au săpat o groapă ca să-mi ia viaţa. Adu-Ţi aminte că am stat înaintea Ta, ca să vorbesc bine pentru ei, şi să abat mînia Ta de la ei.

² S'a dus omul de bine din ţară, şi nu mai este niciun om cinstit printre oameni; toţi stau la pîndă ca să verse sînge, fiecare întinde o cursă fratelui său.

³ Atunci preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului s'au strîns în curtea marelui preot care se numea Caiafa; ⁴ şi s'au sfătuit împreună, cum să prindă pe Isus cu vicleşug, şi să -L omoare.

²⁵ Dar lucrul acesta s'a întîmplat ca să se împlinească vorba scrisă în Legea lor:,M'au urît fără temei.`

¹⁵ Acum dar, voi, împreună cu Soborul, daţi de ştire căpitanului, şi rugaţi -l să -l aducă mîne jos înaintea voastră, ca şi cum aţi vrea să -i cercetaţi pricina mai cu deamăruntul; şi pînă să ajungă el, noi sîntem gata să -l omorîm.``

³ şi i-au cerut, ca un hatîr pentru ei, să trimeată să -l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să -l omoare pe drum.

³⁰ dar dacă Domnul va face un lucru ne mai auzit, dacă pămîntul îşi va deschide gura ca să -i înghită cu tot ce au, aşa încît se vor pogorî de vii în locuinţa morţilor, -atunci veţi şti că oamenii aceştia au hulit pe Domnul.`` ³¹ Pe cînd isprăvea el de spus toate aceste vorbe, pămîntul de subt ei s'a despicat în două. ³² Pămîntul şi -a deschis gura, şi i -a înghiţit, pe ei şi casele lor, împreună cu toţi oamenii lui Core şi toate averile lor. ³³ Şi s'au pogorît astfel de vii în locuinţa morţilor, ei şi tot ce aveau; pămîntul i -a acoperit de tot, şi au perit din mijlocul adunării.

¹⁰ Pămîntul şi -a deschis gura, şi i -a înghiţit împreună cu Core, cînd au murit ceice se adunaseră, şi cînd a mistuit focul pe cei două sute cinci zeci de oameni: ei au slujit poporului ca pildă.

⁹ Căci nu este nimic adevărat în gura lor; inima le este plină de răutate, gîtlejul le este un mormînt deschis, şi pe limbă au vorbe linguşitoare.

¹ (Un psalm al lui David.) Doamne, către Tine strig. Stînca mea! Nu rămînea surd la glasul meu, ca nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi, să ajung ca cei ce se pogoară în groapă.

²⁵ Să nu zică în inima lor:,,Aha! iată ce doream!`` Să nu zică,,L-am înghiţit!``

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca,,Porumbel din stejari depărtaţi``. O cîntare de laudă a lui David. Făcută cînd l-au prins Filistenii la Gat.) Ai milă de mine, Dumnezeule! Căci nişte oameni mă hărţuiesc. Toată ziua îmi fac război şi mă chinuiesc. ² Toată ziua mă hărţuiesc protivnicii mei; sînt mulţi, şi se războiesc cu mine ca nişte trufaşi.

³ El îmi va trimete izbăvire din cer, în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări. (Oprire). Da, Dumnezeu Îşi va trimete bunătatea şi credincioşia.

³ ne-ar fi înghiţit de vii, cînd li s'a aprins mînia împotriva noastră;

⁷ Grăbeşte de m'ascultă, Doamne! Mi se topeşte duhul: nu-mi ascunde Faţa Ta! Căci aş ajunge atunci ca cei ce se pogoară în groapă!

³⁴ ,,Nebucadneţar, împăratul Babilonului, m'a mîncat, m'a nimicit; m'a făcut ca un vas gol; m'a înghiţit, ca un balaur, şi -a umplut pîntecele cu ce aveam mai scump, şi m'a izgonit.

⁵ Ca un vrăjmaş a ajuns Domnul, a nimicit pe Israel, i -a dărîmat toate palatele, i -a prăbuşit întăriturile, şi a umplut pe fiica lui Iuda de jale şi suspin.

¹⁶ Toţi vrăjmaşii tăi deschid gura împotriva ta, fluieră, scrîşnesc din dinţi, şi zic:,,Am înghiţit -o!``,,Da, aceasta este ziua pe care o aşteptam, am ajuns -o şi o vedem!``

² Şi totuş voi urîţi binele şi iubiţi răul, le jupuiţi pielea şi carnea de pe oase! ³ După ce au mîncat carnea poporului Meu, după ce -i jupoaie pielea, şi -i sfărîmă oasele; îl fac bucăţi; ca ceeace se fierbe într'o oală, ca şi carnea dintr'un cazan,

¹³ Gîtlejul lor este un mormînt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; supt buze au venin de aspidă;

² Sînt unii cari mută hotarele, fură turmele, şi le pasc; ³ iau măgarul orfanului, iau zălog vaca văduvei;

¹⁹ Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

¹³ căci el a zis:,,Prin puterea mînei mele am făcut aceste lucruri, şi prin înţelepciunea mea, -căci sînt priceput; am împins înapoi hotarele popoarelor, şi le-am jăfuit vistieriile, şi, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce şedeau pe scaunele lor de domnie; ¹⁴ am pus mîna pe bogăţiile popoarelor, ca pe un cuib, şi, cum se strîng nişte ouă părăsite, aşa am strîns eu tot pămîntul: niciunul n'a mişcat vreo aripă, nici n'a deschis ciocul, ca să ciripească. -

¹⁶ Judeca pricina săracului şi a celui lipsit, şi era fericit. Nu înseamnă lucrul acesta a Mă cunoaşte? zice Domnul. ¹⁷ Dar tu n'ai ochi şi inimă decît ca să te dedai la lăcomie, ca să verşi sînge nevinovat, şi să întrebuinţezi asuprire şi sîlnicie.

¹² Leul sfîşia cît îi trebuia pentru puii săi, zugruma pentru leoaicele sale; îşi umplea vizuinele de pradă, şi culcuşurile cu ce răpise.

⁹ ,,Slava acestei Case din urmă va fi mai mare decît a celei dintîi, zice Domnul oştirilor; şi în locul acesta voi da pacea, zice Domnul oştirilor.``

¹⁵ Apoi le -a zis:,,Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.``

⁹ Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, cari cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare. ¹⁰ Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, cari au umblat după ea, au rătăcit dela credinţă, şi s'au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri.

⁹ Şi împăraţii pămîntului, cari au curvit şi s'au dezmierdat în risipă cu ea, cînd vor vedea fumul arderii ei, o vor plînge şi o vor boci. ¹⁰ Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, şi vor zice:,,Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într'o clipă ţi -a venit judecata!`` - ¹¹ Negustorii pămîntului o plîng şi o jălesc, pentrucă nimeni nu le mai cumpără marfa: ¹² marfă de aur, de argint, de pietre scumpe, de mărgăritare, de in supţire, de purpură, de mătasă şi de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildeş, tot felul de vase de lemn foarte scump, de aramă, de fer şi de marmoră; ¹³ nici scorţişoara, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tămîia, nici vinul, nici untdelemnul, nici făina bună de tot, nici grîul, nici boii, nici oile, nici caii, nici căruţele, nici robii, nici sufletele oamenilor. ¹⁴ Şi roadele atît de dorite sufletului tău s'au dus dela tine. Toate lucrurile alese, strălucite, sînt pierdute pentru tine, şi nu le vei mai găsi. ¹⁵ Ceice fac negoţ cu aceste lucruri, cari s'au îmbogăţit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plînge, se vor tîngui, ¹⁶ şi vor zice:,,Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu in foarte supţire, cu purpură şi cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare!

⁴ Nu şed împreună cu oamenii mincinoşi, şi nu merg împreună cu oamenii vicleni. ⁵ Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau împreună cu cei răi.

¹⁰¹ Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău.

¹⁴ Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi! ¹⁵ Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte -o, şi treci înainte!

²⁷ nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşte-te de rău.

⁸ depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,

⁶ Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

¹⁰ Iată ce spune Domnul despre poporul acesta:,,Le place să alerge încoace şi încolo. Nu-şi cruţă picioarele; de aceea Domnul n'are plăcere de ei; acum îşi aduce aminte de nelegiuirile lor, şi le pedepseşte păcatele!``

¹⁷ Deaceea:,,Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi.

¹⁶ Căci ei nu dorm, dacă n'au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;

¹⁸ inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

⁷ Picioarele lor aleargă spre rău, şi se grăbesc să verse sînge nevinovat; gîndurile lor sînt gînduri nelegiuite, prăpădul şi nimicirea sînt pe drumul lor.

⁵ Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cînd Îşi deslănţuieşte mînia? (Vorbescîn felul oamenilor.)

¹¹ care ne învaţă mai mult decît pe dobitoacele pămîntului, şi ne dă mai multă pricepere decît păsărilor cerului?`

²³ ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.

³ Boul îşi cunoaşte stăpînul, şi măgarul cunoaşte ieslea stăpînului său: dar Israel nu Mă cunoaşte, poporul Meu nu ia aminte la Mine.``

⁷ Chiar şi cocostîrcul îşi cunoaşte vremea pe ceruri; turtureaua, rîndunica şi cocorul îşi păzesc vremea venirii lor; dar poporul Meu nu cunoaşte Legea Domnului!`

¹⁰ Şi au spînzurat pe Haman pe spînzurătoarea pe care o pregătise el pentru Mardoheu. Şi mînia împăratului s'a potolit.

¹⁴ Iată că cel rău pregăteşte răul, zămisleşte fărădelegea, şi naşte înşelăciunea: ¹⁵ face o groapă, o sapă, şi tot el cade în groapa pe care a făcut -o. ¹⁶ Fărădelegea pe care a urzit -o, se întoarce asupra capului lui, şi silnicia pe care a făcut -o, se pogoară înapoi pe ţeasta capului lui.

¹⁶ Domnul Se arată, face dreptate, şi prinde pe cel rău în lucrul mînilor lui. (Joc de instrumente. Oprire.)

²³ Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sînge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!

²² Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui. ²³ El va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.

¹⁷ ,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!`` ¹⁸ El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

¹⁷ Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -

⁴ şi a zis:,,Am păcătuit, căci am vîndut sînge nevinovat.``,,Ce ne pasă nouă?`` i-au răspuns ei.,,Treaba ta.`` ⁵ Iuda a aruncat arginţii în Templu, şi s'a dus de s'a spînzurat.

¹¹ Şi Ioab a zis omului care i -a adus ştirea aceasta:,,L-ai văzut! De ce dar nu l-ai tăiat pe loc? Ţi-aş fi dat zece sicli de argint şi un brîu.`` <sup>12</sup> Dar omul acela a zis lui Ioab:,,Chiar dacă aş cîntări în mîna mea o mie de sicli de argint, n'aş pune mîna pe fiul împăratului; căci noi am auzit următoarea poruncă pe care ţi -a dat -o împăratul ţie, lui Abişai şi lui Itai:,Luaţi seama fiecare la tînărul Absalom!` <sup>13</sup> Şi dacă l-aşi fi omorît mişeleşte, nimic n'ar fi rămas ascuns împăratului, şi tu însuţi ai fi fost împotriva mea.``

²⁰ Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine:,,Iată că stăpînul meu a cruţat pe Sirianul acela Naaman, şi n'a primit din mîna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el, şi voi căpăta ceva dela el.`` <sup>21</sup> Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, cînd l -a văzut alergînd după el, s'a dat jos din car ca să -i iasă înainte, şi a zis:,,Este bine totul?`` ²² El a răspuns:,,Totul este bine. Stăpînul meu mă trimite să-ţi spun:,,Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb.`` <sup>23</sup> Naaman a zis:,,Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi.`` A stăruit de el, şi a legat doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. ²⁴ Ajungînd la deal, Ghehazi le -a luat din mînile lor, şi le -a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora cari au plecat. ²⁵ După aceea s'a dus şi s'a înfăţişat înaintea stăpînului său. Elisei i -a zis:,,De unde vii, Ghehazi?`` El a răspuns:,,Robul tău nu s'a dus nicăieri.`` ²⁶ Dar Elisei i -a zis:,,Oare n'a fost duhul meu cu tine, cînd a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe? ²⁷ Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămînţa ta pentru totdeauna.`` Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.

³⁹ dacă i-am mîncat roada fără s'o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni:

²⁷ Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

³ Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare. ⁴ Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

¹³ Este un mare rău, pe care l-am văzut supt soare: avuţii păstrate spre nefericirea stăpînului lor.

¹⁷ Dar tu n'ai ochi şi inimă decît ca să te dedai la lăcomie, ca să verşi sînge nevinovat, şi să întrebuinţezi asuprire şi sîlnicie. ¹⁸ De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre Ioachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda:,,Nu -l vor plînge, zicînd:,Vai, fratele meu! Vai, sora mea!` Nici nu -l vor plînge, zicînd:,Vai doamne! Vai, măria sa!` ¹⁹ Ci va fi înmormîntat ca un măgar, va fi tîrît şi aruncat afară din porţile Ierusalimului!``

¹ Vai de ceice cugetă nelegiuirea şi făuresc rele în aşternutul lor; cînd se crapă de ziuă o înfăptuiesc, dacă le stă în putere. ² Dacă poftesc ogoare, pun mîna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om şi casa lui, pe om şi moştenirea lui. ³ Deaceea, aşa vorbeşte Domnul:,,Iată, Eu am de gînd să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de oameni, de care nu vă veţi feri grumazii, şi nu veţi mai umbla cu capul atît de sus, căci vremile vor fi rele.

¹⁰ Voi cari zidiţi Sionul cu sînge, şi Ierusalimul cu nelegiuire! ¹¹ Căpeteniile cetăţii judecă pentru daruri, preoţii lui învaţă pe popor pentru plată, şi proorocii lui proorocesc pe bani; şi mai îndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul şi zic:,,Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!`` ¹² De aceea, din pricina voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, şi muntele Templului o înălţime acoperită de păduri.

⁹ Vai de cel ce strînge cîştiguri nelegiuite pentru casa lui, ca să-şi aşeze apoi cuibul într'un loc înalt, şi să scape din mîna nenorocirii!

¹⁹ şi a zis:,,Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentruca peste oricine-mi voi pune mînile, să primească Duhul Sfînt.`` ²⁰ Dar Petru i -a zis:,,Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s'ar putea căpăta cu bani!

³ Să nu fie nici beţiv, nici bătăuş, nici doritor de cîştig mîrşav, ci să fie blînd, nu gîlcevitor, nu iubitor de bani;

¹ Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plîngeţi şi tînguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi. ² Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sînt roase de molii. ³ Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănînce carnea! V'aţi strîns comori în zilele din urmă! ⁴ Iată că plata lucrătorilor, cari v'au secerat cîmpiile, şi pe care le-aţi oprit -o, prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor.

³ În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvîntări înşelătoare, să aibă un cîştig dela voi. Dar osînda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.

¹⁴ Le scapără ochii de preacurvie, şi nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sînt nişte blestemaţi! ¹⁵ După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit, şi au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii. ¹⁶ Dar a fost mustrat aspru pentru călcarea lui de lege: o măgăriţă necuvîntătoare, care a început să vorbească cu glas omenesc, a pus frîu nebuniei proorocului.

¹ Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul? ² Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii, ³ şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor: ⁴ ,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu. ⁵ Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

³ Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

⁵⁴ A venit în patria Sa, şi a început să înveţe pe oameni în sinagogă; aşa că cei ce -L auzeau, se mirau şi ziceau:,,De unde are El înţelepciunea şi minunile acestea?

⁴⁹ De aceea Înţelepciunea lui Dumnezeu a zis:,Le voi trimete prooroci şi apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor prigoni,

³⁷ În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stătut în picioare, şi a strigat:,,Dacă însetează cineva, să vină la Mine, şi să bea.

²⁴ dar pentru cei chemaţi, fie Iudei, fie Greci, este puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu.

³⁰ Şi voi, prin El, sînteţi în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi răscumpărare,

³ în care sînt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei.

²⁷ Ce vă spun Eu la întunerec, voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să propovăduiţi de pe acoperişul caselor.

² O mulţime de noroade s'au strîns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într'o corabie; iar tot norodul stătea pe ţărm.

²⁰ Isus i -a răspuns:,,Eu am vorbit lumii pe faţă; totdeauna am învăţat pe norod în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi Iudeii, şi n'am spus nimic în ascuns.

²⁰ ,,Duceţi-vă, staţi în Templu, şi vestiţi norodului toate cuvintele vieţii acesteia.``

³ Moise şi Aaron s'au dus la Faraon, şi i-au zis:,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Evreilor:,Pînă cînd ai de gînd să nu vrei să te smereşti înaintea Mea? Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

²⁸ Atunci Domnul a zis lui Moise:,,Pînă cînd aveţi de gînd să nu păziţi poruncile şi legile Mele?

²⁷ ,,Pînă cînd voi lăsa această rea adunare să cîrtească împotriva Mea? Am auzit cîrtirile copiilor lui Israel, cari cîrteau împotriva Mea.

⁷ Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa,

⁸ Totuş, învăţaţi-vă minte, oameni fără minte! Cînd vă veţi înţelepţi, nebunilor?

⁴ ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

⁷ Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.

²⁹ Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,

³⁴ Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

¹² şi să zici:,,Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?

⁹ Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

⁷ Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.

¹⁶ ,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

⁶ Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

¹² Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

²⁹ Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

¹¹ Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

¹³ Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă:,Milă voiesc, iar nu jertfă!` Căci n'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.``

²⁹ Luaţi jugul Meu asupra voastră, şi învăţaţi dela Mine, căci Eu sînt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. ³⁰ Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.``

¹⁷ ,,O, neam necredincios şi pornit la rău!`` a răspuns Isus.,,Pînă cînd voi fi cu voi? Pînă cînd vă voi suferi? Aduceţi -l aici la Mine.``

³⁷ Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine! De cîte ori am vrut să strîng pe copiii tăi cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut!

⁴² şi a zis:,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.

²⁰ Căci oricine face răul, urăşte lumina, şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.

³ Înainte de toate, să ştiţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, cari vor trăi după poftele lor,

¹⁷ Şi Duhul şi Mireasa zic:,,Vino!`` Şi cine aude, să zică:,,Vino!`` Şi celuice îi este sete, să vină; cine vrea, să ia apa vieţii fără plată!

¹ (O cîntare de laudă a lui David.) Te voi înălţa, Dumnezeule, Împăratul meu, şi voi binecuvînta Numele tău în veci de veci.

²⁵ fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,

³⁰ pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

²³ Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

¹⁷ Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

¹ Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

¹⁵ pînă cînd se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface în pămînt, şi pomătul va fi privit ca o pădure.

⁸ Să picure cerurile de sus şi să ploaie norii neprihănirea! Să se deschidă pămîntul, să dea din el mîntuirea, şi să iasă totodată din el izbăvirea! Eu, Domnul, fac aceste lucruri.``

¹ ,,Voi toţi cei însetaţi, veniţi la ape, chiar şi cel ce n'are bani! Veniţi şi cumpăraţi bucate, veniţi şi cumpăraţi vin şi lapte, fără bani şi fără plată! ² De ce cîntăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi cîştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă dar, şi veţi mînca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase. ³ Luaţi aminte, şi veniţi la Mine, ascultaţi, şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legămînt vecinic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David.

⁶ ,,Căutaţi pe Domnul cîtă vreme se poate găsi; chemaţi -L, cîtă vreme este aproape. ⁷ Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de gîndurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseşte iertînd.

¹⁴ ,,Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi, zice Domnul; căci Eu sînt Stăpînul vostru, Eu vă voi lua, pe unul dintr'o cetate, pe doi dintr -o familie, şi vă voi aduce înapoi în Sion.

²⁷ Dar dacă cel rău se întoarce dela răutatea lui şi face ce este drept şi bine, îşi va păstra sufletul viu. ²⁸ Pentrucă îşi deschide ochii şi se abate dela toate fărădelegile pe cari le -a săvîrşit, va trăi şi nu va muri.`` <sup>29</sup> Casa lui Israel zice:,,Calea Domnului nu este dreaptă.`` Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sînt drepte? ³⁰ De aceea vă voi judeca pe fiecare după căile lui, casă a lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu. Întoarceţi-vă şi abateţi-vă dela toate fărădlegile voastre, pentruca să nu vă ducă nelegiuirea la pieire.

¹¹ Spune-le:,Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă dela calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă dela calea voastră cea rea! Pentruce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?` -

¹ Întoarce-te, Israele, la Domnul, Dumnezeul tău! Căci ai căzut prin nelegiuirea ta.

²⁸ După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor prooroci, bătrînii voştri vor visa visuri, şi tinerii voştri vor avea vedenii.

¹⁰ Atunci voi turna peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de îndurare şi de rugăciune, şi îşi vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Îl vor plînge cum plînge cineva pe singurul lui fiu, şi -L vor plînge amarnic, cum plînge cineva pe un întîi născut.

¹³ Deci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfînt celor ce I -L cer!``

³⁶ Ce însemnează cuvintele acestea, pe cari le -a spus:,Mă veţi căuta, şi nu Mă veţi găsi; şi unde voi fi Eu, voi nu puteţi veni?`` ³⁷ În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stătut în picioare, şi a strigat:,,Dacă însetează cineva, să vină la Mine, şi să bea.

³⁶ Să ştie bine dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn şi Hristos pe acest Isus, pe care L-aţi răstignit voi.`` <sup>37</sup> După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli:,,Fraţilor, ce să facem?`` ³⁸ ,,Pocăiţi-vă``, le -a zis Petru,,,şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfîntului Duh.

¹⁹ Pocăiţi-vă dar, şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină dela Domnul vremile de înviorare,

²⁰ Ci am propovăduit întîi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudea, şi la Neamuri, să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu, şi să facă fapte vrednice de pocăinţa lor.

¹⁶ Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea. ¹⁷ Pentrucă zici:,,Sînt bogat, m'am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic``, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol, ¹⁸ te sfătuiesc să cumperi dela Mine aur curăţit prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele, şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doftorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii, şi să vezi. ¹⁹ Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia, pe cari -i iubesc. Fii plin de rîvnă dar, şi pocăieşte-te!

²⁰ Tu îi ascunzi, la adăpostul Feţei Tale, de cei ce -i prigonesc, îi ocroteşti în cortul Tău de limbile-cari -i clevetesc.

² Pentru ce nu era nimeni cînd am venit? Pentruce n'a răspuns nimeni cînd am strigat? Este mîna Mea prea scurtă ca să răscumpere? Sau n'am Eu destulă putere ca să izbăvesc? Cu mustrarea Mea, Eu usuc marea, şi prefac rîurile în pustie; peştii lor se strică, din lipsă de apă, şi pier de sete!

¹² vă sortesc săbiei, şi toţi veţi pleca genunchiul ca să fiţi junghiaţi; căci Eu am chemat, şi n'aţi răspuns, am vorbit şi n'aţi ascultat, ci aţi făcut ce este rău înaintea Mea, şi aţi ales ce nu-Mi place.``

⁴ De aceea şi Eu, voi alege ce este spre nefericirea lor, şi voi aduce peste ei lucrurile de cari se tem, căci cînd am chemat Eu, n'au răspuns, şi cînd am vorbit Eu, n'au ascultat; ci au făcut ce este rău înaintea Mea, şi au ales ce nu-Mi place!``

¹³ ,,Şi acum, fiindcă aţi făcut toate aceste fapte, zice Domnul, fiindcă v'am vorbit dis de dimineaţă, şi n'aţi ascultat, fiindcă v'am chemat şi n'aţi răspuns,

¹⁸ De aceea şi Eu, voi lucra cu urgie; ochiul Meu va fi fără milă, şi nu Mă voi îndura; chiar dacă vor striga în gura mare la urechile Mele, tot nu -i voi asculta.``

¹¹ Dar ei n'au vrut să ia aminte, ci au întors spatele, şi şi-au astupat urechile ca să n'audă. ¹² Şi-au făcut inima ca diamantul de tare, ca să n'asculte Legea, nici cuvintele pe cari li le spunea Domnul oştirilor, prin Duhul Său, prin proorocii de mai înainte. Din pricina aceasta Domnul oştirilor S'a aprins de o mare mînie.

⁵ Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui. ⁶ Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît.

³⁷ Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine! De cîte ori am vrut să strîng pe copiii tăi cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut! ³⁸ Iată că vi se lasă casa pustie;

³⁰ şi întinde-Ţi mîna, ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prin Numele Robului Tău celui Sfînt, Isus.``

²¹ Pe cînd, despre Israel zice:,Toată ziua Mi-am întins mînile spre un norod răzvrătit şi împotrivitor la vorbă.`

²⁵ Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă n'au scăpat ceice n'au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pămînt, cu atît mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem dela Cel ce vorbeşte din ceruri, ²⁶ al cărui glas a clătinat atunci pămîntul, şi care acum a făcut făgăduinţa aceasta:,,Voi mai clătina încăodată nu numai pămîntul, ci şi cerul``.

¹⁶ Dar ei şi-au bătut joc de trimeşii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cuvintele, şi au rîs de proorocii Lui, pînă cînd mînia Domnului împotriva poporului Său a ajuns fără leac.

¹¹ Dar poporul Meu n'a ascultat glasul Meu, Israel nu M'a ascultat.

¹¹ pentrucă se răsvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentrucă nesocotiseră sfatul Celui Prea Înalt.

³⁰ dar Fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.

¹⁴ Duceţi-vă şi chemaţi pe dumnezeii pe cari i-aţi ales; ei să vă izbăvească în vremea strîmtorării voastre!``

⁴ Celce şade în ceruri rîde, Domnul Îşi bate joc de ei.

¹³ Domnul rîde de cel rău, căci vede că -i vine şi lui ziua.

¹⁵ De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

²⁴ Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

²⁴ Căci vă spun că niciunul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea.``

⁹ Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin verde sau uscat, îl va lua vîrtejul.

²² Să li se prefacă masa într'o cursă, şi liniştea într'un laţ! ²³ Să li se întunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele! ²⁴ Varsă-Ţi mînia peste ei, şi să -i atingă urgia Ta aprinsă! ²⁵ Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor! ²⁶ Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine. ²⁷ Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n'aibă parte de îndurarea Ta! ²⁸ Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!

²⁵ Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi; ²⁶ căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

²⁴ Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. - ²⁵ Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

¹³ Neamurile mugesc cum mugesc apele mari... Dar cînd le mustră Dumnezeu, ele fug departe, izgonite ca pleava de pe munţi la suflarea vîntului, ca ţărîna luată de vîrtej.

³ Domnul este îndelung răbdător, dar de o mare tărie; şi nu lasă nepedepsit pe cel rău. Domnul umblă în furtună şi în vîrtej, şi norii sînt praful picioarelor Lui.

²³ Vai de femeile cari vor fi însărcinate, şi de cele ce vor da ţîţă în acele zile! Pentrucă va fi o strîmtorare mare în ţară, şi mînie împotriva norodului acestuia. ²⁴ Vor cădea supt ascuţişul săbiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, pînă se vor împlini vremurile neamurilor. ²⁵ Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pămînt va fi strîmtorare printre neamuri, cari nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor; ²⁶ oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor cari se vor întîmpla pe pămînt; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.

³⁴ Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mîncare şi băutură, şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. ³⁵ Căci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi ceice locuiesc pe toată faţa pămîntului.

⁹ Necaz şi strîmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: întîi peste Iudeu, apoi peste Grec.

³ Cînd vor zice:,,Pace şi linişte!`` atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare.

¹⁵ Împăraţii pămîntului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s'au ascuns în peşteri şi în stîncile munţilor. ¹⁶ Şi ziceau munţilor şi stîncilor:,,Cădeţi peste noi, şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mînia Mielului; ¹⁷ căci a venit ziua cea mare a mîniei Lui, şi cine poate sta în picioare?``

³ Atunci Domnul a zis:,,Duhul Meu nu va rămînea pururea în om, căci şi omul nu este decît carne păcătoasă: totuş zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.``

¹⁸ Şi atunci veţi striga împotriva împăratului vostru pe care -l veţi alege, dar Domnul nu vă va asculta.``

⁹ Îi ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtoarea peste el?

¹² Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde, din pricina mîndriei celor răi.

⁴¹ Ei strigă, dar n'are cine să -i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!

³⁴ Cînd îi lovea de moarte, ei Îl căutau, se întorceau şi se îndreptau spre Dumnezeu; ³⁵ îşi aduceau aminte că Dumnezeu este Stînca lor, şi că Dumnezeul Autoputernic este Izbăvitorul lor. ³⁶ Dar Îl înşelau cu gura, şi -L minţeau cu limba.

¹⁵ Cînd vă întindeţi mînile, Îmi întorc ochii dela voi; şi ori cît de mult v'aţi ruga, n'ascult: căci mînile vă sînt pline de sînge!``

¹¹ ,,Deaceea, aşa vorbeşte Domnul:,Iată, voi aduce peste ei nişte nenorociri din cari nu vor putea să scape. Vor striga la Mine, dar nu -i voi asculta!

¹² Căci, chiar dacă vor posti, tot nu le voi asculta rugăciunile, şi chiar dacă vor aduce arderi de tot şi jertfe de mîncare, nu le voi primi; ci vreau să -i nimicesc cu sabia, cu foametea şi cu ciuma.``

¹⁵ Voi pleca, Mă voi întoarce în locuinţa Mea, pînă cînd vor mărturisi că sînt vinovaţi şi vor căuta Faţa Mea. Cînd vor fi în necaz, vor alerga la Mine.

⁴ apoi strigă către Domnul. Dar El nu le răspunde, ci Îşi ascunde Faţa de ei în vremea aceea, pentru că au făcut fapte rele.

¹³ Cînd chema El, ei n'au vrut s'asculte:,,De aceea nici Eu n'am vrut s'ascult, cînd au chemat ei, zice Domnul oştirilor.``

²² Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea:,,Doamne, Doamne! N'am proorocit noi în Numele Tău? N'am scos noi draci în Numele Tău? Şi n'am făcut noi multe minuni în Numele Tău?`` <sup>23</sup> Atunci le voi spune curat:,,Niciodată nu v'am cunoscut; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi cari lucraţi fărădelege.``

¹⁰ Pe cînd se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el în odaia de nuntă, şi s'a încuiat uşa. ¹¹ Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare, şi au zis:,Doamne, Doamne, deschide-ne!` <sup>12</sup> Dar el, drept răspuns, le -a zis:,Adevărat vă spun, că nu vă cunosc!`

²⁵ Odată ce Stăpînul casei Se va scula şi va încuia uşa, şi voi veţi fi afară, şi veţi începe să bateţi la uşă, şi să ziceţi:,Doamne, Doamne, deschide-ne!` drept răspuns, El vă va zice:,Nu ştiu de unde sînteţi.` ²⁶ Atunci veţi începe să ziceţi:,Noi am mîncat şi am băut în faţa Ta, şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod.` <sup>27</sup> Şi El va răspunde:,Vă spun că nu ştiu de unde sînteţi; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.` ²⁸ Va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor, cînd veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară.

³ Sau cereţi şi nu căpătaţi, pentrucă cereţi rău, cu gînd să risipiţi în plăcerile voastre.

¹⁴ Şi totuş ziceau lui Dumnezeu:,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale. ¹⁵ Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

¹⁶ Dumnezeu zice însă celui rău:,,Ce tot înşiri tu legile Mele, şi ai în gură legămîntul Meu, ¹⁷ cînd tu urăşti mustrările, şi arunci cuvintele Mele înapoia ta?

¹¹ Cînd i se usucă ramurile, sînt rupte; vin femeile, să le ardă. Căci acesta era un popor fără pricepere; de aceea Cel ce l -a făcut n'a avut milă de el, şi Cel ce l -a întocmit nu l -a iertat.

⁹ Scrie că:,Poporul acesta este un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi, nişte copii cari nu vor să asculte Legea Domnului, ¹⁰ cari zic văzătorilor:,Să nu vedeţi!` şi proorocilor:,Să nu proorociţi adevăruri, ci spuneţi-ne lucruri măgulitoare, proorociţi-ne lucruri închipuite! ¹¹ Abateţi-vă din drum, daţi-vă în lături de pe cărare, lăsaţi-ne în pace cu Sfîntul lui Israel!`` ¹² De aceea aşa vorbeşte Sfîntul lui Israel:,,Fiindcă lepădaţi cuvîntul acesta, şi vă încredeţi în sîlnicie şi vicleşuguri, şi vă sprijiniţi pe ele,

⁴² dar un singur lucru trebuieşte. Maria şi -a ales partea cea bună, care nu i se va lua.``

⁵¹ ...,,Oameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfînt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi. ⁵² Pe cari din prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Au omorît pe ceice vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-aţi vîndut acum, şi L-aţi omorît. ⁵³ voi, cari aţi primit Legea dată prin îngeri, şi n'aţi păzit -o!...`` ⁵⁴ Cînd au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă, şi scrîşneau din dinţi împotriva lui.

²⁵ ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decît să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.

¹¹¹ Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.

¹⁷³ Mîna Ta să-mi fie într'ajutor, căci am ales poruncile Tale.

⁹ Înţelepţii sînt daţi de ruşine, sînt uimiţi, sînt prinşi; căci au nesocotit Cuvîntul Domnului, şi ce înţelepciune au ei?

¹⁸ Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintîi i -a zis:,Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să -l văd; rogu-te să mă ierţi.` <sup>19</sup> Un altul a zis:,Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să -i încerc: iartă-mă, te rog.` ²⁰ Un altul a zis:,Tocmai acum m'am însurat, şi de aceea nu pot veni.`

⁸ După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi samănă nelegiuirea îi seceră roadele!

¹⁴ Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

⁸ Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

¹⁰ Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui. ¹¹ Vai de cel rău! Lui îi va merge rău, căci va culege rodul faptelor lui.

¹⁹ Tu singur te pedepseşti cu răutatea ta şi tu singur te loveşti cu necredincioşia ta, şi vei şti şi vei vedea ce rău şi amar este să părăseşti pe Domnul, Dumnezeu tău, şi să n'ai nici o frică de Mine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor.`

¹⁹ Ascultă şi tu, pămîntule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire, care va fi rodul gîndurilor lui; căci n'au luat aminte la Cuvintele Mele, şi au nesocotit Legea Mea.

⁷ Nu vă înşelaţi:,,Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.`` Ce samănă omul, aceea va şi secera. ⁸ Cine samănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine samănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa vecinică.

¹⁵ Israel s'a îngrăşat, şi a asvîrlit din picior; -Te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! -Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Sînca mîntuirii lui, ¹⁶ L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni; ¹⁷ Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu -i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curînd, De cari nu se temuseră părinţii voştri. ¹⁸ Ai părăsit Stînca cea care te -a născut, Şi ai uitat pe Dumnezeul, care te -a întocmit. ¹⁹ Domnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui. ²⁰ El a zis:,,Îmi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfîrşitul, Căci sînt un neam stricat, Şînt nişte copii necredincioşi. ²¹ Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M'au mîniat prin idolii lor deşerţi; Şi Eu îi voi întărîta la gelozie printr'un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr'un neam fără pricepere. ²² Căci focul mîniei Mele s'a aprins, Şi va arde pînă în fundul locuinţei morţilor, Va nimici pămîntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor. ²³ Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgeţile împotriva lor. ²⁴ Vor fi topiţi de foame, stinşi de friguri, Şi de boli cumplite; Voi trimete în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor. ²⁵ Afară, vor peri de sabie, Şi înlăuntru, vor peri de groază: Şi tînărul şi fata, Şi copilul de ţîţă ca şi bătrînul. ²⁶ Voiam să zic:,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi şterge pomenirea dintre oameni! <sup>27</sup> Dar Mă tem de ocările vrăjmaşului, Mă tem ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească, Şi să zică:,Mînă noastră cea puternică, Şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`. ²⁸ Ei nu sînt un neam care şi -a perdut bunul simţ, Şi nu -i pricepere în ei. ²⁹ Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s'ar gîndi la ce li se va întîmpla. ³⁰ Cum ar urmări unul singur o mie din ei, Şi cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca, Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul? ³¹ Căci stînca lor nu este ca Stînca noastră, Vrăjmaşii noştri înşişi sînt judecători în această privinţă. ³² Ci viţa lor este din sadul Sodomei Şi din ţinutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviţi, Bobiţele lor sînt amare; ³³ Vinul lor este venin de şerpi, Este otravă cumplită de aspidă. ³⁴ Oare nu este ascuns lucrul acesta la Mine, Pecetluit în comorile Mele? ³⁵ A Mea este răsbunarea şi Eu voi răsplăti, Cînd va începe să le alunece piciorul! Căci ziua nenorocirii lor este aproape, Şi ceea ce -i aşteaptă nu va zăbovi.`` - <sup>36</sup> Domnul va judeca pe poporul Său, Dar va avea milă de robii Săi, Văzînd că puterea le este sleită, Şi că nu mai este nici rob nici slobod. <sup>37</sup> El va zice:,,Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost, <sup>38</sup> Dumnezeii aceia cari mîncau grăsimea jertfelor lor, Cari beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se scoale, să vă ajute, Şi să vă ocrotească! <sup>39</sup> Să ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea. <sup>40</sup> Căci Îmi ridic mîna spre cer, Şi zic:,Cît este de adevărat că trăiesc în veci, <sup>41</sup> Atît este de adevărat că atunci cînd voi ascuţi fulgerul săbiei Mele, Şi voi pune mîna să fac judecată, Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei, Şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc; <sup>42</sup> Sabia Mea le va înghiţi carnea, Şi-Mi voi îmbăta săgeţile de sînge, De sîngele celor ucişi şi prinşi, Din capetele fruntaşilor vrăjmaşului.` <sup>43</sup> Neamuri, cîntaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi, El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.`` ⁴⁴ Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cîntării acesteia în faţa poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.

²² Să li se prefacă masa într'o cursă, şi liniştea într'un laţ!

⁶ Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el. ⁷ Dacă cei răi înverzesc ca iarba, şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.

³⁶ Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

¹¹ Moabul, era neturburat din tinereţa lui, şi se odihnea fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr'un vas în altul, şi nu era dus în robie. De aceea i s'a păstrat gustul, şi nu i s'a schimbat mirosul.`` ¹² ,,De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd îi voi trimete oameni cari -l vor pritoci; îi vor goli vasele şi vor face să -i plesnească burdufurile.

¹⁶ Şi le -a spus pilda aceasta:,,Ţarina unui om bogat rodise mult. ¹⁷ Şi el se gîndea în sine, şi zicea:,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.` <sup>18</sup> ,Iată`, a zis el,,ce voi face: îmi voi strica grînarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile şi toate bunătăţile mele; ¹⁹ şi voi zice sufletului meu:,Suflete, ai multe bunătăţi strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea şi veseleşte-te!` <sup>20</sup> Dar Dumnezeu i -a zis:,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?` ²¹ Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.``

¹⁹ ,,Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in supţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire. ²⁰ La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. ²¹ Şi dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi -i lingeau bubele. ²² Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat. ²³ Pe cînd era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi -a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sînul lui, ²⁴ şi a strigat:,Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimete pe Lazăr să-şi moaie vîrful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sînt chinuit în văpaia aceasta.` <sup>25</sup> ,Fiule`, i -a răspuns Avraam,,adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi -a luat pe cele rele; acum aici, el este mîngîiat, iar tu eşti chinuit.

³⁶ Cine crede în Fiul, are viaţa vecinică; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viaţa, ci mînia lui Dumnezeu rămîne peste el.``

³⁸ Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă: dar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.`` ³⁹ Noi însă nu sîntem din aceia cari dau înapoi ca să se peardă, ci din aceia cari au credinţă pentru mîntuirea sufletului.

⁸ Dar dacă sînteţi scutiţi de pedeapsă, de care toţi au parte, sînteţi nişte feciori din curvie, iar nu fii.

²⁵ Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă n'au scăpat ceice n'au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pămînt, cu atît mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem dela Cel ce vorbeşte din ceruri,

⁵ Aţi trăit pe pămînt în plăceri şi în desfătări. V'aţi săturat inimile chiar într'o zi de măcel.

¹² Cine este omul, care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s'o aleagă. ¹³ El va locui în fericire, şi sămînţa lui va stăpîni ţara.

¹³ O! de M'ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!

⁷ El nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul. ⁸ Inima îi este mîngîiată, n'are nicio teamă, pînă ce îşi vede împlinită dorinţa faţă de protivnicii lui.

²¹ Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa! ²² Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău. ²³ Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni. ²⁴ Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

³² Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele! ³³ Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu. ³⁴ Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele. ³⁵ Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

¹¹ Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

²⁶ Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

³ Celui cu inima tare, Tu -i chezăşluieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.

¹⁸ O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un rîu, şi fericirea ta ca valurile mării.

³ Luaţi aminte, şi veniţi la Mine, ascultaţi, şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legămînt vecinic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David.

⁵ Pe cînd vorbea el încă, iată că i -a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Şi din nor s'a auzit un glas, care zicea:,,Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultaţi!``

⁹ Cînd veţi auzi de războaie şi de răscoale, să nu vă spăimîntaţi; pentrucă întîi trebuie să se întîmple aceste lucruri. Dar sfîrşitul nu va fi îndată.

¹⁹ Prin răbdarea voastră, vă veţi cîştiga sufletele voastre.

²⁷ Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine. ²⁸ Eu le dau viaţa vecinică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mîna Mea. ²⁹ Tatăl Meu, care Mi le -a dat, este mai mare decît toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu.

³⁵ Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia? ³⁶ După cum este scris:,,Din pricina Ta sîntem daţi morţii toată ziua; sîntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.`` ³⁷ Totuş în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne -a iubit. ³⁸ Căci sînt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, ³⁹ nici înălţimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.

⁵ Voi sînteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mîntuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi!