Proverbs 28 Cross References - Romanian

¹ Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. - ² Cînd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. - ³ Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. - ⁴ Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. - ⁵ Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. - ⁶ Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. - ⁷ Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. - ⁸ Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. - ⁹ Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. - ¹⁰ Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. - ¹¹ Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. - ¹² Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. - ¹³ Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. - ¹⁴ Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. - ¹⁵ Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. - ¹⁶ Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. - ¹⁷ Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. - ¹⁸ Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. - ¹⁹ Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. - ²⁰ Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. - ²¹ Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. - ²² Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. - ²³ Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. - ²⁴ Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. - ²⁵ Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. - ²⁶ Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. - ²⁷ Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. - ²⁸ Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -

⁸ Atunci toţi aceşti slujitori ai tăi se vor pogorî la mine şi se vor închina pînă la pămînt înaintea mea, zicînd:,,Ieşi, tu şi tot poporul care te urmează!`` După aceea, voi ieşi. Moise a ieşit dela Faraon, aprins de mînie.

¹⁷ Îmi voi întoarce Faţa împotriva voastră, şi veţi fi bătuţi şi veţi fugi dinaintea vrăjmaşilor voştri; cei ce vă urăsc vă vor subjuga, şi veţi fugi fără să fiţi urmăriţi chiar.

³⁶ În inima acelora dintre voi cari vor mai rămînea în viaţă, în ţara vrăjmaşilor lor, voi băga frica; şi îi va urmări pănă şi foşnetul unei frunze suflate de vînt; vor fugi ca de sabie, şi vor cădea fără să fie urmăriţi.

⁷ Domnul îţi va da biruinţă asupra vrăjmaşilor tăi cari se vor ridica împotriva ta; pe un drum vor ieşi împotriva ta, dar pe şapte drumuri vor fugi dinaintea ta.

²⁵ Domnul te va face să fii bătut de vrăjmaşii tăi; pe un drum vei ieşi împotriva lor, dar pe şapte drumuri vei fugi dinaintea lor; şi vei fi o groază pentru toate împărăţiile pămîntului.

⁶ Domnul făcuse să se audă în tabăra Sirienilor un vuiet de cară şi un vuiet de cai, vuietul unei mari oştiri, şi îşi ziseseră unul către altul:,,Împăratul lui Israel a tocmit împotriva noastră pe împăraţii Hetiţilor şi pe împăraţii Egiptenilor, ca să vină să lupte împotriva noastră.`` ⁷ Şi s'au sculat şi au luat -o la fugă în amurg. Şi-au lăsat corturile, caii şi măgarii, tabăra aşa cum era şi au fugit ca să-şi scape viaţa.

¹⁵ S'au dus după ei pînă la Iordan; şi iată că tot drumul era plin cu haine şi lucruri pe cari le aruncaseră Sirienii în goana lor. Solii s'au întors, şi au spus împăratului.

¹ (Un psalm al lui David.) Domnul este lumina şi mîntuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele: de cine să-mi fie frică? ² Cînd înaintează cei răi împotriva mea, ca să-mi mănînce carnea, tocmai ei-prigonitorii şi vrăjmaşii mei-se clatină şi cad.

² De aceea nu ne temem, chiar dacă s'ar zgudui pămîntul, şi s'ar clătina munţii în inima mărilor. ³ Chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării, şi s'ar ridica pînă acolo de să se cutremure munţii. -

⁵ Atunci vor tremura de spaimă, fără să fie vreo pricină de spaimă; Dumnezeu va risipi oasele celor ce tăbărăsc împotriva ta, îi vei face de ruşine, căci Dumnezeu i -a lepădat.

⁷ El nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul.

² Cînd au venit şi au spus casei lui David:,,Sirienii au tăbărît în Efraim!`` a tremurat inima lui Ahaz şi inima poporului său, cum se clatină copacii din pădure cînd bate vîntul.

³ Celui cu inima tare, Tu -i chezăşluieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine. ⁴ Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stînca veacurilor.

⁴ Căci aşa vorbeşte Domnul:,,Iată, te voi face de groază, pe tine şi pe toţi prietenii tăi; ei vor cădea ucişi de sabia vrăjmaşilor lor, şi ochii tăi vor vedea lucrul acesta. Voi da de asemenea pe tot Iuda în mînile împăratului Babilonului, care -i va duce robi la Babilon şi -i va ucide cu sabia.

¹⁶ Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au răspuns împăratului Nebucadneţar:,,Noi n'avem nevoie să-ţi răspundem la cele de mai sus. ¹⁷ Iată, Dumnezeul nostru, căruia îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi ne va scoate din mîna ta, împărate. ¹⁸ Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi, şi nici nu ne vom închina chipului de aur, pe care l-ai înălţat!``

¹⁰ Cînd a aflat Daniel că s'a iscălit porunca, a intrat în casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise înspre Ierusalim, şi de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai înainte. ¹¹ Atunci oamenii aceştia au dat năvală în casă, şi au găsit pe Daniel rugîndu-se şi chemînd pe Dumnezeul lui.

¹³ Cînd au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s'au mirat, întrucît ştiau că erau oameni necărturari şi de rînd; şi au priceput că fuseseră cu Isus.

³ Totuş au rămas destul de multă vreme în Iconia şi vorbeau cu îndrăzneală în Domnul, care adeverea Cuvîntul privitor la harul Său, şi îngăduia să se facă semne şi minuni prin mînile lor.

² Dupăce am suferit şi am fost batjocoriţi în Filipi, cum ştiţi, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru, să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte.

⁵ Acum, nu vă întristaţi şi nu fiţi mîhniţi că m'aţi vîndut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viaţa m'a trimes Dumnezeu înaintea voastră. ⁶ Iată sînt doi ani decînd bîntuie foametea în ţară; şi încă cinci ani, nu va fi nici arătură, nici seceriş. ⁷ Dumnezeu m'a trimes înaintea voastră ca să vă rămînă sămînţa vie în ţară, şi ca să vă păstreze viaţa printr'o mare izbăvire. ⁸ Aşa că nu voi m'aţi trimes aici, ci Dumnezeu; El m'a făcut ca un tată al lui Faraon, stăpîn peste toată casa lui, şi cîrmuitorul întregei ţări a Egiptului.

²⁵ Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel, în al doilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. El a domnit doi ani peste Israel.

²⁸ Baeşa l -a omorît în al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, şi a domnit el în locul lui.

⁸ În al douăzeci şi şaselea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească Ela, fiul lui Baeşa. El a domnit peste Israel la Tirţa. A domnit doi ani. ⁹ Slujitorul său Zimri, care era mai mare peste jumătate din carăle lui, a uneltit împotriva lui. Ela era la Tirţa, chefuind şi îmbătîndu-se în casa lui Arţa, căpetenia casei împăratului la Tirţa. ¹⁰ Zimri a intrat, l -a lovit şi l -a ucis, în al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. Şi a domnit el în locul lui. ¹¹ Cînd s'a făcut împărat şi a şezut pe scaunul lui de domnie, a omorît toată casa lui Baeşa, n'a lăsat să scape nimeni din ai lui: nici rudă nici prieten. ¹² Zimri a nimicit toată casa lui Baeşa, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul împotriva lui Baeşa prin proorocul Iehu, ¹³ din pricina tuturor păcatelor pe cari le săvîrşise Baeşa şi fiul său Ela, şi în cari tîrîseră şi pe Israel, mîniind prin idolii lor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. ¹⁴ Celelalte fapte ale lui Ela, şi tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel? ¹⁵ În al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, Zimri a domnit şapte zile la Tirţa. Poporul tăbăra împotriva Ghibetonului care era al Filistenilor. ¹⁶ Şi poporul a auzit în tabără vestea aceasta:,,Zimri a uneltit, şi chiar a ucis pe împărat!`` Şi în ziua aceea, tot Israelul a pus în tabără ca împărat al lui Israel pe Omri, căpetenia oştirii. ¹⁷ Omri, şi tot Israelul cu el, au pornit din Ghibeton, şi au împresurat Tirţa. ¹⁸ Zimri, văzînd că cetatea este luată, a intrat în cetăţuia casei împăratului, şi a dat foc casei împăratului peste el. Astfel a murit el, ¹⁹ din pricina păcatelor pe cari le săvîrşise, făcînd ce este rău înaintea Domnului, umblînd pe calea lui Ieroboam, săvîrşind păcatele pe cari le făcuse Ieroboam, şi făcînd şi pe Israel să păcătuiască. ²⁰ Celelalte fapte ale lui Zimri, şi uneltirea pe care a făcut -o el nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel? ²¹ Atunci poporul lui Israel s'a desbinat în două părţi; jumătate din popor voia să facă împărat pe Tibni, fiul lui Ghinat, şi jumătate era pentru Omri. ²² Ceice urmau pe Omri au biruit pe ceice urmau pe Tibni, fiul lui Ghinat. Tibni a murit, şi Omri a domnit. ²³ În al treizeci şi unulea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel Omri. A domnit doisprezece ani. După ce a domnit şase ani la Tirţa, ²⁴ a cumpărat dela Şemer muntele Samariei, cu doi talanţi de argint; a întărit muntele, şi a pus cetăţii pe care a zidit -o, numele Samaria, după numele lui Şemer, domnul muntelui. ²⁵ Omri a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a lucrat mai rău decît toţi ceice fuseseră înaintea lui. ²⁶ A umblat în toată calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi s'a dedat la păcatele în cari tîrîse Ieroboam pe Israel, mîniind prin idolii lor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. ²⁷ Celelalte fapte ale lui Omri, ce a făcut el, şi isprăvile lui, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel? ²⁸ Omri a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat la Samaria. Şi în locul lui a domnit fiul său Ahab. ²⁹ Ahab, fiul lui Omri, a început să domnească peste Israel, în al treizeci şi optulea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. Ahab, fiul lui Omri, a domnit douăzeci şi doi de ani peste Israel la Samaria.

⁸ În al treizeci şi optulea an al lui Azaria, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria Zaharia, fiul lui Ieroboam. A domnit şase luni. ⁹ El a făcut ce este rău înaintea Domnului, ca şi părinţii lui; nu s'a abătut dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască. ¹⁰ Şalum, fiul lui Iabeş, a uneltit împotriva lui, l -a lovit înaintea poporului, şi l -a omorît; şi, în locul lui, a domnit el. ¹¹ Celelalte fapte ale lui Zaharia sînt scrise în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel. ¹² Astfel s'a împlinit ce spusese lui Iehu Domnul, cînd zisese:,,Fiii tăi pînă în al patrulea neam vor şedea pe scaunul de domnie al lui Israel.`` ¹³ Şalum, fiul lui Iabeş, a început să domnească în al treizeci şi nouălea an al lui Ozia, împăratul lui Iuda. A domnit o lună la Samaria. ¹⁴ Menahem, fiul lui Gadi, s'a suit din Tirţa şi a venit la Samaria, a lovit în Samaria pe Şalum, fiul lui Iabeş, şi l -a omorît; şi, în locul lui, a domnit el. ¹⁵ Celelalte fapte ale lui Şalum, şi uneltirea pe care a făcut -o, sînt scrise în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel. ¹⁶ Atunci Menahem a bătut Tifsahul şi pe toţi ceice erau în el, cu ţinutul lui dinspre Tirţa; l -a bătut pentrucă nu-şi deschisese porţile. Şi a spintecat pîntecele tuturor femeilor însărcinate. ¹⁷ În al treizeci şi nouălea an al lui Azaria, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel Menahem, fiul lui Gadi. A domnit zece ani la Samaria. ¹⁸ El a făcut ce este rău înaintea Domnului; nu s'a abătut, cît a trăit, dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască. ¹⁹ Pul, împăratul Asiriei, a venit în ţară. Şi Menahem a dat lui Pul o mie de talanţi de argint, ca să -l ajute să-şi întărească domnia. ²⁰ Menahem a ridicat argintul acesta dela toţi cei cu avere din Israel, ca să -l dea împăratului Asiriei; i -a pus să dea fiecare cîte cincizeci de sicli de argint. Împăratul Asiriei s'a întors înapoi, şi nu s'a oprit atunci în ţară. ²¹ Celelalte fapte ale lui Menahem, şi tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel? ²² Menahem a adormit cu părinţii săi. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Pecahia. ²³ În al cincizecilea an al lui Azaria, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria, Pecahia, fiul lui Menahem. A domnit doi ani. ²⁴ El a făcut ce este rău înaintea Domnului; nu s'a abătut dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască. ²⁵ Pecah, fiul lui Remalia, slujbaşul lui, a uneltit împotriva lui; l -a lovit la Samaria, în palatul casei împăratului, ca şi pe Argob şi Arie; avea cu el cincizeci de oameni dintre fiii Galaadiţilor. A omorît astfel pe Pecahia, şi a domnit în locul lui. ²⁶ Celelalte fapte ale lui Pecahia, şi tot ce a făcut el, sînt scrise în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel. ²⁷ În al cincizeci şi doilea an al lui Azaria, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria Pecah, fiul lui Remalia. A domnit douăzeci de ani. ²⁸ El a făcut ce este rău înaintea Domnului; nu s'a abătut dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască. ²⁹ Pe vremea lui Pecah, împăratul lui Israel, a venit Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, şi a luat Iionul, Abel-Bet-Maaca, Ianoah, Chedeş, Haţor, Galaad şi Galileia, toată ţara lui Neftali, şi pe locuitori i -a dus în prinsoare în Asiria. ³⁰ Osea, fiul lui Ela, a făcut o uneltire împotriva lui Pecah, fiul lui Remalia, l -a lovit şi l -a omorît şi a domnit el în locul lui, în al douăzecilea an al lui Iotam, fiul lui Ozia. ³¹ Celelalte fapte ale lui Pecah, şi tot ce a făcut el, sînt scrise în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel.

²⁰ Împăratul Ezechia şi proorocul Isaia, fiul lui Amoţ, au început să se roage pentru lucrul acesta şi au strigat către cer. ²¹ Atunci Domnul a trimes un înger care a nimicit în tabăra împăratului Asiriei pe toţi vitejii, domnitorii şi căpeteniile. Şi împăratul s'a întors ruşinat în ţara lui. A intrat în casa dumnezeului său, şi cei ce ieşiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia. ²² Astfel a scăpat Domnul pe Ezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din mîna lui Sanherib, împăratul Asiriei, şi din mîna tuturor, şi i -a ocrotit împotriva celor ce -i împresurau. ²³ Mulţi au adus Domnului daruri în Ierusalim, şi au adus daruri bogate lui Ezechia, împăratul lui Iuda, care de atunci s'a înălţat ²⁴ În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav de moarte. El a făcut o rugăciune Domnului. Domnul i -a vorbit, şi i -a dat un semn. ²⁵ Dar Ezechia n'a răsplătit binefacerea pe care a primit -o, căci i s'a îngîmfat inima. Mînia Domnului a venit peste el, peste Iuda şi peste Ierusalim. ²⁶ Atunci Ezechia s'a smerit din mîndria lui, împreună cu locuitorii Ierusalimului, şi mînia Domnului n'a venit peste ei în timpul vieţii lui Ezechia.

¹ Poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, şi l -a pus împărat în locul tatălui său la Ierusalim. ² Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. ³ Împăratul Egiptului l -a dat jos de pe scaunul de domnie în Ierusalim, şi a pus peste ţară un bir de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur. ⁴ Împăratul Egiptului a pus împărat peste Iuda şi peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, şi i -a schimbat numele în Ioiachim. Neco a luat pe fratele său Ioahaz, şi l -a dus în Egipt. ⁵ Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului său. ⁶ Nebucadneţar, împăratul Babilonului, s'a suit împotriva lui, şi l -a legat cu lanţuri de aramă ca să -l ducă la Babilon. ⁷ Nebucadneţar a dus la Babilon unelte din Casa Domnului, şi le -a pus în casa lui în Babilon. ⁸ Celelalte fapte ale lui Ioiachim, urîciunile pe cari le -a săvîrşit, şi răul ce se afla în el, sînt scrise în cartea împăraţilor lui Israel şi Iuda. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ioiachin. ⁹ Ioiachin avea opt1 ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit trei luni şi zece zile la Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului. ¹⁰ În anul următor, împăratul Nebucadneţar l -a dus la Babilon împreună cu uneltele scumpe ale Casei Domnului. Şi a pus împărat peste Iuda şi peste Ierusalim pe Zedechia, fratele lui Ioiachin. ¹¹ Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. ¹² El a făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului său; şi nu s'a smerit înaintea proorocului Ieremia, care -i vorbea din partea Domnului.

²⁸ Pe ce vei pune mîna îţi va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina. ²⁹ Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi. ³⁰ El va izbăvi chiar şi pe cel vinovat, care îşi va datora scăparea curăţiei mînilor tale.``

¹⁵ În ea se afla un om sărac dar înţelept, care a scăpat cetatea cu înţelepciunea lui. Şi nimeni nu se gîndise la omul acela sărac.

¹ Domnul, Dumnezeul oştirilor, va lua din Ierusalim şi din Iuda orice sprijin şi orice mijloc de trai, orice izvor de pîne, şi orice izvor de apă, ² pe viteaz şi pe omul de război, pe judecător şi pe prooroc, pe ghicitor şi pe bătrîn, ³ pe căpetenia peste cincizeci şi pe dregător, pe sfetnic, pe meşteşugarul ales şi pe vrăjitorul iscusit. ⁴ ,,Le voi da băieţi drept căpetenii, -zice Domnul, -şi nişte copii vor stăpîni peste ei.`` <sup>5</sup> Oamenii se vor asupri unii pe alţii, unul va apăsa pe celalt, fiecare pe aproapele lui, tînărul va lovi pe cel bătrîn, şi omul de nimic pe cel pus în cinste. <sup>6</sup> Vor merge pînă acolo încît unul va apuca pe fratele său în casa părintească, şi -i va zice:,,Tu ai o haină, fii căpetenia noastră! Ia dărămăturile acestea supt mîna ta!`` ⁷ Dar în aceeaş zi el va răspunde:,,Nu pot să fiu doftor, căci în casa mea nu este nici pîne nici haină: nu mă puneţi căpătenie peste popor.``

¹² Ai tăi vor zidi iarăş pe dărîmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit,Dregător de spărturi`,,Cel ce drege drumurile, şi face ţara cu putinţă de locuit.`

²⁷ Deaceea, împărate, placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea!

¹¹ Ţi-am dat un împărat în mînia Mea, şi ţi -l iau în urgia Mea!

²⁸ Robul acela, cînd a ieşit afară, a întîlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care -i era dator o sută de lei. A pus mîna pe el, şi -l strîngea de gît, zicînd:,Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.` <sup>29</sup> Tovarăşul lui s'a aruncat la pămînt, îl ruga, şi zicea:,Mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti.` ³⁰ Dar el n'a vrut, ci s'a dus şi l -a aruncat în temniţă, pînă va plăti datoria.

¹⁴ Samuel a zis:,,Ce înseamnă behăitul acesta de oi care ajunge la urechile mele, şi mugetul acesta de boi pe care -l aud?`` <sup>15</sup> Saul a răspuns:,,Le-au adus dela Amaleciţi, pentrucă poporul a cruţat oile cele mai bune şi boii cei mai buni, ca să -i jertfească Domnului, Dumnezeului tău; iar pe celelate, le-am nimicit cu desăvîrşire``. ¹⁶ Samuel a zis lui Saul:,,Stai, şi-ţi voi spune ce mi -a zis Domnul astănoapte``. Şi Saul i -a zis:,,Vorbeşte``. ¹⁷ Samuel a zis:,,Cînd erai mic în ochii tăi, n'ai ajuns tu căpetenia seminţiilor lui Israel, şi nu te -a uns Domnul ca să fii împărat peste Israel? ¹⁸ Domnul te trimisese, zicînd:,Du-te, şi nimiceşte cu desăvîrşire pe păcătoşii aceia, pe Amaleciţi; războieşte-te cu ei pînă îi vei nimici`. ¹⁹ Pentruce n'ai ascultat glasul Domnului? Pentruce te-ai aruncat asupra prăzii, şi ai făcut ce este rău înaintea Domnului?`` <sup>20</sup> Saul a răspuns lui Samuel:,,Am ascultat glasul Domnului, şi m'am dus în calea pe care mă trimetea Domnul. Am adus pe Agag, împăratul lui Amalec, şi am nimicit cu desăvîrşire pe Amaleciţi; <sup>21</sup> dar poporul a luat din pradă oi şi boi, ca pîrgă din ceeace trebuia nimicit cu desăvîrşire, ca să le jertfească Domnului, Dumnezeului tău, la Ghilgal``. ²² Samuel a zis:,,Îi plac Domnului mai mult arderile de tot şi jertfele decît ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decît jertfele, şi păzirea cuvîntului Său face mai mult decît grăsimea berbecilor. ²³ Căci neascultarea este tot atît de vinovată ca ghicirea, şi împotrivirea nu este mai puţin vinovată decît închinarea la idoli şi terafimii. Fiindcă ai lepădat cuvîntul Domnului, te leapădă şi El ca împărat``. ²⁴ Atunci Saul a zis lui Samuel:,,Am păcătuit, căci am călcat porunca Domnului, şi n'am ascultat cuvintele tale; mă temeam de popor, şi i-am ascultat glasul.

¹⁴ Ahimelec a răspuns împăratului:,,Care dintre slujitorii tăi poate fi pus alături cu credinciosul David, ginerele împăratului, gata la poruncile lui, şi înconjurat cu cinste în casa ta? ¹⁵ Oare de astăzi am început eu să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine aşa ceva! Să nu arunce împăratul nici o vină asupra robului său, nici asupra nimănui din casa tatălui meu, căci robul tău nu ştie nimic din toate acestea, nici lucru mic nici lucru mare.``

¹⁹ Zifiţii s'au suit la Saul la Ghibea, şi au zis:,,Nu -i David ascuns între noi în locuri întărite, în pădure, pe dealul Hachila, care este la miazăzi de pustie? ²⁰ Pogoară-te dar, împărate, fiindcă aceasta este toată dorinţa sufletului tău; lasă pe noi dacă e vorba să -l dăm în mînile împăratului.`` ²¹ Saul a zis:,,Domnul să vă binecuvinteze că aveţi milă de mine!

¹⁸ Ilie a răspuns:,,Nu eu nenorocesc pe Israel; ci tu, şi casa tatălui tău, fiindcă aţi părăsit poruncile Domnului şi te-ai dus după Baali.

²¹ Atunci Ilie s'a apropiat de tot poporul, şi a zis:,,Pînă cînd vreţi să şchiopătaţi de amîndouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal!`` Poporul nu i -a răspuns nimic.

⁴¹ Îndată proorocul şi -a scos legătura dela ochi, şi împăratul lui Israel l -a cunoscut că făcea parte din prooroci. ⁴² El a zis atunci împăratului:,,Aşa vorbeşte Domnul:,Pentrucă ai lăsat să-ţi scape din mîni omul pe care -l sortisem nimicirii, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, şi poporul tău pentru poporul lui.``

¹⁹ Să -i spui:,Aşa vorbeşte Domnul:,Nu eşti tu un ucigaş şi un hoţ?` Şi să -i mai spui:,Aşa vorbeşte Domnul:,Chiar în locul unde au lins cînii sîngele lui Nabot, vor linge cînii şi sîngele tău.`` <sup>20</sup> Ahab a zis lui Ilie:,,M'ai găsit, vrăjmaşule?`` Şi el a răspuns:,,Te-am găsit, pentrucă te-ai vîndut ca să faci ce este rău înaintea Domnului.``

¹⁹ Şi Mica a zis:,,Ascultă dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor stînd lîngă El, la dreapta şi la stînga Lui. ²⁰ Şi Domnul a zis:,Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?` Şi au răspuns unul într'un fel, altul într'altul. <sup>21</sup> Şi un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:,Eu îl voi amăgi.` ²² Domnul i -a zis:,Cum?`,Voi ieşi`, a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis: Îl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!`` <sup>23</sup> Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a hotărît lucruri rele împotriva ta.`` ²⁴ Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis:,,Pe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?`` <sup>25</sup> Mica a răspuns:,,Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.`` ²⁶ Împăratul lui Israel a zis:,,Ia pe Mica, du -l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului, ²⁷ şi să le spui:,Aşa vorbeşte împăratul:,Puneţi pe omul acesta la închisoare, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă cînd mă voi întoarce în pace.`` <sup>28</sup> Şi Mica a zis:,,Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n'a vorbit prin mine.`` Apoi a mai zis:,,Auziţi, popoare, toate.``

¹³ Elisei a zis împăratului lui Israel:,,Ce am eu a face cu tine? Du-te la proorocii tatălui tău şi la proorocii mamei tale.`` Şi împăratul lui Israel i -a zis:,,Nu! căci Domnul a chemat pe aceşti trei împăraţi ca să -i dea în mînile Moabului!`` ¹⁴ Elisei a zis:,,Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sînt, că, dacă n'aş avea în vedere pe Iosafat, împăratul lui Iuda, pe tine nu te-aş băga de loc în seamă, şi nici nu m'aş uita la tine.

⁷ Am hotărît să mustru pe cei mari şi pe dregători, şi le-am zis:,,Ce! voi împrumutaţi cu camătă fraţilor voştri?`` Şi am strîns în jurul meu o mare mulţime, <sup>8</sup> şi le-am zis:,,Noi am răscumpărat, după puterea noastră, pe fraţii noştri Iudei, vînduţi neamurilor; şi voi să vindeţi pe fraţii voştri? Şi încă nouă să ne fie vînduţi?`` Ei au tăcut, ne avînd ce să răspundă. ⁹ Apoi am zis:,,Ce faceţi voi nu este bine. N'ar trebui să umblaţi în frica Dumnezeului nostru, ca să nu fiţi de ocara neamurilor vrăjmaşe nouă? ¹⁰ Şi eu, şi fraţii mei şi slujitorii mei, le-am împrumutat argint şi grîu. Să le lăsăm dar datoria aceasta! ¹¹ Daţi-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii şi casele, şi a suta parte din argintul, din grîul, din mustul şi din untdelemnul, pe care l-aţi cerut dela ei ca dobîndă.`` <sup>12</sup> Ei au răspuns:,,Le vom da înapoi, şi nu le vom cere nimic, vom face cum ai zis.`` Atunci am chemat pe preoţi, înaintea cărora i-am pus să jure că îşi vor ţinea cuvîntul. ¹³ Şi mi-am scuturat mantaua, zicînd:,,Aşa să scuture Dumnezeu afară din Casa Lui şi de averile lui pe orice om care nu-şi va ţinea cuvîntul, şi aşa să fie scuturat omul acela şi lăsat cu mînile goale!`` Toată adunarea a zis:,,Amin.`` Şi au lăudat pe Domnul. Şi poporul s'a ţinut de cuvînt.

⁸ Mi -a părut foarte rău, şi am aruncat afară din cămară toate lucrurile lui Tobia. ⁹ Apoi am poruncit să se curăţească odăile, şi am pus iarăş în ele uneltele Casei lui Dumnezeu, darurile de mîncare şi tămîia. ¹⁰ Am auzit deasemenea că părţile Leviţilor nu li se dăduseră, şi că Leviţii şi cîntăreţii, însărcinaţi cu slujba, fugiseră fiecare în ţinutul lui. ¹¹ Am mustrat pe dregători, şi am zis:,,Pentruce a fost părăsită Casa lui Dumnezeu?`` Şi am strîns pe Leviţi şi pe cîntăreţi, şi i-am pus iarăş în slujba lor.

¹⁵ Pe vremea aceasta am văzut în Iuda nişte oameni călcînd la teasc în ziua Sabatului, aducînd snopi, încărcînd măgarii cu vin, struguri şi smochine, şi cu tot felul de lucruri, şi aducîndu-le la Ierusalim în ziua Sabatului. Şi i-am mustrat chiar în ziua cînd îşi vindeau mărfurile.

¹⁷ Am mustrat pe mai marii lui Iuda, şi le-am zis:,,Ce însemnează această faptă rea pe care o faceţi, pîngărind ziua Sabatului? ¹⁸ Oare n'au lucrat aşa părinţii voştri, şi nu din pricina aceasta a trimes Dumnezeul nostru toate aceste nenorociri peste noi şi peste cetatea aceasta? Şi voi aduceţi din nou mînia Lui împotriva lui Israel, pîngărind Sabatul!`` ¹⁹ Apoi am poruncit să se închidă porţile Ierusalimului înainte de Sabat, de îndată ce le va ajunge umbra, şi să nu se deschidă decît după Sabat. Şi am pus cîţiva din slujitorii mei la porţi, să oprească intrarea sarcinilor de mărfuri în ziua Sabatului. ²⁰ Şi aşa negustorii şi vînzătorii de tot felul de lucruri au petrecut noaptea odată şi de două ori afară din Ierusalim.

²³ Tot pe vremea aceea, am văzut pe nişte Iudei, cari îşi luaseră neveste Asdodiene, Amonite şi Moabite. ²⁴ Jumătate din fiii lor vorbeau limba asdodiană, şi nu ştiau să vorbească limba evreiască; nu cunoşteau decît limba cutărui sau cutărui popor. ²⁵ I-am mustrat, şi i-am blestemat; am lovit pe unii din ei, le-am smuls părul, şi i-am pus să jure în Numele lui Dumnezeu, zicînd:,,Să nu vă daţi fetele după fiii lor, şi să nu luaţi fetele lor de neveste nici pentru fiii voştri, nici pentru voi. ²⁶ Oare nu în aceasta a păcătuit Solomon, împăratul lui Israel? Nu era alt împărat ca el, în mulţimea popoarelor; el era iubit de Dumnezeul lui, şi Dumnezeu îl pusese împărat peste tot Israelul. Totuş, femeile străine l-au tîrît şi pe el în păcat.

²⁸ Unul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliaşib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit dela mine.

³ Căci cel rău se făleşte cu pofta lui, iar răpitorul batjocoreşte şi nesocoteşte pe Domnul.

¹⁸ Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe cari şi le face,

³⁰ ,,Grozave lucruri, urîcioase lucruri se fac în ţară.

⁷ Dar cînd a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui, le -a zis:,,Pui de năpîrci, cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare?

¹⁵ Drept răspuns, Isus i -a zis:,,Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.`` Atunci Ioan L -a lăsat.

⁴ pentrucă Ioan îi zicea:,,Nu-ţi este îngăduit s'o ai de nevastă.``

²² Norodul a strigat:,,Glas de Dumnezeu, nu de om!``

² Pavel şi Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe şi păreri deosebite; şi fraţii au hotărît ca Pavel şi Barnaba, şi cîţiva dintre ei, să se suie la Ierusalim la apostoli şi presbiteri, ca să -i întrebe asupra acestei neînţelegeri.

⁹ Dar, fiindcă unii rămîneau împietriţi şi necredincioşi, şi vorbeau de rău Calea Domnului înaintea norodului, Pavel a plecat dela ei, a despărţit pe ucenici de ei, şi a învăţat în fiecare zi pe norod în şcoala unuia numit Tiran.

² Pavel a fost chemat, şi Tertul a început să -l pîrască astfel:,,Prea alesule Felix, tu ne faci să ne bucurăm de o pace mare; şi neamul acesta a căpătat îmbunătăţiri sănătoase prin îngrijirile tale. ³ Lucrul acesta îl mărturisim cu toată mulţămita, în toată vremea şi în tot locul. ⁴ Dar, ca să nu te ţin prea mult, te rog să asculţi, în bunătatea ta, cîteva cuvinte.

³² Şi, măcar că ştiu hotărîrea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri, sînt vrednici de moarte, totuş, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.

³ Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era Grec, n'a fost silit să se taie împrejur, ⁴ din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi, ca să pîndească slobozenia, pe care o avem în Hristos Isus, cu gînd să ne aducă la robie; ⁵ noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentruca adevărul Evangheliei să rămînă cu voi. ⁶ Cei ce sînt socotiţi ca fiind ceva-orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor-aceştia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adaus nimic.

¹¹ şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiţi-le.

⁵ Ei sînt din lume; deaceea vorbesc ca din lume, şi lumea îi ascultă.

³ Prea iubiţilor, pe cînd căutam cutot dinadinsul să vă scriu despre mîntuirea noastră de obşte, m'am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna.

¹⁴ Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El, şi legămîntul făcut cu El le dă învăţătură.

⁶ Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.

¹⁰⁰ Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.

²⁴ Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

⁷ Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

²² ,,Căci poporul Meu este nebun, nu Mă cunoaşte; sînt nişte copii fără minte şi lipsiţi de pricepere; sînt meşteri să facă răul, dar nu ştiu să facă binele.`` -

¹⁰ Cînd a fost singur, ceice erau în jurul Lui împreună cu cei doisprezece, L-au întrebat despre pilde. ¹¹ ,,Vouă,`` le -a zis El,,,v'a fost dat să cunoaşteţi taina Împărăţiei lui Dumnezeu; dar pentru ceice sînt afară din numărul vostru, toate lucrurile sînt înfăţişate în pilde; <sup>12</sup> pentruca,,,măcar că privesc, să privească şi să nu vadă, şi măcar că aud, să audă şi să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu, şi să li se ierte păcatele.`` ¹³ El le -a mai zis:,,Nu înţelegeţi pilda aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate celelalte pilde?``

¹⁷ Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învăţătura este de la Dumnezeu, sau dacă Eu vorbesc dela Mine.

¹⁴ Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci, pentru el, sînt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentrucă trebuiesc judecate duhovniceşte. ¹⁵ Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, şi el însuş nu poate fi judecat de nimeni.

⁵ Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s'o ceară dela Dumnezeu, care dă tuturor cu mînă largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.

²⁰ Dar voi aţi primit ungerea din partea Celui sfînt, şi ştiţi orice lucru.

²⁷ Cît despre voi, ungerea, pe care aţi primit -o dela El, rămîne în voi, şi n'aveţi trebuinţă să vă înveţe cineva; ci, după cum ungerea Lui vă învaţă despre toate lucrurile şi este adevărată, şi nu este o minciună, rămîneţi în El, după cum v'a învăţat ea.

⁸ Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

¹ Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

²² Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

¹⁸ Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -

¹⁹ ,,Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in supţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire. ²⁰ La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. ²¹ Şi dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi -i lingeau bubele. ²² Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat. ²³ Pe cînd era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi -a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sînul lui,

²⁴ După cîteva zile, a venit Felix cu nevastă-sa Drusila, care era Iudeică; a chemat pe Pavel, şi l -a ascultat despre credinţa în Hristos Isus. ²⁵ Dar, pe cînd vorbea Pavel despre neprihănire, despre înfrînare şi despre judecata viitoare, Felix, îngrozit, a zis:,,De astădată, du-te; cînd voi mai avea prilej, te voi chema.`` ²⁶ Totodată el trăgea nădejde că Pavel are să -i dea bani; de aceea trimetea şi mai des să -l cheme, ca să stea de vorbă cu el. ²⁷ Doi ani au trecut astfel; şi în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul Iudeilor, şi a lăsat pe Pavel în temniţă.

¹ Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele, ² dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere; ³ dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere, ⁴ dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară, ⁵ atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu. ⁶ Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

¹ Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele! ² Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace. ³ Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale. ⁴ Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor. ⁵ Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! ⁶ Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările. ⁷ Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău! ⁸ Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale. ⁹ Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău: ¹⁰ căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must. ¹¹ Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui. ¹² Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte! ¹³ Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere! ¹⁴ Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul; ¹⁵ ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea. ¹⁶ În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă. ¹⁷ Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice. ¹⁸ Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi. ¹⁹ Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile; ²⁰ prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua. ²¹ Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa! ²² Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău. ²³ Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni. ²⁴ Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce. ²⁵ Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi; ²⁶ căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere. ²⁷ Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci. ²⁸ Nu zice aproapelui tău:,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai. ²⁹ Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine. ³⁰ Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău. ³¹ Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui! ³² Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană. ³³ Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează. ³⁴ Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har. ³⁵ Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.

²⁶ Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

¹⁹ Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă. ²⁰ Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne. ²¹ Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe. ²² Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

²⁴ Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -

³ Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -

¹⁵ Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

¹³ Nu după multe zile, fiul cel mai tînăr a strîns totul, şi a plecat într'o ţară depărtată, unde şi -a risipit averea, ducînd o viaţă destrăbălată.

³⁰ iar cînd a venit acest fiu al tău, care ţi -a mîncat averea cu femeile desfrînate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.`

³ Ajunge, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia Neamurilor, şi aţi trăit în desfrînări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite. ⁴ Deaceea se miră ei că nu alergaţi împreună cu ei la acelaş potop de desfrîu, şi vă batjocoresc.

²⁵ Dacă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar, şi să nu ceri camătă dela el.

³⁶ Să nu iei dela el nici dobîndă nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, şi fratele tău să trăiască împreună cu tine.

⁶ Şi să dea înapoi patru miei, pentrucă a săvîrşit fapta aceasta, şi n'a avut milă.``

¹⁶ Dacă strînge argint ca ţărîna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul, - ¹⁷ el le strînge, dar cel fără vină se îmbracă în ele, şi de argintul lui omul fără prihană are parte.

²² Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

³¹ Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

⁷ Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

²⁶ Căci El dă omului plăcut Lui înţelepciune, ştiinţă şi bucurie; dar celui păcătos îi dă grija să strîngă şi s'adune, ca să dea celui plăcut lui Dumnezeu! Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vînt.

⁸ care nu împrumută cu dobîndă şi nu ia camătă, care îşi abate mîna dela nelegiuire şi judecă după adevăr între un om şi altul,

¹³ împrumută cu dobîndă şi ia camăta, s'ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvîrşit toate aceste urîciuni, de aceea trebuie să moară. Sîngele lui să cadă asupra capului lui!

¹⁷ îşi abate mîna dela nelegiuire, nu ia nici dobîndă nici camătă, păzeşte poruncile Mele şi urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreşit.

¹⁸ Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m'ar fi ascultat Domnul.

⁷ Cînd va fi judecat, să fie găsit vinovat, şi rugăciunea lui să treacă drept un păcat!

⁸ Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

¹³ Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

¹⁵ Cînd vă întindeţi mînile, Îmi întorc ochii dela voi; şi ori cît de mult v'aţi ruga, n'ascult: căci mînile vă sînt pline de sînge!`` ¹⁶ ,,Spălaţi-vă deci şi curăţiţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe cari le-aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul!

⁷ împarte-ţi pînea cu cel flămînd, şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere -l, şi nu întoarce spatele semenului tău. ⁸ Atunci lumina ta va răsări ca zorile, şi vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte, şi slava Domnului te va însoţi. ⁹ Atunci tu vei chema, şi Domnul va răspunde, vei striga, şi El va zice:,Iată-Mă!` Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, ameninţările cu degetul şi vorbele de ocară, ¹⁰ dacă vei da mîncarea ta celui flămînd, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime, şi întunerecul tău va fi ca ziua nămeaza mare! ¹¹ Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă, şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă.

¹¹ Dar ei n'au vrut să ia aminte, ci au întors spatele, şi şi-au astupat urechile ca să n'audă. ¹² Şi-au făcut inima ca diamantul de tare, ca să n'asculte Legea, nici cuvintele pe cari li le spunea Domnul oştirilor, prin Duhul Său, prin proorocii de mai înainte. Din pricina aceasta Domnul oştirilor S'a aprins de o mare mînie. ¹³ Cînd chema El, ei n'au vrut s'asculte:,,De aceea nici Eu n'am vrut s'ascult, cînd au chemat ei, zice Domnul oştirilor.``

²⁵ Odată ce Stăpînul casei Se va scula şi va încuia uşa, şi voi veţi fi afară, şi veţi începe să bateţi la uşă, şi să ziceţi:,Doamne, Doamne, deschide-ne!` drept răspuns, El vă va zice:,Nu ştiu de unde sînteţi.` ²⁶ Atunci veţi începe să ziceţi:,Noi am mîncat şi am băut în faţa Ta, şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod.` <sup>27</sup> Şi El va răspunde:,Vă spun că nu ştiu de unde sînteţi; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.`

³ Căci va veni vremea cînd oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă; ci îi vor gîdila urechile să audă lucruri plăcute, şi îşi vor da învăţători după poftele lor. ⁴ Îşi vor întoarce urechea dela adevăr, şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.

¹⁵ El le -a zis:,,Cum? Aţi lăsat cu viaţă pe toate femeile? ¹⁶ Iată, ele sînt acelea cari, după cuvîntul lui Balaam, au tîrît pe copiii lui Israel să păcătuiască împotriva Domnului, în fapta lui Peor; şi atunci a izbucnit urgia în adunarea Domnului.

¹² Dacă veţi asculta aceste porunci, dacă le veţi păzi şi împlini, Domnul, Dumnezeul tău, va ţinea faţă de tine legămîntul şi îndurarea cu care S'a jurat părinţilor tăi. ¹³ El te va iubi, te va binecuvînta şi te va înmulţi; va binecuvînta rodul trupului tău şi rodul pămîntului tău, grîul tău, mustul şi untdelemnul tău, rodul cirezilor tale de vite şi rodul turmelor tale de oi, în ţara pe care a jurat părinţilor tăi că ţi -o va da. ¹⁴ Vei fi binecuvîntat mai mult decît toate popoarele; şi la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă în turmele tale.

¹⁹ Să binevoiască acum împăratul, domnul meu, să asculte cuvintele robului său:,Dacă Domnul este Cel ce te atîţă împotriva mea, să primească mirosul unui dar de mîncare dela noi; dar dacă oamenii te atîţă, blestemaţi să fie înaintea Domnului, fiindcă ei mă izgonesc azi ca să mă deslipească de moştenirea... Domnului, zicîndu-mi:,Du-te de slujeşte unor dumnezei străini!`

¹⁵ face o groapă, o sapă, şi tot el cade în groapa pe care a făcut -o. ¹⁶ Fărădelegea pe care a urzit -o, se întoarce asupra capului lui, şi silnicia pe care a făcut -o, se pogoară înapoi pe ţeasta capului lui.

¹⁵ Neamurile cad în groapa pe care au făcut -o, şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.

¹¹ Cei blînzi moştenesc ţara, şi au belşug de pace.

²⁵ Am fost tînăr, şi am îmbătrînit, dar n'am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pînea. ²⁶ Ci el totdeauna este milos, şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sînt binecuvîntaţi.

³ Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

⁶ În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

²⁰ Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

²⁷ Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

⁸ Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

³³ Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

⁸ Dar Elima, vrăjitorul, -căci aşa se tîlcuieşte numele lui-le stătea împotrivă, şi căuta să abată pe dregător dela credinţă. ⁹ Atunci Saul, care se mai numeşte şi Pavel, fiind plin de Duhul Sfînt, s'a uitat ţintă la el, ¹⁰ şi a zis:,,Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strîmbi căile drepte ale Domnului?

¹⁷ Vă îndemn, fraţilor, să vă feriţi de ceice fac desbinări şi tulburare împotriva învăţăturii, pe care aţi primit -o. Depărtaţi-vă de ei. ¹⁸ Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pîntecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amăgitoare, ei înşală inimile celor lesne crezători.

³ Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gîndurile voastre să nu se strice dela curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos. ⁴ În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care noi nu l-am propovăduit, sau dacă este vorba să primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit, sau o altă Evanghelie, pe care n'aţi primit -o, oh, cum îl îngăduiţi de bine!

¹³ Oamenii aceştia sînt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători, cari se prefac în apostoli ai lui Hristos. ¹⁴ Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină. ¹⁵ Nu este mare lucru dar, dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihănirii. Sfîrşitul lor va fi după faptele lor.

⁸ Dar chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v'am propovăduit -o noi, să fie anatema! ⁹ Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care aţi primit -o, să fie anatema!

⁴ din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi, ca să pîndească slobozenia, pe care o avem în Hristos Isus, cu gînd să ne aducă la robie;

¹ O, Galateni nechibzuiţi! Cine v'a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? ² Iată numai ce voiesc să ştiu dela voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul, ori prin auzirea credinţei? ³ Sînteţi aşa de nechibzuiţi? După ce aţi început prin Duhul, vreţi acum să sfîrşiţi prin firea pămîntească? ⁴ În zădar aţi suferit voi atît de mult? Dacă, în adevăr, e în zădar!

¹⁸ Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele cărnii şi cu desfrînări, pe cei ce de abia au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire. ¹⁹ Le făgăduiesc slobozenia, în timp ce ei înşişi sînt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit. ²⁰ În adevăr, dacă, dupăce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăş şi sînt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decît cea dintîi.

¹⁴ Dar am ceva împotriva ta. Tu ai acolo nişte oameni cari ţin de învăţătura lui Balaam, care a învăţat pe Balac să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel, ca să mănînce din lucrurile jertfite idolilor, şi să se dedea la curvie.

⁹ Nu vîrsta aduce înţelepciunea, nu bătrîneţa te face în stare să judeci.

¹¹ Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

¹⁷ Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

⁴ Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

⁵ Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

¹⁶ Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

¹⁵ În ea se afla un om sărac dar înţelept, care a scăpat cetatea cu înţelepciunea lui. Şi nimeni nu se gîndise la omul acela sărac. ¹⁶ Atunci am zis:,,Mai bună este înţelepciunea de cît tăria!`` Totuş înţelepciunea săracului este dispreţuită, şi nimeni nu -l ascultă. ¹⁷ Cuvintele înţelepţilor, ascultate în linişte, sînt mai de preţ decît strigătele unuia care stăpîneşte între nebuni.

²¹ Vai de cei ce se socot înţelepţi, şi se cred pricepuţi!

¹³ căci el a zis:,,Prin puterea mînei mele am făcut aceste lucruri, şi prin înţelepciunea mea, -căci sînt priceput; am împins înapoi hotarele popoarelor, şi le-am jăfuit vistieriile, şi, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce şedeau pe scaunele lor de domnie; ¹⁴ am pus mîna pe bogăţiile popoarelor, ca pe un cuib, şi, cum se strîng nişte ouă părăsite, aşa am strîns eu tot pămîntul: niciunul n'a mişcat vreo aripă, nici n'a deschis ciocul, ca să ciripească. -

³ Iată că eşti mai înţelept decît Daniel, nicio taină nu este ascunsă de tine; ⁴ prin înţelepciunea şi priceperea ta ţi-ai făcut avere, şi ţi-ai grămădit aur şi argint în vistieriile tale; ⁵ prin marea ta înţelepciune şi prin negoţul tău ţi-ai mărit bogăţiile, şi prin bogăţiile tale inima ţi s'a îngîmfat foarte mult.

¹³ Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt, sau va ţinea numai la unul şi va nesocoti pe celalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.`` ¹⁴ Fariseii, cari erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea, şi îşi băteau joc de El.

²⁵ Fraţilor, pentruca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într'o împietrire, care va ţinea pînă va intra numărul deplin al Neamurilor.

¹⁶ Aveţi aceleaşi simţiminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămîneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi.

¹⁸ Nimeni să nu se înşele: Dacă cineva dintre voi se crede înţelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun, ca să ajungă înţelept. ¹⁹ Căci înţelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris:,,El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor.``

¹⁷ Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngîmfe, şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele.

¹¹ Uite, părintele meu, uite colţul hainei tale în mîna mea. Fiindcă ţi-am tăiat colţul hainei, şi nu te-am ucis, să ştii şi să vezi că în purtarea mea nu este nici răutate nici răzvrătire, şi că n'am păcătuit împotriva ta. Totuş tu îmi întinzi curse, ca să-mi iei viaţa.

³ ,,Pleacă de aici, îndreaptă-te spre răsărit, şi ascunde-te lîngă pîrîul Cherit, care este în faţa Iordanului. ⁴ Vei bea apă din pîrîu, şi am poruncit corbilor să te hrănească acolo.`` <sup>5</sup> El a plecat şi a făcut după cuvîntul Domnului. S'a dus şi s'a aşezat lîngă pîrîul Cherit, care este în faţa Iordanului. <sup>6</sup> Corbii îi aduceau pîne şi carne dimineaţa, şi pîne şi carne seara, şi bea apă din pîrîu. <sup>7</sup> Dar după cîtăva vreme pîrîtul a secat, căci nu căzuse ploaie în ţară. <sup>8</sup> Atunci cuvîntul Domnului i -a vorbit astfel: <sup>9</sup> ,,Scoală-te, du-te la Sarepta care ţine de Sidon, şi rămîi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.`` ¹⁰ Ilie s'a sculat, şi s'a dus la Sarepta. Cînd a ajuns la poarta cetăţii, acolo era o femeie văduvă care strîngea lemne. El a chemat -o, şi a zis:,,Du-te şi adu-mi, te rog, puţină apă într'un vas, ca să beau.`` <sup>11</sup> Pe cînd se ducea ea să -i aducă, a chemat -o din nou, şi a zis:,,Adu-mi, te rog, şi o bucată de pîne în mîna ta.`` ¹² Şi ea a răspuns:,,Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că n'am nimic copt, n'am decît un pumn de făină într'o oală şi puţin untdelemn într-un ulcior. Şi iată, strîng două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce şi voi pregăti ce am pentru mine şi pentru fiul meu: vom mînca şi apoi vom muri.`` <sup>13</sup> Ilie i -a zis:,,Nu te teme, întoarce-te şi fă cum ai zis. Numai, pregăteşte-mi întîi mie cu untdelemnul şi făina aceea o mică turtă, şi adu-mi -o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău. <sup>14</sup> Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel:,Făina din oală nu va scădea şi untdelemnul din ulcior nu se va împuţina, pînă în ziua cînd va da Domnul ploaie pe faţa pămîntului.`` ¹⁵ Ea s'a dus, şi a făcut după cuvîntul lui Ilie. Şi multă veme a avut ce să mănînce, ea şi familia ei, şi Ilie. ¹⁶ Făina din oală n'a scăzut, şi untdelemnul din ulcior nu s'a împuţinat, după cuvîntul pe care -l rostise Domnul prin Ilie. ¹⁷ După aceea, fiul femeii, stăpîna casei, s'a îmbolnăvit. Şi boala lui a fost atît de cumplită încît n'a mai rămas suflare în el. ¹⁸ Femeia a zis atunci lui Ilie:,,Ce am eu a face cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine doar ca să aduci aminte lui Dumnezeu de nelegiuirea mea, şi să-mi omori astfel fiul?`` <sup>19</sup> El i -a răspuns:,,Dă-mi încoace pe fiul tău.`` Şi l -a luat dela sînul femeii, l -a suit în odaia de sus unde locuia el, şi l -a culcat pe patul lui. ²⁰ Apoi a chemat pe Domnul, şi a zis:,,Doamne, Dumnezeule, oare atît de mult să mîhneşti Tu chiar pe văduva aceasta, la care am fost primit ca oaspete, încît să -i omori fiul?`` <sup>21</sup> Şi s'a întins de trei ori peste copil, a chemat pe Domnul, şi a zis:,,Doamne, Dumnezeule, Te rog, fă să se întoarcă sufletul copilului în el!`` ²² Domnul a ascultat glasul lui Ilie, şi sufletul copilului s'a întors în el, şi a înviat. ²³ Ilie a luat copilul, l -a pogorît jos în casă din odaia de sus, şi l -a dat mamei sale. Şi Ilie a zis:,,Iată, fiul tău este viu.`` <sup>24</sup> Şi femeia a zis lui Ilie:,,Cunosc acum că eşti un om al lui Dumnezeu, şi cuvîntul Domnului în gura ta este adevăr!``

¹³ Nu s'a spus oare domnului meu ce am făcut cînd a ucis Izabela pe proorocii Domnului? Cum am ascuns o sută de prooroci ai Domnului, cîte cincizeci într -o peşteră şi i-am hrănit cu pîne şi cu apă?

³ Ilie, cînd a văzut lucrul acesta, s'a sculat şi a plecat, ca să-şi scape viaţa. A ajuns la Beer-Şeba, care ţine de Iuda, şi şi -a lăsat slujitorul acolo.

²⁵ David, bătrînii lui Israel, şi căpeteniile miilor au pornit astfel să suie chivotul legămîntului Domnului de la casa lui Obed-Edom, în mijlocul bucuriei. ²⁶ Cînd a ajutat Dumnezeu pe Leviţi să ridice chivotul legămîntului Domnului, au jertfit şapte viţei şi şapte berbeci. ²⁷ David era îmbrăcat cu o manta de in supţire; tot aşa erau îmbrăcaţi toţi Leviţii, cari duceau chivotul, cîntăreţii, şi Chenania, căpetenia muzicii între cîntăreţi, şi David avea pe el un efod de in. ²⁸ Tot Israelul a suit chivotul legămîntului Domnului cu strigăte de bucurie, cu sunete de goarne, de trîmbiţe, şi de chimvale, şi făcînd să răsune lăutele şi arfele.

⁷ În ziua aceea David a însărcinat pentru întîiaş dată pe Asaf şi fraţii săi să vestească laudele Domnului. ⁸ Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui: faceţi cunoscut printre popoare faptele Lui înalte! ⁹ Cîntaţi, cîntaţi în cinstea Lui! Vorbiţi despre toate minunile Lui! ¹⁰ Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfînt! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul! ¹¹ Căutaţi pe Domnul şi sprijinul Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui! ¹² Aduceţi-vă aminte de minunile pe cari le -a făcut, de minunile Lui şi de judecăţile rostite de gura Lui, ¹³ voi, sămînţa lui Israel, robul Său, copiii lui Iacov, aleşii Lui! ¹⁴ Domnul este Dumnezeul nostru; judecăţile Lui se împlinesc pe tot pămîntul. ¹⁵ Aduceţi-vă aminte totdeauna de legămîntul Său; de făgăduinţele Lui, făcute pentru o mie de neamuri de oameni, ¹⁶ de legămîntul pe care l -a făcut cu Avraam, şi de jurămîntul pe care l -a făcut lui Isaac; ¹⁷ El l -a făcut o lege pentru Iacov, un legămînt vecinic pentru Israel, ¹⁸ zicînd:,,Îţi voi da ţara Canaanului, ca moştenire care v'a căzut la împărţeală.`` ¹⁹ Ei erau puţini la număr atunci, foarte puţini la număr, şi străini în ţara aceea. ²⁰ Şi mergeau dela un neam la altul, şi dela o împărăţie la un alt popor; ²¹ dar El n'a îngăduit nimănui să -i asuprească, şi a pedepsit împăraţi din pricina lor, ²² zicînd:,,Nu vă atingeţi de unşii Mei, şi nu faceţi nici un rău proorocilor mei! ²³ Cîntaţi Domnului, toţi locuitorii pămîntului! Vestiţi din zi în zi mîntuirea Lui; ²⁴ povestiţi printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui! ²⁵ Căci Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă, El este de temut mai pesus de toţi dumnezeii; ²⁶ căci toţi dumnezeii popoarelor sînt idoli, dar Domnul a făcut cerurile. ²⁷ Măreţia şi strălucirea sînt înaintea Feţei Lui, tăria şi bucuria sînt în locaşul Lui. ²⁸ Familii de popoare, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste! ²⁹ Daţi Domnului slavă pentru Numele Lui! Aduceţi daruri şi veniţi înaintea Lui, închinaţi-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte. ³⁰ Tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pămîntului! Căci lumea este întărită, şi nu se clatină. ³¹ Să se bucure cerurile, şi să se veselească pămîntul! Să se spună printre neamuri că Domnul împărăţeşte! ³² Să urle marea cu tot ce este în ea! Cîmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea! ³³ Să chiuie copacii din pădure înaintea Domnului! Căci El vine să judece pămîntul. ³⁴ Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veac! ³⁵ Ziceţi:,Mîntuieşte-ne, Dumnezeul mîntuirii, strînge-ne şi scoate-ne din mijlocul neamurilor, ca să lăudăm Numele Tău cel sfînt, şi să ne punem slava în a Te lăuda! ³⁶ Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din vecinicie în vecinicie! Şi tot poporul a zis:,Amin!` şi lăuda pe Domnul!

²⁰ David a zis întregei adunări:,,Binecuvîntaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru.`` Şi toată adunarea a binecuvîntat pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. Ei s'au plecat şi s'au închinat înaintea Domnului şi înaintea împăratului. ²¹ A doua zi după aceasta, au adus ca jertfă şi ardere de tot Domnului o mie de viţei, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfele de băutură obicinuite, şi alte jertfe în mare număr pentru tot Israelul. ²² Au mîncat şi au băut în ziua aceea înaintea Domnului cu mare bucurie, au făcut a doua oară împărat pe Solomon, fiul lui David, l-au uns înaintea Domnului ca domn, şi au uns pe Ţadoc ca preot.

¹⁰ În a douăzeci şi treia zi a lunii a şaptea, Solomon a trimes înapoi în corturi pe popor, care era vesel şi mulţămit de binele pe care -l făcuse Domnul lui David, lui Solomon şi poporului Său Israel.

²² Ezechia a vorbit inimii tuturor Leviţilor, cari arătau o mare pricepere pentru slujba Domnului. Şapte zile au mîncat dobitoacele jertfite, aducînd jertfe de mulţămire, şi lăudînd pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. ²³ Toată adunarea a fost de părere să mai prăznuiască alte şapte zile. Şi au prăznuit cu bucurie încă şapte zile. ²⁴ Căci Ezechia, împăratul lui Iuda, dăduse adunării o mie de viţei şi şapte mii de oi, iar căpeteniile i-au dat o mie de viţei şi zece mii de oi, şi mulţi preoţi se sfinţiseră. ²⁵ Şi s'a bucurat toată adunarea lui Iuda, şi preoţii şi Leviţii, şi tot poporul venit din Israel, şi străinii veniţi din ţara lui Israel sau aşezaţi în Iuda. ²⁶ A fost mare veselie la Ierusalim. De pe vremea lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, nu mai fusese la Ierusalim aşa ceva. ²⁷ Preoţii şi Leviţii s'au sculat şi au binecuvîntat poporul. Glasul lor a fost auzit, şi rugăciunea lor a ajuns pînă la ceruri, pînă la locuinţa sfîntă a Domnului.

¹⁵ Mardoheu a ieşit dela împărat, cu o haină împărătească albastră şi albă, cu o mare cunună de aur, şi cu o mantie de in subţire şi de purpură. Cetatea Susa striga şi se bucura. ¹⁶ Pentru Iudei nu era decît fericire şi bucurie, veselie şi slavă. ¹⁷ În fiecare ţinut şi în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea porunca împăratului şi hotărîrea lui, a fost între Iudei bucurie şi veselie, ospeţe şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s'au făcut Iudei, căci îi apucase frica de Iudei.

¹¹ Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda. ¹² Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin. ¹³ Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei. ¹⁴ Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban. ¹⁵ Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior. ¹⁶ Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut. ¹⁷ Rupeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi. ¹⁸ Atunci ziceam:,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul. ¹⁹ Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele. ²⁰ Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`

¹⁰ Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

²⁸ Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -

² Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -

⁵ Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte: ⁶ nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

¹⁶ Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

¹ ,,Cutreieraţi uliţele Ierusalimului, uitaţi-vă, întrebaţi şi căutaţi în pieţe, dacă se găseşte un om, dacă este vreunul care să înfăptuiască ce este drept, care să se ţină de adevăr, şi voi ierta Ierusalimul.

²⁶ Ci împăratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împăratului, lui Seraia, fiul lui Azriel, şi lui Şelemia, fiul lui Abdel, să pună mîna pe logofătul Baruc şi pe proorocul Ieremia. Dar Domnul i -a ascuns.

³⁷ Şi cînd S'a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră. ³⁸ Ei ziceau:,,Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!``

³⁷ au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferestrăul, chinuiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi cu cojoace şi în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi, - ³⁸ ei, de cari lumea nu era vrednică-au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pămîntului.

¹² Omul a răspuns:,,Femeia pe care mi-ai dat -o ca să fie lîngă mine, ea mi -a dat din pom şi am mîncat.`` <sup>13</sup> Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii:,,Ce ai făcut?`` Femeia a răspuns:,,Şarpele m'a amăgit, şi am mîncat din pom.``

⁹ Domnul a zis lui Cain:,,Unde este fratele tău Abel?`` El a răspuns:,,Nu ştiu. Sînt eu păzitorul fratelui meu?``

¹⁶ Faraon a chemat îndată pe Moise şi pe Aaron, şi a zis:,,Am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, şi împotriva voastră. ¹⁷ Dar iartă-mi păcatul numai de data aceasta; şi rugaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, să depărteze dela mine şi urgia aceasta de moarte!``

⁴⁰ Îşi vor mărturisi fărădelegile lor şi fărădelegile părinţilor lor, călcările de lege pe cari le-au săvîrşit faţă de Mine, şi împotrivirea cu care Mi s'au împotrivit, păcate din pricina cărora ⁴¹ şi Eu M'am împotrivit lor, şi i-am adus în ţara vrăjmaşilor lor. Şi atunci inima lor netăiată împrejur se va smeri, şi vor plăti datoria fărădelegilor lor. ⁴² Atunci Îmi voi aduce aminte de legămîntul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legămîntul Meu cu Isaac şi de legămîntul Meu cu Avraam, şi Îmi voi aduce aminte de ţară.

¹³ Samuel s'a dus la Saul, şi Saul i -a zis:,,Fii binecuvîntat de Domnul! Am păzit cuvîntul Domnului``.

²⁴ Atunci Saul a zis lui Samuel:,,Am păcătuit, căci am călcat porunca Domnului, şi n'am ascultat cuvintele tale; mă temeam de popor, şi i-am ascultat glasul.

³⁰ Saul a zis iarăş:,,Am păcătuit! Acum, te rog, cinsteşte-mă în faţa bătrînilor poporului meu, şi în faţa lui Israel; întoarce-te cu mine, ca să mă închin înaintea Domnului, Dumnezeului tău.``

⁴⁷ dacă se vor coborî în ei înşişi, în ţara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine, şi-Ţi vor face cereri în ţara celor ce -i vor duce în robie, şi vor zice:,Am păcătuit, am săvîrşit fărădelegi, am făcut rău!`; ⁴⁸ dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, în ţara vrăjmaşilor lor cari i-au luat robi, dacă-Ţi vor face rugăciuni, cu privirile întoarse spre ţara lor, pe care ai dat -o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales -o, şi spre casa pe care am zidit -o eu Numelui Tău, - ⁴⁹ ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale, rugăciunile şi cererile lor: şi fă-le dreptate;

³³ dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sîn,

²⁷ Atunci el cîntă înaintea oamenilor, şi zice:,Am păcătuit, am călcat dreptatea, şi n'am fost pedepsit după faptele mele;

³ Cîtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate. ⁴ Căci zi şi noapte mîna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pămîntul de seceta verii. ⁵ Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis:,,Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!`` Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David. Făcut cînd a venit la el proorocul Natan, după ce intrase David la Bat-Şeba.) Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele! ² Spală-mă cu desăvîrşire de nelegiuirea mea, şi curăţeşte-mă de păcatul meu! ³ Căci îmi cunosc bine fărădelegile, şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea. ⁴ Împotriva Ta, numai împotriva Ta, am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta; aşa că vei fi drept în hotărîrea Ta, şi fără vină în judecata Ta. ⁵ Iată că sînt născut în nelegiuire, şi în păcat m'a zămislit mama mea.

¹⁰ Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!

¹² Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

⁹ Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

²² Chiar dacă te-ai spăla cu silitră, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămînea scrisă înaintea Mea, zice Domnul, Dumnezeu.` <sup>23</sup> ,Cum poţi să zici:,Nu m'am spurcat, şi nu m'am dus după Baali?` Priveşte-ţi urma paşilor în vale, şi vezi ce ai făcut, dromaderă iute la mers şi care baţi drumurile şi le încrucişezi!

¹² Du-te de strigă aceste cuvinte spre miazănoapte, şi zi: Întoarce-te, necredincioasa Israel, zice Domnul.``,,Nu voi arunca o privire întunecoasă împotriva voastră, căci sînt milostiv, zice Domnul, şi nu ţin mînie pe vecie. <sup>13</sup> Recunoaşte-ţi numai nelegiuirea, recunoaşte că ai fost necredincioasă Domnului, Dumnezeului tău, că ai alergat încoace şi încolo la dumnezei străini, supt orice copac verde, şi că n'ai ascultat glasul Meu, zice Domnul.``

²⁰ Pe cînd încă vorbeam eu, mă rugam, îmi mărturiseam păcatul meu şi păcatul poporului meu Israel, şi îmi aduceam cererile înaintea Domnului, Dumnezeului meu, pentru muntele cel sfînt al Dumnezeului meu; ²¹ pe cînd vorbeam eu încă în rugăciunea mea, a venit repede în zbor iute, omul Gavriil, pe care -l văzusem mai înainte într'o vedenie, şi m'a atins în clipa cînd se aducea jertfa de seară. ²² El m'a învăţat, a stat de vorbă cu mine, şi mi -a zis:,,Daniele, am venit acum să-ţi luminez mintea. ²³ Cînd ai început tu să te rogi, a ieşit cuvîntul, şi eu vin să ţi -l vestesc; căci tu eşti prea iubit şi scump. Ia aminte dar la cuvîntul acesta, şi înţelege vedenia!

⁶ şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în rîul Iordan. ⁷ Dar cînd a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui, le -a zis:,,Pui de năpîrci, cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare? ⁸ Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră. ⁹ Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă:,Avem ca tată pe Avraam!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. ¹⁰ Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom, care nu face roadă bună, va fi tăiat şi aruncat în foc.

²⁵ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înlăuntru sînt pline de răpire şi de necumpătare. ²⁶ Fariseu orb! Curăţă întîi partea din lăuntru a paharului şi a blidului, pentruca şi partea de afară să fie curată. ²⁷ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi sînteţi ca mormintele văruite, cari, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sînt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie. ²⁸ Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinlăuntru sînteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege.

⁴ şi a zis:,,Am păcătuit, căci am vîndut sînge nevinovat.``,,Ce ne pasă nouă?`` i-au răspuns ei.,,Treaba ta.`` ⁵ Iuda a aruncat arginţii în Templu, şi s'a dus de s'a spînzurat.

¹⁸ Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi -i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, ¹⁹ şi nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.` <sup>20</sup> Şi s'a sculat, şi a plecat la tatăl său. Cînd era încă departe, tatăl său l -a văzut, şi i s'a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l -a sărutat mult. <sup>21</sup> Fiul i -a zis:,Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău.` ²² Dar tatăl a zis robilor săi:,Aduceţi repede haina cea mai bună, şi îmbrăcaţi -l cu ea; puneţi -i un inel în deget, şi încălţăminte în picioare. ²³ Aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi -l. Să mîncăm şi să ne veselim; ²⁴ căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.` Şi au început să se veselească.

²⁰ Ci am propovăduit întîi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudea, şi la Neamuri, să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu, şi să facă fapte vrednice de pocăinţa lor.

⁸ Dacă zicem că n'avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. ⁹ Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire. ¹⁰ Dacă zicem că n'am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvîntul Lui nu este în noi.

²² Dar vrăjitorii Egiptului au făcut şi ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui Faraon s'a împietrit, şi n'a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul.

²³ Egiptenii i-au urmărit; şi toţi caii lui Faraon, carăle şi călăreţii lui au intrat după ei în mijlocul mării.

⁴ A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

¹¹ Slujiţi Domnului cu frică, şi bucuraţi-vă, tremurînd.

⁸ Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei: cînd este El la dreapta mea, nu mă clatin.

⁸ ,,Nu vă împetriţi inima, ca la Meriba, ca în ziua dela Masa, în pustie,

¹ Lăudaţi pe Domnul! Ferice de omul care se teme de Domnul, şi care are o mare plăcere pentru poruncile Lui!

¹⁷ Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

¹ Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

² Toate aceste lucruri, doar mîna Mea le -a făcut, şi toate şi-au căpătat astfel fiinţa`, -zice Domnul. -,Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mîhnit, spre cel ce se teme de cuvîntul Meu.

⁴⁰ Voi încheia cu ei un legămînt vecinic, că nu Mă voi mai întoarce dela ei, ci le voi face bine, şi le voi pune în inimă frica de Mine, ca să nu se depărteze de Mine.

⁴ Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?

²⁰ Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinţei lor, şi tu stai în picioare prin credinţă: Nu te îngîmfa dar, ci teme-te!

¹ Să luăm dar bine seama, ca, atîta vreme cît rămîne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea tîrziu.

¹⁷ Şi dacă chemaţi ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică în timpul pribegiei voastre;

¹⁴ Le-au făcut viaţa amară prin lucrări grele de lut şi cărămizi, şi prin tot felul de lucrări depe cîmp: în toate muncile acestea pe cari -i sileau să le facă, erau fără nici un pic de milă. ¹⁵ Împăratul Egiptului a poruncit moaşelor Evreilor, numite una Şifra, şi cealaltă Pua, ¹⁶ şi le -a zis:,,Cînd veţi împlini slujba de moaşe pe lîngă femeile Evreilor, şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă este băiat, să -l omorîţi; iar dacă este fată, s'o lăsaţi să trăiască.``

²² Atunci Faraon a dat următoarea poruncă la tot poporul lui:,,Să aruncaţi în rîu pe orice băiat care se va naşte, şi să lăsaţi pe toate fetele să trăiască.``

¹⁷ Şi împăratul a zis alergătorilor cari stăteau lîngă el:,,Întoarceţi-vă, şi omorîţi pe preoţii Domnului; căci s'au învoit cu David: au ştiut bine că fuge, şi nu mi-au dat de veste.`` Dar slujitorii împăratului n'au voit să întindă mîna ca să lovească pe preoţii Domnului. <sup>18</sup> Atunci împăratul a zis lui Doeg:,,Întoarce-te, şi loveşte pe preoţi.`` Şi Doeg, Edomitul, s'a întors, şi a lovit pe preoţi; a omorît în ziua aceea optzeci şi cinci de oameni, cari purtau efodul de in. ¹⁹ Saul a mai trecut prin ascuţişul săbiei cetatea preoţească Nob; bărbaţi şi femei, copii şi prunci, boi, măgari şi oi: toţi au căzut supt ascuţişul săbiei.

²⁴ El s'a întors să -i privească, şi i -a blestemat în Numele Domnului. Atunci au ieşit doi urşi din pădure, şi au sfîşiat patruzeci şi doi din aceşti copii.

¹⁶ Atunci Menahem a bătut Tifsahul şi pe toţi ceice erau în el, cu ţinutul lui dinspre Tirţa; l -a bătut pentrucă nu-şi deschisese porţile. Şi a spintecat pîntecele tuturor femeilor însărcinate.

¹⁶ Manase a vărsat deasemenea mult sînge nevinovat, pînă acolo încît a umplut Ierusalimul dela un capăt la altul, afară de păcatele pe cari le -a săvîrşit şi în cari a tîrît şi pe Iuda, făcînd ce este rău înaintea Domnului.

⁶ dar a crezut prea puţin pentru el să pună mîna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu, şi a voit să nimicească pe poporul lui Mardoheu, pe toţi Iudeii cari se aflau în toată împărăţia lui Ahaşveroş. ⁷ În luna întîi, adică luna Nisan, în al doisprezecelea an al împăratului Ahaşveroş, au aruncat Pur, adică sorţul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi şi pentru fiecare lună, pînă în luna a douăsprezecea, adică luna Adar. ⁸ Atunci Haman a zis împăratului Ahaşveroş:,,În toate ţinuturile împărăţiei tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor şi nu ţine legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să -l lase liniştit. ⁹ Dacă împăratul găseşte cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciţi, şi eu voi cîntări zece mii de talanţi de argint în mînile slujbaşilor, ca să -i ducă în vistieria împăratului.`` ¹⁰ Împăratul şi -a scos inelul din deget, şi l -a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmaşul Iudeilor.

¹² Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

¹² Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

² Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -

¹¹ Efraim este asuprit, zdrobit în judecată, căci a urmat învăţăturile cari -i plăceau.

⁸ Mă năpustesc asupra lor, ca o ursoaică lipsită de puii ei, le sfîşii învelişul inimii; îi înghit pe dată ca un leu, şi fiarele cîmpului îi vor face bucăţi.

¹⁶ Atunci Irod, cînd a văzut că fusese înşelat de magi, s'a mîniat foarte tare, şi a trimes să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, dela doi ani în jos, cari erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai dela magi.

⁸ Fiţi treji, şi vegheaţi! Pentrucă protivnicul vostru, diavolul, dă tîrcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită.

²¹ Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei; pune -i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cinci zeci şi căpetenii peste zece.

¹⁰ Şi iată ce i-au zis tinerii cari crescuseră cu el:,,Să spui aşa poporului acestuia care ţi -a vorbit astfel:,Tatăl tău ne -a îngreuiat jugul, tu uşurează-ni -l!` Să le vorbeşti aşa:,Degetul meu cel mic va fi mai gros decît coapsele tatălui meu.

¹⁴ şi le -a vorbit astfel, după sfatul tinerilor:,,Tatăl meu v'a îngreuiat jugul, dar eu vi -l voi face şi mai greu; tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.``

¹⁵ Înainte de mine, cei dintîi dregători împovărau poporul, şi luau dela el pîne şi vin, afară de cei patruzeci de sicli de argint; chiar şi slujitorii lor apăsau poporul. Eu n'am făcut aşa, din frică de Dumnezeu.

¹ M'am uitat apoi la toate asupririle cari se fac supt soare; şi iată că cei apăsaţi varsă lacrămi, şi nu este nimeni să -i mîngîie! Ei sînt pradă sîlniciei asupritorilor lor, şi n'are cine să -i mîngîie!

¹² Poporul meu este asuprit de nişte copii, şi -l stăpînesc nişte femei! Poporul meu, cîrmuitorii tăi te duc în rătăcire, şi pustiesc calea pe care umbli!

¹⁵ Celce umblă în neprihănire, şi vorbeşte fără vicleşug, celce nesocoteşte un cîştig scos prin stoarcere, celce îşi trage mînile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce îşi astupă urechea să n'audă cuvinte setoase de sînge, şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul, ¹⁶ acela va locui în locurile înalte; stînci întărite vor fi locul lui de scăpare; i se va da pîne, şi apa nu -i va lipsi.``

¹⁵ ,Împărat eşti tu oare, de te întreci în cedri?` Nu mînca tatăl tău, şi nu bea şi el?` Şi totuş el făcea dreptate şi judecată, şi era fericit! ¹⁶ Judeca pricina săracului şi a celui lipsit, şi era fericit. Nu înseamnă lucrul acesta a Mă cunoaşte? zice Domnul. ¹⁷ Dar tu n'ai ochi şi inimă decît ca să te dedai la lăcomie, ca să verşi sînge nevinovat, şi să întrebuinţezi asuprire şi sîlnicie.

¹ ,,Ascultaţi cuvîntul acesta, juncane din Basan, de pe muntele Samariei, voi cari asupriţi pe cei sărmani, zdrobiţi pe cei lipsiţi, şi ziceţi bărbaţilor voştri:,Daţi-ne să bem!``

⁶ Dacă varsă cineva sîngele omului, şi sîngele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui.

¹⁴ Dar dacă lucrează cineva cu răutate împotriva aproapelui său, folosindu-se de viclenie ca să -l omoare, chiar şi dela altarul Meu să -l smulgi, ca să fie omorît.

¹⁴ Să daţi trei cetăţi dincoace de Iordan, şi trei cetăţi în ţara Canaanului: acestea să vă fie cetaţi de scăpare. ¹⁵ Aceste şase cetăţi să fie cetăţi de scăpare pentru copiii lui Israel, pentru străin şi pentru celce locuieşte în mijlocul vostru: acolo va putea să scape orice om care va ucide pe cineva fără voie. ¹⁶ Dacă un om loveşte pe aproapele său cu o unealtă de fer, şi acesta moare, este un ucigaş: ucigaşul să fie pedepsit cu moartea. ¹⁷ Dacă -l loveşte cu o piatră pe care o ţine în mînă, de care poate muri, şi moare, este un ucigaş: ucigaşul să fie pedepsit cu moartea. ¹⁸ Dacă -l loveşte cu vreo unealtă de lemn pe care o ţine în mînă, de care poate muri, şi moare, este un ucigaş; ucigaşul să fie pedepsit cu moartea. ¹⁹ Răzbunătorul sîngelui să omoare pe ucigaş; cînd îl va întîlni, să -l omoare. ²⁰ Dacă un om împinge pe aproapele său din ură, sau dacă -l pîndeşte şi arungă ceva asupra lui şi moare, ²¹ sau dacă -l loveşte cu mîna din vrăjmăşie, şi moare, cel ce l -a lovit să fie pedepsit cu moartea; este un ucigaş: răzbunătorul sîngelui să omoare pe ucigaş, cînd îl va întîlni. ²² Dar dacă un om împinge pe aproapele lui fără veste şi nu din vrăjmăşie, sau dacă aruncă ceva asupra lui fără să -l fi pîndit, ²³ sau dacă aruncă asupra lui din nebăgare de seamă o piatră care -i poate pricinui moartea, şi moare, fără să -l urască şi fără să caute să -i facă rău: ²⁴ Iată legile după cari va judeca adunarea între cel ce l -a lovit şi răzbunătorul sîngelui. ²⁵ Adunarea va izbăvi pe ucigaş din mîna răzbunătorului sîngelui, şi -l va face să se întoarcă în cetatea de scăpare unde fugise. Să locuiască acolo pînă la moartea marelui preot care este uns cu untdelemn sfînt. ²⁶ Dacă ucigaşul iese din hotarul cetăţii de scăpare unde fugise, ²⁷ şi dacă răzbunătorul sîngelui îl întîlneşte afară din hotarul cetăţii de scăpare şi ucide pe ucigaş, nu va fi vinovat de omor. ²⁸ Căci ucigaşul trebuia să locuiască în cetatea lui de scăpare pînă la moartea marelui preot; şi după moartea marelui preot, putea să se întoarcă la moşia lui. ²⁹ Iată poruncile de drept pentru voi şi pentru urmaşii voştri, în toate locurile în cari veţi locui. ³⁰ Dacă un om omoară pe cineva, ucigaşul să fie omorît, pe mărturia martorilor. Un singur martur nu va fi deajuns ca să fie osîndit cineva la moarte. ³¹ Să nu primiţi răscumpărare pentru viaţa unui ucigaş vinovat de moarte, ci să fie pedepsit cu moartea. ³² Să nu primiţi răscumpărare pentru cel ce trebue să fugă în cetatea lui de scăpare, ca să se întoarcă să locuiască în ţară pînă la moartea preotului. ³³ Să nu pîngăriţi ţara unde veţi fi, căci sîngele celui nevinovat pîngăreşte ţara; şi ispăşirea sîngelui vărsat în ţară nu se va putea face decît prin sîngele celui ce -l va vărsa. ³⁴ Să nu pîngăriţi deci ţara în care veţi merge să locuiţi, şi în mijlocul căreia voi locui şi Eu, căci Eu sînt Domnul, care locuieşte în mijlocul copiilor lui Israel.``

¹⁹ Să -i spui:,Aşa vorbeşte Domnul:,Nu eşti tu un ucigaş şi un hoţ?` Şi să -i mai spui:,Aşa vorbeşte Domnul:,Chiar în locul unde au lins cînii sîngele lui Nabot, vor linge cînii şi sîngele tău.``

²³ Domnul a vorbit şi despre Izabela, şi a zis:,,Cînii vor mînca pe Izabela lîngă întăritura Izreelului.

²⁶ ,,Am văzut ieri sîngele lui Nabot şi sîngele fiilor lui.`` zice Domnul,,,şi-ţi voi face la fel chiar în ogorul acesta``, zice Domnul!`` Ia -l dar, şi aruncă -l în ogor, după cuvîntul Domnului.``

²¹ Şi au uneltit împotriva lui, şi l-au ucis cu pietre, din porunca împăratului, în curtea Casei Domnului. ²² Împăratul Ioas nu şi -a adus aminte de bunăvoinţa pe care o avusese faţă de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, şi a omorît pe fiul lui. Zaharia a zis cînd a murit:,,Domnul să vadă, şi să judece!`` ²³ După trecerea anului, oastea Sirienilor s'a suit împotriva lui Ioas, şi a venit în Iuda şi la Ierusalim. Au omorît din popor pe toate căpeteniile poporului, şi au trimes împăratului toată prada la Damasc. ²⁴ Oastea Sirienilor a venit cu un mic număr de oameni. Totuş, Domnul a dat în mînile lor o oaste foarte însemnată, pentrucă părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. Astfel au pedepsit Sirienii pe Ioas. ²⁵ Cînd au plecat dela el, după ce -l lăsaseră în mari suferinţe, slujitorii lui au uneltit împotriva lui din pricina sîngelui fiului preotului Iehoiada. L-au omorît în patul lui, şi a murit. L-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele împăraţilor.

⁴ Barbarii, cînd au văzut năpîrca spînzurată de mîna lui, au zis unii către alţii:,,Cu adevărat omul acesta este un ucigaş, căci,Dreptatea` nu vrea să -l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare.``

³² Îngerul Domnului i -a zis:,,Pentru ce ţi-ai bătut măgăriţa de trei ori? Iată, Eu am ieşit ca să-ţi stau împotrivă, căci drumul pe care mergi, este un drum care duce la perzare, înaintea Mea.

²¹ Să mă ocrotească nevinovăţia şi neprihănirea, cînd îmi pun nădejdea în Tine!

¹¹ Eu umblu în neprihănire; izbăveşte-mă, şi ai milă de mine!

¹⁸ Da, Tu -i pui în locuri alunecoase, şi -i arunci în prăpăd. ¹⁹ Cum sînt nimiciţi într'o clipă! Sînt perduţi, prăpădiţi printr'un sfîrşit năpraznic. ²⁰ Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!

¹¹ Căci Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut, Domnul dă îndurare şi slavă, şi nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană.

⁵ Dar pe ceice apucă pe căi lăturalnice, să -i nimicească Domnul împreună cu cei ce fac rău! Pacea să fie peste Israel!

⁹ Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

²⁵ Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

³ Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea. ⁴ În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte. ⁵ Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui. ⁶ Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

⁶ Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -

¹⁴ Cînd i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa tuturor:,,Dacă tu, care eşti Iudeu, trăieşti ca Neamurile, şi nu ca Iudeii, cum sileşti pe Neamuri să trăiască în felul Iudeilor?``

³ Cînd vor zice:,,Pace şi linişte!`` atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare.

¹ În norod s'au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, cari vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpînul, care i -a răscumpărat, şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică. ² Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor. Şi, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău. ³ În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvîntări înşelătoare, să aibă un cîştig dela voi. Dar osînda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.

³ Adu-ţi aminte dar cum ai primit şi auzit! Ţine, şi pocăieşte-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoţ, şi nu vei şti în care ceas voi veni peste tine.

⁴ I-au dat şaptezeci de sicli de argint, pe cari i-au ridicat din casa lui Baal-Berit. Abimelec a cumpărat cu ei pe nişte oameni fără căpătîi şi neastîmpăraţi, cari au mers după el.

¹¹ Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

²⁰ Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

⁴ Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

²⁰ Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne. ²¹ Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

²³ Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale. ²⁴ Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. - ²⁵ Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. - ²⁶ Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului; ²⁷ laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

¹² Cel mai tînăr din ei a zis tatălui său:,Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine.` Şi tatăl le -a împărţit averea. ¹³ Nu după multe zile, fiul cel mai tînăr a strîns totul, şi a plecat într'o ţară depărtată, unde şi -a risipit averea, ducînd o viaţă destrăbălată. ¹⁴ După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. ¹⁵ Atunci s'a dus şi s'a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l -a trimes pe ogoarele lui să -i păzească porcii. ¹⁶ Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele, pe cari le mîncau porcii, dar nu i le da nimeni. ¹⁷ Şi -a venit în fire, şi a zis:,Cîţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pîne, iar eu mor de foame aici!

¹⁴ Ahimelec a răspuns împăratului:,,Care dintre slujitorii tăi poate fi pus alături cu credinciosul David, ginerele împăratului, gata la poruncile lui, şi înconjurat cu cinste în casa ta?

²⁰ Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine:,,Iată că stăpînul meu a cruţat pe Sirianul acela Naaman, şi n'a primit din mîna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el, şi voi căpăta ceva dela el.`` <sup>21</sup> Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, cînd l -a văzut alergînd după el, s'a dat jos din car ca să -i iasă înainte, şi a zis:,,Este bine totul?`` ²² El a răspuns:,,Totul este bine. Stăpînul meu mă trimite să-ţi spun:,,Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb.`` <sup>23</sup> Naaman a zis:,,Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi.`` A stăruit de el, şi a legat doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. ²⁴ Ajungînd la deal, Ghehazi le -a luat din mînile lor, şi le -a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora cari au plecat. ²⁵ După aceea s'a dus şi s'a înfăţişat înaintea stăpînului său. Elisei i -a zis:,,De unde vii, Ghehazi?`` El a răspuns:,,Robul tău nu s'a dus nicăieri.`` ²⁶ Dar Elisei i -a zis:,,Oare n'a fost duhul meu cu tine, cînd a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe? ²⁷ Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămînţa ta pentru totdeauna.`` Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.

² Am poruncit fratelui meu Hanani, şi lui Hanania, căpetenia cetăţuii Ierusalimului, om care întrecea pe mulţi prin credincioşia şi prin frica lui de Dumnezeu,

⁶ Voi avea ochii îndreptaţi asupra credincioşilor din ţară, ca să locuiască lîngă mine; cel ce umblă pe o cale fără prihană acela îmi va sluji.

⁴ Celui fără prihană îi răsare o lumină în întunerec, El este milostiv, îndurător şi drept. ⁵ Ce bine -i merge omului care face milă şi împrumută pe altul, şi care îşi rînduieşte faptele după dreptate! ⁶ Căci el nu se clatină niciodată; pomenirea celui neprihănit ţine în veci. ⁷ El nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul. ⁸ Inima îi este mîngîiată, n'are nicio teamă, pînă ce îşi vede împlinită dorinţa faţă de protivnicii lui. ⁹ El este darnic, dă celor lipsiţi; milostenia lui ţine în veci; capul i se înalţă cu slavă.

⁶ Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

¹¹ Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

⁵ Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

⁶ Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -

²¹ O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -

²² Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -

⁴² Şi Domnul a zis:,,Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?

¹ Isus a mai spus ucenicilor Săi:,,Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pîrît la el că -i risipeşte averea.

¹⁰ Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari. ¹¹ Deci, dacă n'aţi fost credincioşi în bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii? ¹² Şi dacă n'aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?

² Încolo, ce se cere dela ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui. ³ Cît despre mine, prea puţin îmi pasă dacă sînt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba încă, nici eu însumi nu mă mai judec pe mine. ⁴ Căci n'am nimic împotriva mea; totuş nu pentru aceasta sînt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă, este Domnul. ⁵ De aceea să nu judecaţi nimic înainte de vreme, pînă va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întunerec, şi va descoperi gîndurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va căpăta lauda dela Dumnezeu.

⁹ Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, cari cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare. ¹⁰ Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, cari au umblat după ea, au rătăcit dela credinţă, şi s'au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri.

¹⁰ Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniţă pe unii din voi, ca să vă încerce. Şi veţi avea un necaz de zece zile. Fii credincios pînă la moarte, şi-ţi voi da cununa vieţii.``

¹³ ,,Ştiu unde locuieşti: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu ţii Numele Meu, şi n-ai lepădat credinţa Mea nici chiar în zilele acelea cînd Antipa, marturul Meu credincios, a fost ucis la voi, acolo unde locuieşte Satana.

² Să nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată să nu mărturiseşti trecînd de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.

⁸ Să nu primeşti daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschişi, şi sucesc hotărîrile celor drepţi.

⁵ Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

²³ Iată ce mai spun înţelepţii:,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

¹⁹ Voi Mă necinstiţi înaintea poporului Meu, pentru cîţiva pumni de orz şi cîteva bucăţi de pîne, ucizînd nişte suflete, cari n'ar trebui să moară, şi făcînd să trăiască nişte suflete cari n'ar trebui să trăiască, înşelînd astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre.

¹⁸ Abea au încetat să bea, şi se dedau la curvie; cîrmuitorii lor sînt lacomi, da, sînt lacomi după ruşine!

⁵ ,,Aşa vorbeşte Domnul despre proorocii cari rătăcesc pe poporul meu, cari, dacă au de muşcat ceva cu dinţii, vestesc pacea, iar dacă nu li se pune nimic în gură, vestesc războiul sfînt:

³ Mînile lor sînt îndreptate să facă rău: cîrmuitorul cere daruri, judecătorul cere plată, cel mare îşi arată pe faţă ce doreşte cu lăcomie, şi astfel merg mînă'n mînă.

¹⁸ Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pîntecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amăgitoare, ei înşală inimile celor lesne crezători.

³ În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvîntări înşelătoare, să aibă un cîştig dela voi. Dar osînda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.

¹⁰ Lot şi -a ridicat ochii, şi a văzut că toată Cîmpia Iordanului era bine udată în întregime. Înainte de a nimici Domnul Sodoma şi Gomora, pînă la Ţoar, era ca o grădină a Domnului, ca ţara Egiptului. ¹¹ Lot şi -a ales toată Cîmpia Iordanului, şi a mers spre răsărit. Astfel s'au despărţit ei unul de altul. ¹² Avram a locuit în ţara Canaan, iar Lot a locuit în cetăţile din Cîmpie, şi şi -a întins corturile pînă la Sodoma. ¹³ Oamenii din Sodoma erau răi, şi afară din cale de păcătoşi împotriva Domnului.

¹⁷ După ce i-au scos afară, unul din ei a zis:,,Scapă-ţi viaţa; să nu te uiţi înapoi, şi să nu te opreşti în vreun loc din Cîmpie: scapă la munte, ca să nu pieri.``

¹⁸ va da înapoi ce a cîştigat, şi nu va mai trage folos din cîştig; va da înapoi tot ce a luat, şi nu se va mai bucura de el, ¹⁹ căci a asuprit pe săraci, şi i -a lăsat să piară, a dărîmat case şi nu le -a zidit la loc. ²⁰ Lăcomia lui n'a cunoscut margini; dar nu va scăpa ce are mai scump. ²¹ Nimic nu scapă de lăcomia lui, dar bună starea lui nu va ţinea. ²² În mijlocul belşugului va fi în nevoie; mîna tuturor ticăloşilor se va ridica asupra lui.

⁶ Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

²⁰ Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -

¹⁵ Nu pot să fac ce vreau cu ce -i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sînt bun?`

²² furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.

⁹ Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, cari cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare.

⁷ Şi Natan a zis lui David:,,Tu eşti omul acesta!`` Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel:,Eu te-am uns împărat peste Israel, şi te-am scăpat din mîna lui Saul;

²³ Au dat de ştire împăratului, şi au zis:,,Iată că a venit proorocul Natan!`` El a intrat înaintea împăratului, şi s'a închinat înaintea împăratului cu faţa pînă la pămînt.

³² Împăratul David a zis:,,Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada.`` Ei au intrat şi s'au înfăţişat înaintea împăratului. <sup>33</sup> Şi împăratul le -a zis:,,Luaţi cu voi pe slujitorii stăpînului vostru, puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catîrul meu, şi pogorîţi -l la Ghihon. <sup>34</sup> Acolo, preotul Ţadoc şi proorocul Natan să -l ungă împărat peste Israel. Să sunaţi din trîmbiţă, şi să ziceţi:,Trăiască împăratul Solomon!` <sup>35</sup> Să vă suiţi apoi după el ca să vină să se aşeze pe scaunul meu de domnie, şi să împărăţească în locul meu. Căci porunca mea, este ca el să fie căpetenia lui Israel şi Iuda``. ³⁶ Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului:,,Amin! Aşa să vrea Domnul, Dumnezeul domnului meu, împăratul: ³⁷ Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!`` <sup>38</sup> Atunci preotul Ţadoc s'a pogorît împreună cu proorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu Cheretiţii şi Peletiţii; au pus pe Solomon călare pe cătîrul împăratului David, şi l-au dus la Ghihon. <sup>39</sup> Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort, şi a uns pe Solomon. Au sunat din trîmbiţă, şi tot poporul a zis:,,Trăiască împăratul Solomon!`` ⁴⁰ Tot poporul s'a suit după el, şi poporul cînta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina pămîntul de strigătele lor.

⁵ Lovească-mă cel neprihănit, căci lovirea lui îmi este binevenită; pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Să nu-mi întorc capul dela ea: dar rugăciunea mea se va înalţa într'una împotriva răutăţii lor.

⁵ Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. - ⁶ Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

⁵ Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -

¹⁵ Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră -l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai cîştigat pe fratele tău.

¹¹ Dar cînd a venit Chifa în Antiohia, i-am stătut împotrivă în faţă, căci era de osîndit.

¹⁵ Să credeţi că îndelunga răbdare a Domnului nostru este mîntuire, cum v'a scris şi prea iubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea dată lui, ¹⁶ ca şi în toate epistolele lui, cînd vorbeşte despre lucrurile acestea. În ele sînt unele lucruri grele de înţeles, pe cari cei neştiutori şi nestatornici le răstîlmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.

² El a zis mamei sale:,,Cei o mie o sută de sicli de argint, cari ţi s'au luat, şi pentru cari ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mînile mele, eu îl luasem.`` Şi mamă-sa a zis:,,Binecuvîntat să fie fiul meu de Domnul!``

⁹ Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

⁷ Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -

⁴ Căci Dumnezeu a zis:,Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;` şi:,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.` ⁵ Dar voi ziceţi:,Cine va zice tatălui său sau mamei sale:,Ori cu ce te-aş putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,` ⁶ nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.

¹² Doamne al oştirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!

²⁵ Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

⁴ Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

¹⁰ Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

¹⁸ Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

³⁰ O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

²⁴ Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

¹⁰ Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -

²² Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -

²⁵ Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -

¹¹ Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă, şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă.

⁷ Binecuvîntat să fie omul, care se încrede în Domnul, şi a cărui nădejde este Domnul! ⁸ Căci el este ca un pom sădit lîngă ape care-şi întinde rădăcinile spre rîu; nu se teme de căldură, cînd vine, şi frunzişul lui rămîne verde; în anul secetei, nu se teme, şi nu încetează să aducă roadă.``

⁶ Negreşit, evlavia însoţită de mulţămire este un mare cîştig.

¹³ Hazael a zis:,,Dar ce este robul tău, cînele acesta, ca să facă lucruri aşa de mari?`` Şi Elisei a zis:,,Domnul mi -a descoperit că vei fi împărat al Siriei.

²⁸ Apoi a zis omului:,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

⁵ Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

⁹ ,,Inima este nespus de înşelătoare şi de desnădăjduit de rea; cine poate s'o cunoască?

²¹ Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, ²² furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. ²³ Toate aceste lucruri rele ies dinlăuntru, şi spurcă pe om.``

²⁷ Isus le -a zis:,,În noaptea aceasta toţi veţi avea un prilej de poticnire; pentrucă este scris:,Voi bate Păstorul, şi oile vor fi risipite.` ²⁸ Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galilea.`` <sup>29</sup> Petru i -a zis:,,Chiar dacă toţi ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea.`` ³⁰ Şi Isus i -a zis:,,Adevărat îţi spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cînte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.`` <sup>31</sup> Dar Petru I -a zis cu şi mai multă tărie:,,Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.`` Şi toţi ceilalţi au spus acelaş lucru.

⁷ Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămînteşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună.

¹⁵ din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, cari pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mîntuire, prin credinţa în Hristos Isus.

¹³ Cine dintre voi este înţelept şi priceput? Să-şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blîndeţa înţelepciunii! ¹⁴ Dar dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului. ¹⁵ Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pămîntească, firească (Greceşte: sufletească.), drăcească. ¹⁶ Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele. ¹⁷ Înţelepciunea care vine de sus, este, întîi, curată, apoi pacinică, blîndă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică. ¹⁸ Şi roada neprihănirii este sămănată în pace pentru cei ce fac pace.

⁷ Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ţi împietreşti inima şi să nu-ţi închizi mîna înaintea fratelui tău celui lipsit.

¹⁰ ci să -i dai şi să nu dai cu părere de rău în inimă; căci pentru aceasta te va binecuvînta Domnul, Dumnezeul tău, în toate lucrările de cari te vei apuca.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte; ² Domnul îl păzeşte şi -l ţine în viaţă. El este fericit pe pămînt, şi nu -l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui. ³ Domnul îl sprijineşte, cînd este pe patul de suferinţă: îi uşurezi durerile în toate boalele lui.

²⁴ Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

²⁶ Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

¹⁷ Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

⁹ Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.

²⁴ Pe cine zice celui rău:,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

¹⁵ Cînd vă întindeţi mînile, Îmi întorc ochii dela voi; şi ori cît de mult v'aţi ruga, n'ascult: căci mînile vă sînt pline de sînge!``

⁶ Să ştiţi: cine samănă puţin, puţin va secera; iar cine samănă mult, mult va secera. ⁷ Fiecare să dea după cum a hotărît în inima lui: nu cu părere de rău, sau de silă, căci,,pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu.`` <sup>8</sup> Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentruca, avînd totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună, <sup>9</sup> după cum este scris:,,A împrăştiat, a dat săracilor, neprihănirea lui rămîne în veac.`` ¹⁰ ,,Cel ce dă sămînţă sămănătorului şi pîne pentru hrană``, vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămînţa de sămănat şi va face să crească roadele neprihănirii voastre. ¹¹ În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţămiri lui Dumnezeu.

¹⁶ Şi să nu daţi uitării binefacerea şi dărnicia; căci lui Dumnezeu jertfe ca acestea Îi plac.

¹⁷ În fiecare ţinut şi în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea porunca împăratului şi hotărîrea lui, a fost între Iudei bucurie şi veselie, ospeţe şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s'au făcut Iudei, căci îi apucase frica de Iudei.

⁴ îmbrîncesc din drum pe cei lipsiţi, silesc pe toţi nenorociţii din ţară să se ascundă.

¹² Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -

²³ Îndată l -a lovit un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mîncat de viermi. ²⁴ Însă Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult, şi numărul ucenicilor se mărea.